Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 34/2010. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 34

Ședința publică de la 21 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anton Dan

JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena

JUDECĂTOR 3: Cenușă Maria

Grefier - - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași - a fost reprezentat la termenul de judecată din data de 14.01.2010 prin procuror

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații, și, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de " violare de domiciliu", împotriva deciziei penale nr. 483 din data de 20 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-.

La apelul nominal lipsă părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra recursurilor penale de față au avut loc în ședința publică din data de 14.01.2010, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,

Curtea,

Prin sentința penală nr. 3460/23.11.2007 a Judecătoriei Iașis -au dispus următoarele:

Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 03.08.1985 în I, CNP:-, cunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni concurente (respectiv săvârșite în concurs real de infracțiuni):

a) - pentru săvârșirea infracțiunii de "violare de domiciliu" prev. și ped.

de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea disp. art. 40 Cod penal și art. 75lit.c Cod penal, la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare;

b) - pentru săvârșirea in fracțiunii de "distrugere" prev. și ped. de art. 217 alin. 1 Cod penal cu aplicarea disp. art. 40 Cod penal și art. 75 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare;

c) - pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea disp. art. 40 Cod penal, la pedeapsa de 6(șase) luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele stabilite inculpatului prin prezenta sentință penală, anterior menționate, și aplică acestuia pedeapsa închisorii cea mai grea, ca pedeapsă unică rezultantă, respectiv pedeapsa de 3(trei) ani închisoare.

În baza disp. art. 83 Cod penal dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare ce a fost aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2641/01.06.2004 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 06.07.2004 pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea disp. art. 99 și urm. Cod penal, pedeapsă ce urmează a fi executată integral și alăturat pedepsei de 3(trei) ani închisoare aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală, în regim de detenție.

Total pedeapsă de executat pentru inculpatul: pedeapsa de 4(patru) ani și 6(șase) luni închisoare.

Pe durata și în condițiile stabilite de disp. art. 71 Cod penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor stabilite de disp. art. 64 lit. a și b Cod penal.

II) Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 01.11.1976 în I, CNP:-, recidivist, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni concurente (respectiv săvârșite în concurs real de infracțiuni):

a) - pentru săvârșirea infracțiunii de "violare de domiciliu" prev. și ped. de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal și art. 75lit. Cod penal, la pedeapsa de 3(trei) ani și 6 (șase) luni închisoare;

b) - pentru săvârșirea infracțiunii de "distrugere" prev. și ped. de art. 217 alin. 1 Cod penal cu aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal și art. 75lit.c Cod penal, la pedeapsa de 1(un) an închisoare;

c) - pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea disp. art. 37lit.b Cod penal, la pedeapsa de 8(opt) luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele stabilite inculpatului prin prezenta sentință penală, anterior menționate, și aplică acestuia pedeapsa închisorii cea mai grea, ca pedeapsă unică rezultantă, respectiv pedeapsa de 3 (trei) ani și 6(șase) luni închisoare, ce urmează a fi executată în regim de detenție.

Pe durata și în condițiile stabilite de disp. art. 71 Cod penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor stabilite de disp. art. 64 lit. a și b Cod penal.

III) Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 06.07.1988 în I, CNP:-, fără antecedente penale, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni concurente (respectiv săvârșite în concurs real de infracțiuni):

a) - pentru săvârșirea infracțiunii de "violare de domiciliu" prev. și ped. de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea disp. art. 99 și urm. Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. și ped. de art.192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea disp. art. 99 alin. 3 Cod penal și art. 40 Cod penal, conform disp. art. 334 Cod procedură penală), la pedeapsa de 1(un) an și 8(opt) luni închisoare;

b) - pentru săvârșirea in fracțiunii de "distrugere" prev. și ped. de art. 217 alin. 1 Cod penal cu aplicarea disp. art. 99 și urm. Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. și ped. de art.217 alin. 1 Cod penal cu aplicarea disp. art. 99 alin. 3 Cod penal și art. 40 Cod penal, conform disp. art. 334 Cod procedură penală), la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare;

c) - pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea disp. art. 99 și urm. Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. și ped. de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea disp. art. 99 alin. 3 Cod penal și art. 40 Cod penal, conform disp. art. 334 Cod procedură penală), la pedeapsa de 4(patru) luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele stabilite inculpatului prin prezenta sentință penală, anterior menționate, și aplică acestuia pedeapsa închisorii cea mai grea, ca pedeapsă unică rezultantă, respectiv pedeapsa de 1(un) an și 8(opt) luni închisoare.

În baza disp. art. 71 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de disp. art. 64 lit. a și Cod penal.

În baza disp.art.81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală, anterior arătată, pe o perioadă de 3 (trei) ani și 6(șase) luni care, conform disp. art. 110 Cod penal constituie termen de încercare pentru acesta.

În baza disp.art.71 alin. 5 Cod penal pe durata termenului de încercare anterior menționat dispune suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de disp. art. 64 lit. a și Cod penal.

Atrage atenția inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii ce i-a fost aplicată prin prezenta sentință penală.

IV. Condamnă pe inculpatul, fiul lui G și -, născut la data de 06.10.1989 în I, CNP: -, fără antecedente penale pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni concurente (respectiv săvârșite în concurs real de infracțiuni):

a) - pentru săvârșirea infracțiunii de "violare de domiciliu" prev. și ped. de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea disp. art. 99 și urm. Cod penal, la pedeapsa de 1(un) an și 8(opt) luni închisoare;

b) - pentru săvârșirea in fracțiunii de "distrugere" prev. și ped. de art. 217 alin. 1 Cod penal cu aplicarea disp. art. 99 și urm. Cod penal, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare;

c) - pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea disp. art. 99 și urm. Cod penal, la pedeapsa de 4(patru) luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele stabilite inculpatului prin prezenta sentință penală, anterior menționate, și aplică acestuia pedeapsa închisorii cea mai grea, ca pedeapsă unică rezultantă, respectiv pedeapsa de 1(un) an și 8(opt) luni închisoare.

În baza disp. art. 71 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de disp. art. 64 lit. a și Cod penal.

În baza disp.art.81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală, anterior arătată, pe o perioadă de 3 (trei) ani și 6(șase) luni care, conform disp. art. 110 Cod penal constituie termen de încercare pentru acesta.

În baza disp. art.71 alin. 5 Cod penal pe durata termenului de încercare anterior menționat dispune suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de disp. art. 64 lit. a și Cod penal.

Atrage atenția inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii ce i-a fost aplicată prin prezenta sentință penală.

V) Condamnă pe inculpatul, fiul lui și -, născut la data de 12.06.1977 în I, CNP:-, cunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni concurente (respectiv săvârșite în concurs real de infracțiuni):

a) - pentru săvârșirea infracțiunii de "violare de domiciliu" prev. și ped. de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea disp. art. 40 Cod penal și art. 75 lit. c Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. și ped. de 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea disp.art.75 lit. Cod penal, conform disp. art. 334 Cod procedură penală), la pedeapsa de 3(trei) ani și 6(șase) luni închisoare;

b) - pentru săvârșirea infracțiunii de "distrugere" prev. și ped. de art.

217 alin. 1 Cod penal cu aplicarea disp. art. 40 Cod penal și art. 75lit.c Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. și ped. de art.217 alin. 1 Cod penal cu aplicarea disp.art.75 lit. c Cod penal, conform disp. art. 334 Cod procedură penală), la pedeapsa de 1(un) an închisoare;

c) - pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea disp. art. 40 Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, din infracțiunea prev. și ped. de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991, conform disp. art. 334 Cod procedură penală), la pedeapsa de 8(opt) luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele stabilite inculpatului prin prezenta sentință penală, anterior menționate, și aplică acestuia pedeapsa închisorii cea mai grea, ca pedeapsă unică rezultantă, respectiv pedeapsa de 3(trei) ani și 6(șase) luni închisoare.

În baza disp. art. 83 Cod penal și art. 7 din Legea nr. 543/2002 dispune revocarea suspendării condiționate și a beneficiului grațierii condiționate a executării pedepselor stabilite inculpatului prin sentința penală nr. 2692/29.05.2003 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 26.06.2003 - respectiv pedepsei de 3(trei)luni închisoare stabilită pentru comiterea,la data de 08.12.2001, infracțiunii prev. și ped. de art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea disp. art. 13 Cod penal și a pedepsei de 1(una) lună închisoare stabilită pentru comiterea, la data de 08.12.2001, infracțiunii prev. și ped. de art. 217 alin. 1 Cod penal.

În baza disp. art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele stabilite inculpatului prin sentința penală nr. 2692/29.05.2003 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 26.06.2003 și aplică acestuia pedeapsa închisorii cea mai grea, ca pedeapsă unică rezultantă, respectiv pedeapsa de 3(trei) luni închisoare, pedeapsă ce urmează a fi executată integral și alăturat pedepsei de 3(trei) ani și 6(șase) luni închisoare aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală, mai sus menționată, în regim de detenție.

Total pedeapsă de executat pentru inculpatul: pedeapsa de 3(trei) ani și 9(nouă) luni închisoare.

Pe durata și în condițiile stabilite de disp. art. 71 Cod penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor stabilite de disp. art. 64 lit. a și b Cod penal.

În baza disp. art. 14 și art. 346 Cod procedură penală cu referire la disp. art. 998 și art. 1000 alin. 2 cod civil admite în parte acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de partea civilă, fiul lui și, născut la data de 28.09.1966 în comuna Șcheia, județul Obligă în solidar pe inculpații, și, inculpatul în solidar și cu părțile responsabile civilmente G și -, iar inculpatul în solidar și cu părțile responsabile civilmente și, să plătească acestei părți civile suma de 3236,45 lei cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale).

Respinge restul pretențiilor civile formulate în cadrul procesului penal de partea civilă.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

În ziua de 06.05.2005, partea vătămată se afla în jurul orelor 19,00, la domiciliul împreună cu familia sa.

La un moment dat, pe lângă locuința părții vătămate au trecut inculpatul și martorii,. Inculpatul s-a împiedicat în apropierea locuinței părții vătămate, fiind ironizat de către acesta din urmă și de către fiii săi, și, între aceștia având loc un conflict verbal în urma căruia partea vătămată, având în mână un picior de scaun din lemn, a ieșit din curte la inculpatul, lovindu-l împreună cu fiii săi în zona capului.

Ulterior, pentru leziunile produse în urma loviturilor la cap de la partea vătămată, a prezentat certificat medico-legal nr. 986/11.05.2005, în care se concluzionează că acesta a avut o plagă contuză care a putut fi produsă prin lovire cu corp contondent, necesitând pentru vindecare un număr de 7-9 zile de îngrijiri medicale, motiv pentru care acesta a depus, la rândul lui, o plângere, dorind să se judece cu numiții, și.

După ce a fost lovit, inculpatul a fugit însoțit de martorii enumerați anterior, mergând în zona blocurilor din, unde s-a spălat de sânge și s-a pansat, aplicându-și la cap un bandaj din pânză de culoare albă.

În timp ce își revenea în urma loviturilor primite, inculpatul povestea celorlalți tineri ce se adunaseră ocazional ce pățise.

La un moment dat a venit și inculpatul, care aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a afirmat că luase și el bătaie în zilele anterioare de la frații, inițiind, totodată, formarea unui grup care să îi bată pe cei din familia.

În aceste împrejurări, lângă blocul 78 unde se află și barul restaurant din s-au adunat mai mulți tineri, copii și prieteni ai inculpaților și. Inculpatul l-a trimis la domiciliul său pe inculpatul și pentru a aduce mai mulți pari din lemn. Ultimii doi inculpați au revenit în scurt timp cu un număr de 5 pari din lemn, doi dintre aceștia fiind confecționați, având aspect de bâte de baseball.

Inculpații și au luat câte o astfel de cu o lungime de aproximativ 1 metru și cu o grosime de 6- 7 cm, în timp ce inculpații, și au luat câte unul din parii obișnuiți, îndreptându-se, ulterior, spre blocul P-4, aflat în apropiere, în locul respectiv aflând sus-numiții că s-ar afla frații, pe care intenționau să-i bată.

Frații și fuseseră, într-adevăr,la blocul P-4, însă aflând că inculpații anterior enumerați veneau să îi bată, au urcat în blocul respectiv împreună cu tatăl lor, adăpostindu-se cu toții în apartamentul martorului.

La apartamentul martorilor au urcat inculpații și, aceștia din urmă fiind văzuți purtând bâte, ei fiind urmați de ceilalți inculpați.

Inculpații și au discutat cu martorul, solicitând să vorbească cu partea vătămată, ultimul dintre inculpați reproșându-i că "i-a spart capul", în același timp adresându-le celor din familia injurii și amenințări.

În tot acest timp, inculpații, și împreună cu alți tineri, printre care martorul și au rămas în stradă, lângă blocul P-4.

Inculpatul, având în mână bâta din lemn de culoare deschisă, se manifesta zgomotos, adresând injurii și amenințări celor din familia, care ieșiseră în balconul de la etajul 2 al apartamentului martorului.

După aproximativ 5 minute de discuții la apartamentul unde se refugiaseră membrii familiei, inculpații și au revenit la grupul de tineri aflat în stradă, imediat plecând toți spre locuința părții vătămate.

La locuința acestuia din urmă, au mers inculpații:, și, toți având asupra lor bâte din lemn cu care se înarmaseră, fiind însoțiți, din curiozitate, de martorii și.

La locuința părții vătămate, grupul format din inculpații, și a fost văzut de martorii, și, soția părții vătămate, în jurul orelor 21,30, când aceștia au intrat în curte și au început să provoace distrugerile.

Martorii anterior menționați se aflau la locuința părții vătămate când în jurul orelor 21,00, numita a fost sunată de la locuința martorului de către, fiul său, care i-a relatat despre plecarea grupului de tineri spre locuința lor, împrejurare în care soția părții vătămate împreună cu martorii și au închis poarta curții, și geamurile, aprinzând lumina în curte.

La scurt timp, inculpații, și au pătruns în curtea părții vătămate, având asupra lor bâtele din lemn, toți lovind și spărgând geamurile ferestrelor și componentelor autoturismului, după aproximativ 1-2 minute părăsind locul faptei în fugă.

Martorii și au rămas la poartă și observându-i pe cei cinci inculpați că au pătruns în curtea părți vătămate și că au spart geamurile și distrus autoturismul, au plecat de la locul faptei.

Cei cinci inculpați au intrat în curtea părții vătămate la inițiativa inculpaților și . Inculpatul a fost auzit de către martorii și spunând anterior "Oi, mai aveți tupeu!" și tot el a fost văzut în curtea părții vătămate, fiind bandajat la cap, astfel cum s-a precizat anterior.

De asemenea, martorii au precizat că tot inculpatul a fost cel care, după ce a fost văzut lovind cu o în geamuri și autoturism, i-a îndemnat pe ceilalți patru inculpați să plece.

Prezența grupului de inculpați și pătrunderea acestora în curtea părții vătămate a fost observată și de către martorul, vecin cu partea vătămată.

Instanța reține că ansamblul probator administrat în cauză infirmă variantele susținute de către inculpații și, în sensul neimplicării lor în activitatea infracțională reținută în rechizitoriu.

Deși inculpații, și, în declarațiile date în cursul urmăririi penale, au afirmat că numai ei trei au intrat în curtea locuinței părții vătămate și au săvârșit acte de distrugere cu ajutorul unor bâte, instanța constată că acestea sunt contrazise - pe de o parte - de declarațiile martorilor, și, care i-au văzut pe toți inculpații intrând cu bâte în curtea părții vătămate și provocând distrugerile respective - iar, - pe de altă parte, chiar de declarațiile inculpaților și.

Astfel, în timp ce inculpatul a susținut pe parcursul ambelor faze procesuale că, deși inițial a intenționat să meargă împreună cu ceilalți patru inculpați la locuința părții vătămate pentru "a se răzbuna", întrucât membrii familiei îl agresaseră pe inculpatul, la îndemnul martorului a renunțat la această idee, a mers să bea o bere cu acesta și nu a mai ajuns la locuința părții vătămate, inculpatul a precizat în cursul urmăririi penale că inculpatul nu numai că a fost la locuința familiei, ci a și intrat în curtea acesteia, iar inculpații și au confirmat prezența inculpaților și în seara respectivă lângă locuința părții vătămate, inculpatul indicând că "toți aveau bâte".

În ceea ce privește declarația dată de către martorul în cursul cercetării judecătorești, instanța reține că aceasta este nesinceră sub aspectul orei la care s-a produs întâlnirea dintre acest martor și inculpatul la data de 06.05.2005, declarația dată în cea de a doua fază a procesului penal fiind, în mod evident, dată în favoarea acestui inculpat. Astfel, dacă în faza de urmărire penală, martorul a precizat că a băut bere cu inculpatul la un bar din localitate în intervalul orar 21,oo/21,30 - 22,oo, în declarația dată în fața instanței de judecată, același martor a precizat că s-a întâlnit cu acest inculpat în jurul orei 17,30 și a rămas cu el până la ora 22,oo.

În ceea ce privește versiunea susținută de către inculpatul, în sensul că a fost singurul dintre inculpații din prezenta cauză care a rămas în afara locuinței părții vătămate și nu a provocat distrugerile constatate ulterior de către lucrătorii de poliție, instanța constată că aceasta este contrazisă de către martorii, și, care i-au văzut pe toți inculpații intrând cu bâte în curtea părții vătămate și provocând distrugerile respective. Unul dintre martorii anterior menționați, respectiv, a subliniat chiar în declarația dată în cursul urmăririi penale că nu are dubiu cu privire la prezența inculpatului în curtea părții vătămate: " sunt sigură că a fost în curte la, l-am văzut, l-am recunoscut, fiindu-mi fost coleg de serviciu".

Situația de fapt, așa cum a fost reținută de către instanța de judecată, este dovedită cu următoarele mijloace de probă:

- plângerea și declarația părții vătămate;

- proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto;

- declarațiile martorilor:,

, S, -,;

- proces-verbal de confruntare între inculpații și;

- proces-verbal de confruntare între învinuiții și inculpatul;

- proces-verbal de confruntare între învinuitul și inculpatul;

- proces-verbal de confruntare între învinuitul și inculpatul;

- declarațiile date de către inculpații, și în cursul urmăririi penale, în care aceștia au recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina lor prin rechizitoriu;

- declarațiile date de către inculpatul în ambele faze

procesuale și declarațiile date de către inculpatul în faza de urmărire penală și care sunt contrazise de celelalte probe administrate în cauză, conform considerentelor mai sus expuse.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel inculpații, și partea vătămată, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din următoarele motive:

Apelul formulat de inculpatul vizează doar reaprecierea probatoriului administrat în cauză și redozarea pedepsei aplicate, în sensul aplicării unor pedepse mai mici.

Motivele de apel formulate de inculpații și se referă la mai multe aspecte: în mod greșit s-a reținut vinovăția celor doi inculpați, raportat la probele administrate, pătrunderea mai multor persoane înarmate cu bâte de lemn nu poate fi încadrată decât în alin. 2 art. 192 Cod penal, nemaifiind incidentă în cauză și infracțiunea descrisă de art. 1 indice 1 pc. 1 din legea nr. 61 din Legea nr. 61/1991, pedeapsa aplicata este în mod vădit disproporționată cu activitatea celor doi inculpați, aceștia solicitând achitarea în cf. cu disp. art. 10 lit. c Cod procedură penală.

Apelul formulat de partea civilă se referă atât la latura penală cât și la latura civilă a cauzei, în sensul că pedepsele aplicate inculpaților sunt prea mici raportat la gravitatea faptelor săvârșite și în sensul că nu au fost acordate sumele solicitate la instanța de fond, cu titlu de despăgubiri, în cuantumul solicitat.

Prin decizia penală nr. 483/20.11.2008 a Tribunalului Iași, au fost respinse ca nefondate apelurile inculpaților, aceștia fiind obligați să plătească statului cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

În fața instanței de apel a fost audiat inculpatul, inculpat care nu fusese audiat în fața instanței de fond, precum și martorul propus de acesta, escu.

La fond, s-a reținut că toți inculpații au săvârșit infracțiunile de ˝violare de domiciliu˝, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, ˝distrugere˝, prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal și ˝ port fără drept de obiecte confecționate pentru lovire în împrejurări ce primejduiesc viața sau integritatea persoanelor˝, prev. de art. 1 indice 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.

În fapt s-a reținut că inculpații, înarmați cu bâte sau pari, s-au deplasat la domiciliul părții vătămate, au pătruns în curtea părții vătămate, au spart geamurile și au distrus autoturismul, după care au plecat de la locul faptei.

Criticele aduse sentinței instanței de fond, referitor la încadrarea juridică a faptei prevăzută de art. 1 indice 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 sunt nefondate. Conținutul infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, presupune doar acțiunea de pătrundere în domiciliul locuinței aparținând altei persoane, fără drept, iar alin. 2 al acestui articol este o formă agravată a infracțiunii. Deosebit de aceasta, fapta de a avea asupra sa obiecte confecționate pentru lovire, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 1 indice 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, așa cum s-a reținut în mod corect de către prima instanță.

În ceea ce privește vinovăția celor doi inculpați, și, așa cum s-a reținut în considerentele instanței de fond, din probatoriul amplu administrat în cauză rezultă cu certitudine participarea efectivă a acestor doi inculpați la ansamblul faptic dedus judecății. Astfel au fost audiați în cauză martori care au observat, în mod direct, grupul inculpaților. Astfel martorii, și, precum și martorii și au relatat cele observate în mod direct, aceștia percepând momente diferite ale conflictului. Deși a fost audiat în fața instanței de apel și nu a recunoscut săvârșirea faptelor, și-a propus și un martor în dovedirea susținerilor sale, inculpatul nu a putu dovedi o alta situație de fapt decât cea reținută de prima instanță. Martorul audiat în apel a arătat doar că s-a întâlnit cu inculpatul, în seara respectivă, a fumat o țigară cu acesta și s-au despărțit, astfel încât declarația acestuia nu schimbă situația de fapt reținută și nu confirmă cele susținute de inculpat în declarație.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate fiecărui inculpat, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 Cod penal, scopul pedepsei și necesitatea realizării principiului prevenției generale și speciale. În ceea ce îl privește pe inculpatul instanța a avut în vedere și antecedența penală a acestuia, aplicabilitatea disp. art. 40 Cod penal și a art. 83 Cod penal, stabilind pedepse corect dozate.

Raportat la ansamblul probator administrat în cauză, în latură civilă, corect a apreciat instanța de fond că se impune acordarea sumelor de bani reprezentând despăgubiri materiale, fără a se impune acordarea de daune morale.

În termenul prevăzut de art. 383 Cod procedură penală hotărârea a fost recurată de inculpați și criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.

Inculpații și, critică hotărârile atacate invocând următoarele aspecte: nelegala reținere a infracțiunii prev. de art. 1 pct. 1 din Legea 61/1991, incidența disp. art. 73 lit. b Cod penal, reținerea provocării și a consecințelor legale ce le implică această circumstanță atenuantă, reindividualizarea pedepselor în sensul aplicării unei pedepse mai blânde în raport de circumstanțele reale și personale arătate.

În motivele de recurs precizate oral de avocații inculpatului și, aceștia au solicitat doar reaprecierea criteriilor de individualizare a pedepsei și pedepse mai mici.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate de inculpați, ce vizează cazurile de casare prev. de art. 385 ind. 9 pct. 17 și respectiv pct. 14 Cod procedură penală, dar și din oficiu, în limite procedurale, se constată că recursurile nu sunt fondate pentru considerentele ce urmează:

În speță, instanța de fond, dar și cea de apel, în baza efectului devolutiv al acestei căi de atac - au procedat la administrarea unui probatoriu complet, ce a fost just apreciat, conform art. 63 al.(2)1Cod penal.

Coroborând plângerea și declarația părții vătămate, procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesele verbale de confruntare între inculpați precum și cele ce vizează confruntarea acestora cu alte persoane implicate în incident, declarațiile martorilor și ale inculpaților, înscrisurile din dosar, rezultă cu certitudine săvârșirea cu vinovăție de către cei 3 inculpați a faptelor pentru care a fost legal sesizată instanța.

Probatoriul administrat exclude incidența disp. art. 73 lit. "b" Cod penal, care presupune săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.

Este adevărat că, în aceeași zi, inculpatul fusese lovit de partea vătămată și de fiii acesteia, dar acțiunea inculpaților, reținută în situația de fapt expusă în hotărârea atacată nu se justifică pentru împiedicarea continuării atacului inițiat de partea vătămată.

Între acțiunea acesteia și riposta inculpatului, au trecut aproximativ 2 ore.

Deși art. 73 lit. "b" Cod penal nu cere, în mod expres, ca între actul pretins provocator și infracțiunea săvârșită să existe o anumită proporție, sub aspectul gravității, necesitatea existenței unei asemenea proporții rezultă implicit din conținutul său, pentru că numai o activitate ilicită de o anumită gravitate, poate fi de natură să genereze, în psihicul inculpatului, o tulburare sau emoție intensă, or, probele dosarului nu relevă o proporționalitate dintre acțiune-agresiune și acțiunea-ripostă. În acest sens, semnificativ pentru existența provocării este și durata de timp dintre acțiunile mai sus enunțate, fiind evident că în plan subiectiv timpul atenuează sau chiar stopează tulburarea, emoția generată de acțiunea agresiune inițiată de victimă, acțiunea inculpatului având o componență volitivă distinctă, cu o rezoluție faptică separată.

În ce privește încadrarea juridică a faptei în sensul reținerii infracțiunii prev. de art. 1 ind. 1 din Legea 61/1991 în mod corect instanța de fond a reținut că această infracțiune nu este absorbită în agravanta de la alin. 2 infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 Cod penal. Există această modalitate, dacă autorul poartă arma în mod vizibil - căci numai așa poate influența victima - indiferent dacă a făcut sau nu uz de armă. Dacă persoana înarmată săvârșește și acte de amenințare sau de violență, va exista concursul de infracțiuni.

De altfel, jurisprudența și practica judiciară au tranșat de mult acest aspect, iar în speță este probat faptul că inculpații au folosit bîtele de lemn cu care se înarmaseră înainte de a pătrunde în curtea părții vătămate.

În ce privește proba solicitată de inculpatul privind efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, se impun următoarele precizări:

Potrivit art. 117 al. 1 Cod procedură penală expertiza psihiatrică este obligatorie în cazul infracțiunii de omor deosebit de grav, precum și atunci când organul de urmărire penală sau instanța de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului.

Inculpatul nu se află în nici una din cele două situații expres prevăzute de textul de lege sus-menționat.

Actul medical de la fila 39, ce vizează o situație din anul 1999, precum și "certificatul medical" de la fila 37 ce atestă că inculpatul-recurent a fost în anul 1988 timp de 15 zile în Spitalul de Psihiatrie Socola I cu diagnosticul "tulburări comportamentale" vizează o perioadă cu mult trecută și nu oferă date, că la momentul faptelor imputate ar fi existat dubii asupra stării psihice a inculpatului.

De altfel, aceste aspecte ar fi putut fi invocate și la instanța de fond sau în apel.

În ce privește tratamentul sancționator aplicat inculpatului, se constată că instanța de fond a apreciat judicios criteriile prev. de art. 72 Cod penal și a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale invocate de inculpați, pedepsele fiind bine dozate, de natură să contribuie la realizarea scopului acestora, astfel cum este prevăzut în art. 52 Cod penal.

S-au avut în vedere atât cauzele ce agravează răspunderea penală cât și cele care o atenuează.

Constatând că nu sunt motive de casare a hotărârilor recurate, în baza disp. art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile inculpatului.

Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod procedură penală ce reglementează plata cheltuielilor judiciare către stat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații:, și împotriva deciziei penale nr. 483 din 20.11.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.

Obligă pe inculpații - recurenți și să plătească statului suma de câte 200 lei, cheltuieli judiciare.

Obligă pe inculpatul - recurent să plătească statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400 lei onorariu de avocat oficiu, va fi avansată din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

- -

Red.

Tehnored.

2 ex.

08.02.2010

Tribunalul Iași:

-

-





Președinte:Anton Dan
Judecători:Anton Dan, Scriminți Elena, Cenușă Maria

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 34/2010. Curtea de Apel Iasi