Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 648/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.648/R/2009

Ședința publică din 27 octombrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Livia Mango Săndel Macavei

JUDECĂTORI: - -

- -

GREFIER: - --

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin

PROCUROR -.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 14 octombrie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, având ca obiect legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv față de inculpatul.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la dosar s-a depus, prin fax, o cerere prin care apărătorul ales al inculpatului, av. solicită judecarea cauzei în lipsa sa, cu apărător din oficiu deoarece are mai multe cauze cu inculpați arestați la O și nu se poate prezenta în timp util la instanță.

Inculpatul, întrebat fiind, arată că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Apreciază hotărârea atacată neteminică raportat la împrejurările concrete ale cauzei, sens în care solicită să se rețină că au trecut 7 luni de la luarea măsurii arestării preventive, incidența termenului rezonabil față de infracțiunea pentru care este cercetat, este la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut comiterea faptei în materialitatea sa, în dosar s-au audiat inculpații, o parte din martori și investigatorii sub acoperire, astfel că inculpatul nu ar avea cum să zădărnicească aflarea adevărului în acest dosar. Invocă și egalitatea de tratament având în vedere că în dosar sunt cercetați mai mulți inculpați care sunt judecați în stare de libertate.

Mai arată că pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat foarte mult, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă în prezent, inculpatul a conștientizat gravitatea faptei sale și că perioada de arest este suficientă pentru reeducarea inculpatului.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, arătând că probele administrate în cauză pun în evidență existența temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării. Trimiterea la situația altor inculpați este nerelavantă având în vedere că circumstanțele reale ale cauzei și circumstanțele personale ale inculpaților nu sunt identice.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și solicită judecarea sa în stare de libertate.

CURTEA

Prin încheierea penală din 14 octombrie 2009 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr-, în baza art.3002Cod procedură penală și art.160 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului (fiul lui și, născut la data de 07.09.1984 în com., județul S,. în com., nr.285, județul S) prin încheierea penală nr.9/C/2009 a Tribunalului Sălaj.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul DIICOT - Biroul Teritorial Sălaj au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații și -, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri fapte prev. și ped. de art.2 alin.1 din legea nr.143/2000, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.3 alin.1 din legea nr.143/2000, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, privind pe inculpatul și art.2 alin.1 din legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.26 Cod penal raportat la art.3 alin.1 din legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, privind pe inculpatul -, reținându-se că inculpatul a cumpărat din Spania, a introdus și a pus în vânzare în România personal și prin intermediul inculpaților - și -, droguri de risc (hașiș și câteva mlădițe de canabis, în cantitate de aproximativ 250 grame), fără drept, în luna noiembrie 2008 și în luna martie 2009. au fost introduse în țară pentru consumul propriu, acesta fiind un consumator de droguri din anul 2005, și în scopul comercializării.

au fost tranzacționate în localitatea de domiciliu din și de acolo în municipiul Z, la unii consumatori mai vechi de droguri.

Referitor la inculpatul -, s-a reținut în rechizitoriu că acesta s-a aflat împreună cu inculpatul în Spania, că a consumat droguri, a cumpărat droguri de risc de la inculpatul despre care știa că le-a cumpărat din Spania și a intermediat telefonic circulația drogurilor de risc, fără drept, pentru anumiți consumatori de droguri.

Coroborând probele administrate în cauză, în faza de urmărire penală, (declarațiile inculpaților, procese-verbale de interceptare a convorbirilor, declarațiile de martori, declarații colaboratori) și în faza de judecată (declarațiile inculpaților, - și -, declarațiile martorilor, și -) declarația inculpatului, instanța reține următoarea stare de fapt:

Inculpatul a lucrat mai mulți ani în Spania, unde obișnuia în mod ocazional să consume droguri (hașiș sau canabis).

În luna iulie 2008 inculpatul a lucrat în Spania ca și ospătar, cumpărând de la un cetățean din 10 gr. de hașiș și 2 rămurele de canabis pe care le-a introdus ilegal în țară ascunse în buzunarul interior al hainei.O parte din aceste droguri le-a consumat singur, iar 5 gr. le-a vândut învinuitului -. În această perioadă inculpatul se afla și el în Spania.

În luna ianuarie 2009 inculpatul s-a deplasat din nou în Spania, în localitatea Petro, revenind în țară în februarie 2009. În Spania, a locuit împreună cu inculpatul și la plecarea din Spania i-a arătat acestuia că a cumpărat o bucată mare de hașiș - rezină de canabis de 140 gr. și alte 4 bucăți mai mici, de 5 grame, spunându-i că le va duce în România.În timpul cât au locuit împreună cei doi inculpați, aceștia consumau ocazional țigări confecționate din hașiș.

Inculpatul a introdus drogurile în țară în același mod, ascunzându-le în țară într-o grădină din spatele haltei CFR, localitate în care acesta locuia.

La sfârșitul lunii februarie 2009 revenit în țară și inculpatul, fiind căutat de către inculpatul pentru a fuma împreună țigări confecționate din droguri. În acea împrejurare, inculpatul i-a spus inculpatului să-l anunțe pe inculpatul că s-a întors acasă și să-l caute.La începutul lunii martie inculpatul l-a căutat pe inculpatul pentru a-l duce la inculpatul în localitatea, de la care a cumpărat 5 gr. hașiș, contra sumei de 600 lei.

Ulterior, inculpatul l-a recomandat pe inculpatul unei persoane numită "" și unui prieten de-al lui mai vechi, în condițiile în care aceste persoane și-au exprimat dorința de a consuma droguri. Inculpatul i-a vândut lui "" în 3 rânduri droguri, iar pentru a cumpărat inculpatul 2 gr. de hașiș și i-a confecționat 5 țigări.

Inculpatul a mai vândut droguri unei persoane, unei persoane cu numele "",(de 3 ori) lui și lui, pe și cunoscându-i prin intermediul inculpatului, încasând diverse sume de bani.

Din probele administrate în cauză până în această fază, sunt indicii temeinice, în sensul celor prev. de art.68/1 Cod procedură penală, că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, faptele fiind grave.

Pentru aceste fapte, prin încheierea penală nr.8/C/2009 a Tribunalului Sălajs -a luat față de inculpatul măsura arestării preventive, apreciindu-se că în cauză sunt întrunite condițiile prev.de art.143 Cod procedură penală și este incident cazul prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală.

Această măsură a fost prelungită ulterior prin încheierea penală nr.11 /C/2009, la data de 21.04.2009, întocmindu-se de către DIICOT-Biroul Teritorial Sălaj și rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului alături de ceilalți inculpați.

Potrivit dispozițiilor art.3002Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160 Cod procedură penală.

Procedând astfel, la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului s-a reținut că măsura a fost luată și menținută legal că aceasta a fost necesară pentru buna soluționare a cauzei.

-a-vis de temeiurile avute în vedere la luarea măsurii se reține că, faptele comise de inculpat, sunt de o gravitate deosebită, pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului ar crea un pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică, rezidă atât din gravitatea deosebită a faptei cât și din reacția publicului față de aceasta, acest gen de infracțiuni putând determina tulburări sociale, prin lăsarea în libertate a inculpatului.

Într-adevăr, starea de normalitate în care trebuie cercetată și judecată o persoană este starea de libertate, starea de arest fiind o excepție. Dar, așa cum este stipulat și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului pot exista restrângeri ale drepturilor și obligațiilor în condițiile prev.de lege și numai dacă sunt necesare într-o societate democratică. De asemenea, art.53 din Constituție, prevede că exercițiul unor drepturi și libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, drepturile și libertățile cetățenilor. Or, prin faptele comise de inculpat, s-a adus o atingere acestor drepturi, având în vedere că și traficul și consumul de droguri au luat amploare, lupta la nivel național și internațional a organelor create în acest domeniu împotriva consumului de droguri fiind tot mai asiduă, tendința actuală în statele Uniunii Europene fiind de a sancționa tot mai drastic traficul de droguri.

Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a acestuia, apreciind că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, în raport de natura și gravitatea infracțiunii, de modalitatea de săvârșire, de circumstanțele reale în care aceasta a fost produsă, de recredescența acestui gen de infracțiuni, de starea de pericol și de urmările sociale produse prin însăși natura faptei, de vătămarea relațiilor sociale privind viața persoanei, precum și limitele prevăzute de lege.

Referitor la modificarea temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea măsurii, s-a reținut că acestea nu s-au schimbat, ele există și în prezent, mai mult, măsura luată impunându-se pentru buna soluționare cauzei, având în vedere că în cauză urmează a fi audiat un colaborator sub acoperire și alți 2 martori, declarațiile acestora fiind importante pentru stabilirea adevărului.

Împotriva hotărârii, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a recursului de către inculpatul.

Se apreciază că hotărârea atacată este netemeinică raportat la împrejurările concrete ale cauzei, sens în care solicită să se rețină că au trecut 7 luni de la luarea măsurii arestării preventive, incidența termenului rezonabil față de infracțiunea pentru care este cercetat, este la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut comiterea faptei în materialitatea sa, în dosar s-au audiat inculpații, o parte din martori și investigatorii sub acoperire, astfel că inculpatul nu ar avea cum să zădărnicească aflarea adevărului în acest dosar. Se invocă și egalitatea de tratament având în vedere că în dosar sunt cercetați mai mulți inculpați care sunt judecați în stare de libertate.

Mai arată că pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat foarte mult, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă în prezent, inculpatul a conștientizat gravitatea faptei sale și că perioada de arest este suficientă pentru reeducarea inculpatului.

Instanța de recurs reține următoarele:

Prin rechizitoriul DIICOT - Biroul Teritorial Sălaj au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații și -, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri fapte prev. și ped. de art.2 alin.1 din legea nr.143/2000, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.3 alin.1 din legea nr.143/2000, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, privind pe inculpatul și art.2 alin.1 din legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.26 Cod penal raportat la art.3 alin.1 din legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, privind pe inculpatul -, reținându-se că inculpatul a cumpărat din Spania, a introdus și a pus în vânzare în România personal și prin intermediul inculpaților - și -, droguri de risc (hașiș și câteva mlădițe de canabis, în cantitate de aproximativ 250 grame), fără drept, în luna noiembrie 2008 și în luna martie 2009. au fost introduse în țară pentru consumul propriu, acesta fiind un consumator de droguri din anul 2005, și în scopul comercializării.

au fost tranzacționate în localitatea de domiciliu din și de acolo în municipiul Z, la unii consumatori mai vechi de droguri.

Coroborând probele administrate în cauză, în faza de urmărire penală, (declarațiile inculpaților, procese-verbale de interceptare a convorbirilor, declarațiile de martori, declarații colaboratori) și în faza de judecată, în detaliu este de redat că inculpatul a lucrat mai mulți ani în Spania, unde obișnuia în mod ocazional să consume droguri (hașiș sau canabis). În luna iulie 2008 inculpatul a lucrat în Spania ca și ospătar, cumpărând de la un cetățean din 10 gr. de hașiș și 2 rămurele de canabis pe care le-a introdus ilegal în țară ascunse în buzunarul interior al hainei. O parte din aceste droguri le-a consumat singur, iar 5 gr. le-a vândut învinuitului -. În luna ianuarie 2009 inculpatul s-a deplasat din nou în Spania, în localitatea Petro, revenind în țară în februarie 2009. În Spania, a locuit împreună cu inculpatul și la plecarea din Spania i-a arătat acestuia că a cumpărat o bucată mare de hașiș - rezină de canabis de 140 gr. și alte 4 bucăți mai mici, de 5 grame, spunându-i că le va duce în România. În timpul cât au locuit împreună cei doi inculpați, aceștia consumau ocazional țigări confecționate din hașiș.

Inculpatul a introdus drogurile în țară în același mod, ascunzându-le în țară într-o grădină din spatele haltei CFR, localitate în care acesta locuia. La sfârșitul lunii februarie 2009 revenit în țară și inculpatul, fiind căutat de către inculpatul pentru a fuma împreună țigări confecționate din droguri. În acea împrejurare, inculpatul i-a spus inculpatului să-l anunțe pe inculpatul că s-a întors acasă și să-l caute. La începutul lunii martie inculpatul l-a căutat pe inculpatul pentru a-l duce la inculpatul în localitatea, de la care a cumpărat 5 gr. hașiș, contra sumei de 600 lei. Ulterior, inculpatul l-a recomandat pe inculpatul unei persoane numită "" și unui prieten de-al lui mai vechi, în condițiile în care aceste persoane și-au exprimat dorința de a consuma droguri. Inculpatul i-a vândut lui "" în 3 rânduri droguri, iar pentru a cumpărat inculpatul 2 gr. de hașiș și i-a confecționat 5 țigări.

Inculpatul a mai vândut droguri unei persoane, unei persoane cu numele "",(de 3 ori) lui și lui, pe și cunoscându-i prin intermediul inculpatului, încasând diverse sume de bani.

Din probele administrate în cauză până în această fază, sunt indicii temeinice, în sensul celor prev. de art.68/1 Cod procedură penală, că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, faptele fiind grave.

Instanța de fond, procedând la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului a reținut că măsura a fost luată și menținută legal, că aceasta a fost necesară pentru buna soluționare a cauzei.

-a-vis de temeiurile avute în vedere la luarea măsurii este de reținut că faptele comise de inculpat sunt de o gravitate deosebită, pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului ar crea un pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică, rezidă atât din gravitatea deosebită a faptei cât și din reacția publicului față de aceasta, acest gen de infracțiuni putând determina tulburări sociale, prin lăsarea în libertate a inculpatului.

Starea de normalitate în care trebuie cercetată și judecată o persoană este starea de libertate, starea de arest fiind o excepție. Dar, așa cum este stipulat și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului pot exista restrângeri ale drepturilor și obligațiilor în condițiile prev.de lege și numai dacă sunt necesare într-o societate democratică. Or, prin faptele comise de inculpat, s-a adus o atingere acestor drepturi, având în vedere că și traficul și consumul de droguri a luat amploare, lupta la nivel național și internațional a organelor create în acest domeniu împotriva consumului de droguri fiind tot mai asiduă.

Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a acestuia, apreciind și noi că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, în raport de natura și gravitatea infracțiunii, de modalitatea de săvârșire, de circumstanțele reale în care aceasta a fost produsă, de recrudescența acestui gen de infracțiuni, de starea de pericol și de urmările sociale produse prin însăși natura faptei, de vătămarea relațiilor sociale privind viața persoanei, precum și limitele prevăzute de lege.

Așa fiind, statutul personal al inculpatului recurent fiind unul aparte față de restul persoanelor implicate în acest ansamblu infracțional, pentru motivele și detaliile mai sus subliniate recursul urmează a fi respins ca nefondat pe considerentele art. 385/15 pct. 1 lit. b proc.pen.

Văzând și disp. art. 192 al.2 proc.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 07.09.1984, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. din 14 octombrie 2009 a Tribunalului Sălaj.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 27 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- - - - - -

GREFIER

- --

RED.SM/MB

30.10.09/

Președinte:Ana Covrig
Judecători:Ana Covrig, Livia Mango Săndel Macavei

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 648/2009. Curtea de Apel Cluj