Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 211/2009. Curtea de Apel Galati

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.211/

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27.03.2009

PREȘEDINTE: Mița Mârza judecător

JUDECĂTORI: Mița Mârza, Ion Avram Marcian Marius

- -

GREFIER -

Ministerul Public a fost reprezentat de

Procuror -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea împotriva deciziei penale nr.13/19.01.2009 a Tribunalului Vrancea (sentință fond nr.305/24.11.2008 a Judecătoriei Adjud ) privind pe intimatul-inculpat .

La apelul nominal a răspuns pentru intimatul inculpat lipsă, avocatul desemnat din oficiu, în baza delegației emisă de Baroul Galați pe care o depune la dosar.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, arătându-se că acesta este primul termen de judecată, după care:

procesuali arată că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat Cutea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului conform dispozițiilor art.38513Cod procedură penală.

Reprezentantul Ministerului Public arată că s-a declarat recursul de față împotriva deciziei penale nr.13/19.01.2009 a Tribunalului Vrancea și împotriva sentinței penale nr.305/2008 a Judecătoriei Adjud pe motive de netemeinicie sub aspectul greșitei achitări a inculpatului, instanțele considerând că infracțiunea comisă de acesta, de violare de domiciliu, prev. de art.192 alin.2 Cod penal, nu ar prezenta în concret gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Din materialul probator existent la dosar rezultă comportamentul inculpatului care, așa cum au relatat martorii audiați, venea să-și viziteze copiii numai când era în stare de ebrietate, nu avea un comportament adecvat față de aceștia.

Inculpatul este recidivist, una dintre infracțiunile comise anterior pentru care a fost condamnat fiind aceea de lovire - și-a lovit soția și primul copil

Motivat de faptul că, așa cum s-a precizat inculpatul este recidivist, nu contribuie la întreținerea celor doi minori și de câte ori îi vizitează se află în stare de ebrietate, a refuzat să se conformeze dorinței proprietarului de a părăsi locuința acestuia, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și condamnarea inculpatului.

-. arată că intimatul-inculpat s-a dus la locuința bunicilor materni cu intenția de a-și vizita copiii dar fiind provocat de fosta soție s-a creat o stare conflictuală ceea ce determinat apariția organelor legii, Faptul că este recidivist nu are relevanță în cauza de față pentru că inculpatul executat pedeapsa aplicată.

Apreciind că prin fapta inculpatului s-a adus o atingere minimă relațiilor sociale solicită respingerea recursului promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea ca nefondat urmând a se acorda onorariul pentru asistența juridică din oficiu.

CURTEA

Asupra recursului penal de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 305/24.11.2008 pronunțară de Judecătoria Adjud, în dosarul penal nr- s-a dispus în baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.1Cod proc.penală și art. 181Cod penal, achitarea inculpatului, pentru infracțiunea de violare de domiciliu prev.și ped.de art.192 al.2 din codul penal, cu aplic.art.37 al.1 lit.a din Codul penal.

Conf.art.18 ind.1 al.3 și art.91 lit.c din Codul penal s-a aplicat inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii în sumă de 800 lei.

Conf.art.192 al.1 pct.1 lit.d din Codul d e proc.penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în baza probelor adminJ. în cauză, următoarea situație de fapt:

Inculpatul, a trăit în concubinaj cu fiica părții vătămate, numita, din relația lor rezultând doi copii. Aceștia au rămas în grija bunicilor materni, în luna august 2007, când cei doi s-au despărțit și a plecat în străinătate.

În seara zilei de 11.05.2008, în jurul orei 20,00 așa cum obișnuia, inculpatul a venit la locuința părții vătămate pentru a-i vizita pe cei doi minori, având acordul acesteia. In jurul orei 21,30 partea vătămată i-a cerut acestuia să plece întrucât copii trebuie să meargă la culcare.

Inculpatul a afirmat atunci că nu pleacă fără fiica sa, minora în vârstă de trei ani. Cele două părți au purtat discuții contradictorii cu privire la acest aspect aproximativ o oră, partea vătămată refuzând să o lase pe minoră cu inculpatul, fără acordul mamei acesteia plecată în Spania.

Întrucât inculpatul nu a renunțat la intenția sa, soția părții vătămate a anunțat poliția de la locuința fiicei sale. Inculpatul a părăsit locuința părții vătămate la cererea organelor de poliție sosite la fața locului.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Adjud care arată că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică deoarece nu se impunea achitarea inculpatului întrucât acesta este o fire violentă, agravându-și membrii familiei, are antecedente penale care vizează infr.prev.de art.198 și art.180 alin.2 cod penal, săvârșirea împotriva numitei.

Prin decizia penală nr.13/19.02.2009 a Tribunalului Vranceas -a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Adjud, s-a desființat sentința penală atacată doar cu privire la cuantumul amenzii administrative, acesta fiind majorat de la 800 lei la 900 lei.

Restul dispozițiilor sentinței au fost menținute.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:

La stabilirea în concret a gradului de pericol social, instanța trebuie să raporteze faptele săvârșite de inculpat la criteriile legale prev.de art.181alin.2 cod penal.

Astfel, avându-se în vedere că inculpatul a mers în locuința părții vătămate pentru a-și vizita copii minori, că acestea își mai vizitase copii și în perioada anterioară și nu avea vreo interdicție în acest sens, că reacția părții vătămate de a-i cere inculpatului să plece din locuință a apărut după ce părțile au purtat discuții contradictorii în legătură cu copii, că inculpatul nu s-a manifestat violent iar atitudinea lui nu a avut alte urmări și că inculpatul s-a supus imediat cerințelor organelor de ordine publică fără a manifesta vreo împotrivire, conduce instanța la concluzia că inculpatul, prin fapta săvârșită în seara zilei de 12.06.2008 a adus doar o minimă atingere relațiilor sociale privitoare la inviolabilitatea domiciliului persoanei că faptele acestuia sunt în mod vădit lipsite de importanță, așa încât acestea nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Antecedentele penale ale inculpatului, invocate de către Parchet ca un impediment în aplicarea disp.art.181cod penal, nefiind de aceeași natură și în legătură cu faptele ce fac obiectul acestei cauze, nu pot conduce instanța la concluzia că inculpatul perseverează în activitatea infracțională și că faptele acestuia, așa cum au fost prezentate mai sus, ar avea gradul de pericol social al infracțiunii de violare de domiciliu.

Pentru aceste considerente, cererea Pasrchetului de a se dispune condamnarea inculpatului nu a fost primită.

În ce privește stabilirea sancțiunii, Tribunalul a apreciat că amenda administrativă aplicată inculpatului este insuficientă pentru a-și atrage scopul educativ și preventiv și că se impune majorarea acesteia, motiv pentru care a admis apelul.

Împotriva acestor hotărâri penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, reiterând motivele invocate în apel și arătate în mod detaliat în partea introductivă a prezentei decizii penale.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și condamnarea inculpatului la o pedeapsă în limitele prevăzute de lege.

Verificând hotărârile atacate în raport de criticile invocate cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că instanțele au reținut o situație de fapt corectă bazată pe probele adminJ. în cauză și au stabilit încadrarea juridică corespunzătoare.

Potrivit art.17 Cod penal infracțiunea este fapta care este prevăzută de legea penală, este săvârșită cu vinovăție și prezintă pericol social, fiind singurul temei al răspunderii penale când se constată existența simultană a celor trăsături esențiale.

Potrivit art.181alin.2 Cod penal la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit de făptuitor, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de persoana și conduita făptuitorului.

Aceste criterii prevăzute de lege se folosesc împreună pentru a stabili necesitatea ori inutilitatea pedepsei, în raport de pericolul social concret al faptei.

Din analiza probatoriului administrat, respectiv plângerea și declarația părții vătămate, declarațiile martorilor și, coroborat cu recunoașterea inculpatului în cursul urmăririi penale, Curtea constatată că fapta de violare de domiciliu în modalitatea prevăzută de art.192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, există, fiind săvârșită cu vinovăție.

Astfel, în seara zilei de 12.05.2008 în jurul orelor 2000, inculpatul s-a deplasat la domiciliul părții vătămate, vizitându-și copii - pe minorii și, aflați în grija bunicilor materni, și.

Este de precizat că inculpatul a locuit împreună cu familia până în vara anului 2007, când a fost nevoit să se mute în aceeași comună, întrucât concubina sa, a plecat la muncă în străinătate.

În jurul orei 2130, partea vătămată i-a solicitat inculpatului să părăsească locuința, urmând să pregătească copii pentru culcare, lucru cu care inculpatul nu a fost de acord, spunând că nu pleacă decât cu unul dintre copii, sens în care a luat fetița în brațe.

În această împrejurare, partea vătămată i-a solicitat martorei, fiica sa, să ceară sprijinul organelor de poliție.

Odată cu sosirea la fața locului a organelor de poliție inculpatul a părăsit locuința părții vătămate.

Curtea observă că în mod corect instanțele au apreciat că fapta reținută în sarcina inculpatului nu reliefează un pericol social suficient pentru aoc aracteriza ca infracțiune, reacția părților vătămate fiind generată de sentimentul de afecțiune manifestată, în egală măsură față de copii, atât de tatăl, care a dorit să fie mai mult timp cu copii săi, cât și de bunicii materni care, neavând o hotărâre judecătorească de încredințare a minorilor, au apreciat că intervenția poliției este benefică pentru îndepărtarea inculpatului.

Se constată așadar că întârziind în locuința părții vătămate și condiționând părăsirea incintei de posibilitatea luării unuia dintre cei doi copii, inculpatul a adus o atingere minimă valorilor ocrotite de legea penală faptă care prin conținutul său este lipsită în mod vădit de importanță, justificându-se deci aplicarea dispozițiilor art.181Cod penal și ale art.91 lit.c Cod penal, prin neîntrunirea cumulativă a trăsăturilor esențiale ale infracțiunii deduse judecății.

Prin urmare, pentru considerentele arătate, Curtea constată că recursul de față nu este fondat, urmând să îl respingă ca atare, conform dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului vor rămâne în sarcina statului, conform dispozițiilor art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuieli care vor include și onorariul avocatului desemnat din oficiu, pentru inculpat, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea împotriva deciziei penale nr.13/19.01.2009 a Tribunalului Vrancea (sentință fond nr.305/24.11.2008 a Judecătoriei Adjud ) privind pe intimatul-inculpat, fiul lui și, născut la data de 22.11.1982 în comuna, județ G, domiciliat în comuna, județ G și în comuna, județ V, CNP -.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu va fi virată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 27.03.2009.

Pt. Președinte, Pt. Judecător, JUDECĂTOR 2: Ion Avram Marcian Marius

în O, semnează în O, semnează

conf.art.321 alin2 CPP conf.art.321 alin2 CPP

Președintele Curții de Apel Galați Președintele Curții de Apel Galați

Dr. Dr.

Pt.Grefier,

În O, semnează

conf.art.312 alin.2 CPP

Grefier șef I

Red. - 17.04.2009

Tehnored. - 27.04.2009

2 ex

Fond:

Apel: - D-

Președinte:Mița Mârza
Judecători:Mița Mârza, Ion Avram Marcian Marius

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 211/2009. Curtea de Apel Galati