Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 87/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 87/
Ședința publică de la 04.02. 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Tacea
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier
-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de inculpatul -- împotriva deciziei penale nr. 418/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27.01.2010, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 04.02.2010 când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Inculpatul -- a declarat recurs împotriva deciziei penale nr.418/14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin decizia penală nr.418/14.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Galația admis apelul declarat de inculpatul - și a extins efectele apelului și față de inculpatul, a desființat în parte sentința penală nr.1891/29.10.2007 a Judecătoriei Galați și, în rejudecare:
A înlăturat din sentința penală apelată dispoziția de aplicare a pedepsei accesorii prev.de art.64 lit.c cod penal inculpaților - și și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Galația reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 1891/29.10.2007 a Judecătoriei Galați s-a dispus în baza art. 334.pr.pen schimbarea încadrării juridică a faptelor reținute prin rechizitoriu, după cum urmează:
- pentru inculpatul - din infracțiunea prev de art. 182 alin 1.pen. cu aplicarea art. 37 lit. pen în infracțiunea prev. de art. 182 alin 1.pen cu aplicarea art. 37 lit. a pen;
- pentru inculpatul din infracțiunea prev de art. 182 alin 1.pen cu aplicarea art. 37 lit. pen. în infracțiunea prev. de art. 182 alin 1.pen cu aplicarea art. 37 lit. a și b pen.
În noua încadrare juridică s-a dispus condamnarea inculpaților, după cum urmează:
1. - inculpatul, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin 1.pen. cu aplicarea art. 37 lit a pen. (faptă din 04.12.2004).
În baza art. 61 alin 1 tezele II și III pen. s-a dispus revocarea beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1744/2002 a Judecătoriei Galați, rest de pedeapsă pe care îl contopește cu pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și s- dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, sporită la 4 (patru) ani închisoare.
În baza art. 71.pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b și c pen.
Potrivit art. 88.pen s-a dedus din pedeapsă durata reținerii de 24 de ore (ziua de 26.01.2006).
2. - inculpatul, la o pedeapsă de 2 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a și b pen. și cu aplicarea art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. d pen. și art. 80.pen (faptă din 04.12.2004).
În baza art. 61 alin 1 tezele II și III pen. s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 940 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 (cinci) ani și 4 (patru) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1241/2002 a Judecătoriei Galați, rest de pedeapsă pe care l- contopit cu pedeapsa aplicată prin sentința apelată și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 940 zile închisoare, sporită la 3 (trei) ani închisoare.
Conform art. 71.pen i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b și c pen.
S-a constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 14.pr.pen rap. la art. 998.civ. au fost obligați cei doi inculpați în solidar să plătească părții civile Spitalul Județean SGs uma de 108,91 lei cu titlu de despăgubiri civile.
S-a constată că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În temeiul art. 189 și 191 alin 2.pr.pen a obligat pe fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 500 lei.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut următoarele:
În perioada anilor 2003-2004, partea vătămată a avut o relație intimă cu învinuita, în timp ce era despărțit în fapt de soție.
Din luna mai 2004 relația dintre cei doi a încetat, însă au mai avut sporadic relații sexuale.
Despre această relație, învinuita i-a povestit atât mătușii sale, martora -, cât și inculpaților și -, acesta din urmă devenindu-i între timp prieten intim.
La sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2004, a aflat că a rămas însărcinată și i-a cerut părții vătămate banii necesari pentru întreruperea sarcinii. Aceasta a refuzat să o ajute, sub pretextul că nu era singurul cu care întreținuse relații sexuale.
În ziua de 04.12.2004, în urma unei convorbiri telefonice la care au asistat și inculpații, partea vătămată și învinuita au stabilit să se întâlnească în zona restaurantului din De aici, cei doi s-au deplasat cu autoturismul marca 1310 înmatriculat sub nr. -, condus de în pădurea, unde au oprit într-o poieniță situată la 20-30 de metri de complexul.
Inculpații i-au urmărit, fiecare deplasându-se cu câte un autoturism ( cu autoturismul marca 1310, cu nr. de înmatriculare -, iar cu autoturismul marca Daewoo Espero, cu nr. de înmatriculare -).
Când inculpații au ajuns pe drumul forestier au coborât din mașini și s-au deplasat spre locul în care partea vătămată stătea de vorbă cu învinuita, în spatele autoturismului cu nr. -.
Inculpații s-au îndreptat spre partea vătămată și au început să o lovească, cu o (adusă de la autoturism), peste brațe și picioare, iar cu coatele în față.
Ulterior, inculpatul a fixat-o pe partea vătămată la pământ, punându-i genunchiul pe cap, în timp ce inculpatul a tăiat cu un cuțit cauciucurile de la mașina părții vătămate. Apoi, ambii inculpați l-au urcat pe în mașina sa, pe scaunul din dreapta față și i-au luat cheile pentru a-i întârzia deplasarea.
În tot acest timp, învinuita a văzut tot ce s-a întâmplat și s-a retras în mașina cu care venise inculpatul, după ce le-a strigat celor doi să înceteze.
Incidentul a luat sfârșit prin plecarea separată a inculpaților, învinuita deplasându-se împreună cu inculpatul.
Partea vătămată a reușit să-și pornească mașina cu un cuțit și, cu ajutorul unui prieten s-a deplasat la Spitalul Județean G, unde a fost internată pentru a primi îngrijirile medicale necesare.
Din certificatul medico-legal nr. 2353 din 08.12.2004 rezultă că partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au putut fi produse cu corpuri dure și corpuri dure alungite. Fractura deschisă ulnă a necesitat pentru vindecare 65-70 de zile de îngrijiri medicale, dacă nu intervin complicații; fractura de peroneu stâng cu leziunile părților moi suprajacente a necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații; leziunile stomoido-nazale osoase și ale părților moi loco-regionale au necesitat 12-14 zile de îngrijiri medicale, iar restul leziunilor - 5-6 zile de îngrijiri medicale.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul -,criticând- ca nelegală în privința soluției de condamnare a sa.
A solicitat ca în rejudecare, să se dispună achitarea sa pe considerentul că fapta nu a fost săvârșită de el ( art. 10 lit. c pr.pen. ).
În subsidiar a solicitat reținerea de circumstanțe atenuante judiciare și a circumstanței atenuante legale a scuzei provocării.
De asemenea a solicitat menținerea și nu revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr 1744/2002 a Judecătoriei Galați.
Verificând sentința penală apelată sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 371 al.2.pr.pen. Tribunalul a constatat că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și a reținut vinovăția inculpaților pe baza justei aprecieri a probelor adminJ. în cauză, dând faptei comise o corectă încadrare juridică.
Susținerea inculpatului -, cum că nu ar fi autor al faptei pentru care instanța de fond a dispus condamnarea sa nu a putut fi primită, ansamblul probator administrat în cauză conducând la concluzia că acest inculpat a participat în calitate de autor la săvârșirea infracțiunii.
În acest sens s-a avut în vedere declarația părții vătămate care, necunoscându-i pe cei doi inculpați, i-a descris pe aceștia după fizionomie și semnalmente relatând modul în care aceștia au acționat lovindu-
Cu ocazia prezentării unor planșe fotografice, partea vătămată i-a recunoscut fără ezitare pe inculpați ca fiind cei care l-au lovit la data de 04.12.2004, în pădurea.
De asemenea, participarea inculpatului - la comiterea faptei a fost confirmată și prin declarațiile inculpatului, concubinei acestuia, martora - și declarația dată de martora în faza de urmărire penală.
Referitor la aceasta din urmă martoră, s-a apreciat că prin declarația pe care a dat- în dosarul de apel, aceasta a încercat să-l exonereze pe inculpatul de răspundere penală, ca urmare a faptului că între timp, aceasta a devenit logodnicul său.
În acest sens, la termenul de judecată din data de 15.04.2008, martora s-a prezentat în instanță ca fiind logodnica inculpatului și a depus o cerere din partea acestuia, pentru acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
De asemenea, precizat că momentan inculpatul este plecat în Italia.
Prin urmare, Tribunalul a apreciat ca fiind subiectivă declarația dată de această martoră în apel având în vedere și justificările necredibile pe care aceasta le-a dat cu privire la modificarea declarației date în faza de urmărire penală, motiv pentru care a înlăturat-
De asemenea, s-a apreciat că nu se justifică reținerea circumstanței legale a scuzei provocării și nici a vreunei circumstanțe atenuante judiciare, inculpatul fiind recidivist și având conduită nesinceră pe parcursul întregului proces penal.
Împotriva hotărârii instanței de apel, a declarat recurs inculpatul -- criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Arată că nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa și că declarațiile date în prezenta cauză creează un dubiu ce ar profita inculpatului.
Recursul inculpatului este nefondat, pentru cele ce urmează:
Analizând hotărârea recurată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, precum și a susținerilor inculpatului, prin prisma prevederilor art.38514al.1 proc.penală, se constată că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
Ambele instanțe au reținut în mod corect și complet situația de fapt existentă și vinovăția inculpaților, stabilind pedepse în concordanță cu prevederile art.72 din codul penal.
Vinovăția inculpatului - este dovedită cu declarația părții vătămate, care, deși nu-i cunoștea pe inculpați, i-a recunoscut fără ezitare din fotografiile prezentate, a descris modul în care aceștia au acționat lovindu-l, cu certificatul medico-legal, precum și cu declarațiile martorelor - și. Chiar dacă aceasta din urmă și-a schimbat declarația în faza de judecată, instanța nu i-a dat curs întrucât, pe de o parte, devenind logodnica inculpatului, există o doză de subiectivism în ceea ce a declarat, ia pe de altă parte, martora nu a prezentat nici o explicație plauzibilă privind motivul schimbării acestei declarații.
Potrivit probelor existente la dosar, reiese că și inculpatul - a lovit-o pe partea vătămată împreună cu celălalt inculpat și a tăiat cauciucurile mașinii acesteia.
Având în vedere aceste considerente, nu poate fi reținută apărarea inculpatului - privind existența unui dubiu în ceea ce privește contribuția sa la săvârșirea infracțiunii, cu consecința achitării sale în baza disp.art.10 lit.c cod proc.penală.
In mod corect, cele două instanțe nu au reținut în favoarea inculpatului-recurent circumstanțe atenuante, întrucât față de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, respectiv cu premeditare, urmărindu-o pe partea vătămată în pădurea și lăsând-o fără ajutor în condițiile în care primise multiple lovituri, iar autoturismul îi fusese avariat, precum și situația personală a inculpatului care este recidivist și nu și-a recunoscut fapta, astfel că nu poate fi reținut nici al doilea motiv de recurs, privind aplicarea dispozițiilor art.74-76 proc.penală.
Pentru aceste motive, urmează ca, în baza disp.art.38515al.1 pct.l lit.b proc.penală, să respingă recursul declarat de inculpatul -- împotriva deciziei penale nr.418/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, ca nefondat și să-l oblige la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 al.2 proc.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul - ( fiul lui și, născut la data de 01.05.1974, în G, județul G, CNP -) împotriva deciziei penale nr. 418/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- (sentința penală nr. 1891/29.10.2007 a Judecătoriei Galați ).
În baza disp.art. 192 alin. 2.pr.pen. obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
CT/2 ex./23.02.2010
Fond:
Apel:
Președinte:Maria TaceaJudecători:Maria Tacea, Mița Mârza, Marcian Marius
