Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 415/2008. Curtea de Apel Iasi

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 415

Ședința publică de la 05 august 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Juverdeanu Tatiana

JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena

JUDECĂTOR 3: Cenușă Maria

Grefier - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 152/A din data de 10 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător desemnat din oficiu, personal partea vătămată intimată, lipsă fiind părțile vătămate intimate,.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:

Partea vătămată intimată învederează instanței că toate părțile vătămate l-au iertat pe inculpat, pentru că acesta nu și-a dat seama ce face și nu este vinovat.

Interpelat fiind, inculpatul recurent arată că își menține recursul formulat.

Av. pentru inculpatul recurent depune la dosarul cauzei un memoriu din partea acestuia și precizează că el se consideră nevinovat, însă în subsidiar dorește redozarea pedepsei, solicitând audierea unor martori cu privire la situația de fapt.

Curtea înmânează reprezentantului Ministerului Public memoriul depus la dosar de către inculpat, pentru a lua cunoștință de conținutul acestuia.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la cererea de probe formulată de inculpatul recurent, arată că se opune la audierea celor 13 martori indicați de acesta în cuprinsul memoriului depus la dosar, cu care vrea să dovedească faptul că nu el a săvârșit infracțiunile, că a fost bătut și constrâns de organele de poliție să recunoască atât violarea de domiciliu cât și furtul. Din dosar rezultă că inculpatul a avut unele sincope în declarații. Se opune cererii de probe testimonială formulată de acesta.

Curtea respinge ca inadmisibilă cererea de probe testimonială formulată de inculpatul recurent, întrucât, conform dispozițiilor procesuale, în calea de atac a recursului sunt admisibile doar proba cu acte și înscrisuri; în plus, o mare parte din martorii solicitați de inculpat au fost deja audiați în cauză.

Apărătorul inculpatului recurent, partea vătămată și reprezentantul Ministerului Public arată că nu mai au de formulat cereri.

Nemaifiind de formulat cereri, curtea acordă cuvântul în recurs.

Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului declarat de acesta, care a fost condamnat de Judecătoria Vaslui la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, pedeapsă ce a fost menținută de instanța de apel. Această pedeapsă de 4 ani închisoare a fost stabilită în urma contopirii pedepselor stabilite pentru inculpat pentru săvârșirea faptelor imputate în cauza de față, conform art. 33 lit. a și art. 33 lit. b Cod procedură penală, fapte care s-a constatat că au fost comise în stare de recidivă post condamnatorii, fiind astfel revocat beneficiul liberării condiționate și restul de pedeapsă de 1398 zile închisoare rămas neexecutat dintr-o pedeapsă aplicată anterior inculpatului, a fost contopit cu pedepsele din această cauză, făcându-se și aplicarea art. 64 lit. a și b Cod penal. În ceea ce privește situația de fapt, așa cum rezultă și din motivele de recurs, inculpatul se consideră nevinovat de comiterea infracțiunii de violare de domiciliu în dauna mai multor părți vătămate. Pentru a-și dovedi nevinovăția, el a solicitat instanței, și s-a încuviințat audierea martorilor, și, care au confirmat susținerile inculpatului. Solicită a se dispune achitarea acestuia, în conformitate cu art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b Cod procedură penală, întrucât nu el este cel care a comis infracțiunile de violare de domiciliu și furt, urmând a se avea în vedere în acest sens și probele administrate în apel. În subsidiar, în ipoteza în care se va constata că inculpatul se face vinovat de comiterea celor două infracțiuni, solicită redozarea pedepsei și deducerea perioadei executate.

Partea vătămată intimată, având cuvântul, arată că fiul său, inculpatul, nu este vinovat. El a băut în acea seară cu, care l-a dus la dânsul acasă, au consumat băuturi alcoolice, și apoi a chemat poliția, care i-a aplicat lovituri în zona capului. De când se liberase condiționat nu mai avusese nici un fel de problemă, era "băiat bun".

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că inculpatului i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de violare de domiciliu (constând în aceea că a pătruns fără drept, pe timp de noapte, în locuința părților vătămate), amenințare și lovire. Pentru unele dintre infracțiuni s-a încetat procesul penal ca urmare a împăcării părților. Inculpatul este recidivist și va executa pedeapsa aplicată în această cauză alături de un rest de pedeapsă rămas neexecutat dintr-o pedeapsă aplicată anterior, în 1993.

Av. pentru inculpatul recurent învederează instanței că acesta solicită acordarea unui termen de arhivă pentru a studia dosarul și a pregăti motivele de recurs.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune acestei cereri.

Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.

Ulterior pronunțării,

CURTEA,

Deliberând asupra recursului penal de față;

Prin decizia penală 152/A/10 iulie 2008 s-a dispus:

"Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1878 din 23 noiembrie 2007 Judecătoriei Vaslui, pe care o menține.

Menține starea de arest preventiv a inc. și deduce, la zi, durata arestării preventive de la 23 noiembrie 2007.

Obligă apelantul la plata sumei de 120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel. Suma de 100 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu către Baroul d e Avocați V, se va suporta din fondurile speciale ale Ministerului Justiției".

Instanța de fond a reținut:

"Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probatoriilor administrate, instanța de fond reținut următoarele:

În noaptea de 19.10.2006 în jurul orei 21,00, inculpatul, înarmat cu o secure, s-a deplasat la locuința părții vătămate unde a pătruns fără drept, motivând că-și caută concubina.

După aceea, deoarece partea vătămată nu i-a spus nimic în legătură cu concubina acestuia, inculpatul l-a lovit pe vătămat cu muchia securii și l-a amenințat cu acte de violență.

În seara de 21.10.2006, în jurul orei 20:00 inculpatul a pătruns din nou, fără drept, în curtea și locuința părții vătămate unde a provocat scandal și l-a amenințat din nou pe vătămat.

Conflictul cauzat de inculpat a fost observat de către martorul -

În noaptea de 21.10.2006, în jurul orei 21.30, inculpatul și, însoțiți de s-au deplasat la locuința părții vătămate care locuiește la concubina sa, numita .

În timp ce numita a rămas la poartă, inculpatul și au pătruns fără drept în curtea locuinței acesteia. Deoarece ușa de la casă era încuiată, a lovit într-un geam, care s-a spart, strigând să-i deschidă ușa.

De frică, concubina părții vătămate a deschis ușa și cei doi au intrat în locuință, iar partea vătămată s-a ascuns de frică sub pat.

Inculpatul și l-au scos de sub pat și i-au aplicat mai multe lovituri.

După aceea, inculpatul și l-au scos pe vătămat din locuință până în drumul public unde a fost văzut având sânge pe față de către martorii - și -.

În seara de 19.03.2007, în jurul orei 22:00 - 23.00, inculpatul și s-au deplasat pe drumul public având asupra lor o secure și un băț cu un cuțit la un capăt sub formă de suliță și aceștia au amenințat-o cu acte de violență pe partea vătămată care se afla în curtea locuinței sale.

De asemenea, în momentul în care au ajuns în apropierea locuinței părții vătămate, s-a aplecat peste gard și cu securea a distrus un geam de la o magazie după care, observând-o pe vătămată și pe fratele ei în curte, cei doi au amenințat-o cu acte de violență cu obiectele ce le aveau asupra lor.

În noaptea de 19.03.2007 inculpatul și au pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate, unde a spart un geam iar partea vătămată a deschis ușa de frică, au luat-o pe vătămată și au dus-o la locuința inculpatului.

După ce cei doi au intrat în locuința părții vătămate i-au solicitat acesteia să se îmbrace, timp în care inculpatul a lovit-o cu pumnul în zona ochilor, după care cu toții au plecat către locuința inculpatului.

Din raportul de expertiză medico-legală nr. 86/E/21.03.2007 rezultă că partea vătămată a prezentat leziuni ce nu sunt specifice unei infracțiuni de viol, iar pentru celelalte leziuni cauzate, partea vătămată a necesitat pentru vindecare un număr de 6-7 zile îngrijiri medicale.

În seara de 20.03.2007, în jurul orei 20:30, inculpatul s-a deplasat înarmat cu un cuțit la locuința părții vătămate unde, observând că nu era nimeni acasă, a pătruns fără drept în interiorul locuinței îndepărtând lacătul ce asigura ușa de acces.

Acesta s-a așezat pe pat și a adormit cu cuțitul într-o mână.

Mai târziu, partea vătămată s-a întors acasă și observându-l pe inculpat cu cuțitul în mână s-a speriat și a apelat la serviciul de urgență "112", organele de poliție l-au surprins pe inculpat în timp ce ieșea din locuința părții vătămate înarmat cu un cuțit.

În noaptea de 21.03.2007, în jurul orei 23:30, inculpatul, fiind sub influența alcoolului s-a deplasat la locuința părinților săi.

Aici, inculpatul a început să le adreseze părților vătămate și injurii, după care a luat un topor de pe un hol și și-a amenințat părinții lovind cu toporul în tocul ușii și în pereții camerei.

La un moment dat, inculpatul a ridicat toporul pentru a-și lovi tatăl însă a intervenit mama sa, care a fost lovită peste mâna cu de la topor.

După aceea, părțile vătămate au încercat să-l liniștească pe inculpat, după care au fugit amândoi la un vecin unde au rămas până dimineață când au sesizat organele de poliție.

Din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 87/E/21.03.2007 rezultă că prezintă leziuni traumatice de tipul fracturii apofizei stiloide cubitale stângi, fracturii 1/3 inferioară radius stâng, în ax, tumefacției și echimozei, lovituri ce s-au putut produce prin lovire activă cu obiect contondent ce pot data din 20 martie 2007 și au necesitat 40-45 zile îngrijiri medicale de la data producerii.

Deși inculpatul a negat în mod constant comiterea faptelor, probatoriul administrat în cauză confirmă situația de fapt reținută în cursul urmăririi penale și reconfirmată în cursul cercetării judecătorești.

Astfel, martorii și, martori oculari la incidentul petrecut la locuința lui confirmă faptul că acesta a fost agresat și amenințat de inculpatul (70 și 72).

Martorii și, sunt martori care au perceput incidentele petrecute la locuința familiei și la locuința lui, confirmându-se cele reținute în rechizitoriu - respectiv infracțiunile de violare de domiciliu, lovire și amenințare (39, 42).

Martora, prin declarațiile date confirmă situația de fapt reținută prin rechizitoriu cu privire la infracțiunile comise în dauna părții vătămate (101).

Pe lângă declarațiile martorilor indicați mai sus, la stabilirea situației de fapt au fost avute în vedere și declarațiile martorilor,

Martorii propuși de inculpat în apărare, au confirmat pe de o parte situația conflictuală dintre inculpat și părinții lui, însă cu privire la aspectele care vizau infracțiunile reținute în sarcina inculpatului aceștia nu au adus elemente noi, de natură a crea îndoială cu privire la vinovăția inculpatului.

Mai mult, martorii au declarat că nu cunosc amânunte cu privire la incidentele petrecute în cursul lunii noiembrie 2006 și martie 2007.

Doar martora a susținut varianta inculpatului cu privire la incidentul petrecut la locuința lui i, însă declarația acesteia a fost apreciată de instanța de fond ca fiind nesinceră, având în vedere pe de o parte contradicțiile existente între declarația acesteia și ale martorilor și precum și faptul că soțul acesteia - - a participat alături de la agresarea acestei părți vătămate dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea sancțiunii cu caracter administrativ al amenzii.

Săvârșirea faptelor și vinovăția inculpatului este dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerile și declarațiile părților vătămate, declarațiile învinuiților și, declarații martori, procese-verbale de confruntare, procese-verbale de cercetare la fața locului, planșe cu fotografii judiciare, raport de expertiză medico-legală nr.86/E/21.03.2007 și nr.87/E/21.03.2007, probe care fac dovada certă a existenței faptelor și a vinovăției inculpatului.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor de violare de domiciliu și de amenințare în formă continuată reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, raportat intervalului mare de timp care a trecut de la comiterea primului act material - noiembrie 2006 și până la următorul act material comis în luna martie 2007, nu a putut fi reținută forma continuată - unicitatea rezoluției infracționale care este de esența acesteia.

În sensul art. 41 alin. 2 Cod penal, cerința unicității de rezoluție este realizată atunci când autorul a prevăzut, chiar și în linii mari, activitatea sau inactivitatea ce se va înfăptui și rezultatele ei, cunoscând mai mult sau mai puțin generic condițiile în care se vor săvârși acțiunile - inacțiunile componente.

Pentru existența unicității de rezoluție - ca element definitoriu al infracțiunii continuate - este necesar ca în momentul luării hotărârii inculpatul să-și fi reprezentat, în ansamblul său, activitatea infracțională pe care urma să o desfășoare ulterior.

Raportat condițiilor și împrejurărilor în care a comis faptele din prezenta cauză, instanța de fond a apreciat că inculpatul nu a avut de la început reprezentarea concretă și de ansamblu a activității desfășurate ulterior, ci a acționat pe baza unor hotărâri distincte, reînnoite de fiecare dată când i s-a oferit prilejul.

Raportat considerentelor mai sus expuse, instanța de fond a apreciat ca întemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului formulată de reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 334 Cod procedură penală, procedând la schimbarea încadrării juridice, instanța de fond a reținut că faptele comise de inculpatul întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de:

- art.192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (fapte comise în perioada 19.10.2006 - 21.10.2006 - parte vătămată );

- art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (fapte comise în perioada 19.03.2006 - 20.03.2006, parte vătămată );

- art. 192 alin. 2 Cod penal (parte vătămată );

- art. 180 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (părți vătămate, );

- art. 181 alin. 1 Cod penal (parte vătămată );

- art. 180 alin. 2 Cod penal (parte vătămată );

- art. 1 indice 1 pct.1 din Legea nr. 61/1991 republicată, toate cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și de

- art.193 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (parte vătămată parte vătămată );

- art. 193 Cod penal (parte vătămată ),

toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În ceea ce privește infracțiunea de amenințare, a fost înlăturată raportat limitelor de pedeapsă și dispozițiilor referitoare la reținerea comiterii faptei în stare de recidivă postcondamnatorie a dispozițiilor art. 37 lit. a Cod penal.

Reținând vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii mai sus-menționate, instanța l-a condamnat la o pedeapsă cu închisoarea, în limitele prevăzute de textul incriminator pentru fiecare din infracțiunile reținute.

Potrivit dispozițiilor art. 72 Cod penal, text de lege care stipulează criteriile generale de individualizare a pedepsei, la stabilirea și aplicarea acesteia, instanța de fond ținut seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în textul incriminator, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Din examinarea textului de lege invocat, rezultă că aceste criterii sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei.

Pe de altă parte, art. 52 Cod penal, prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Raportând acestei prevederi, s-a reținut că un rol primordial în aprecierea stabilirii și aplicării pedepsei, îl are pericolul social al faptei, sens în care valorile ocrotite de legea penală prin incriminarea faptelor trebuie evidențiate atât pentru restabilirea ordinei de drept, cât și pentru educarea inculpatului.

Pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul, definite de legiuitor în cuprinsul art. 52 Cod penal, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care în mod real, îl prezintă persoana inculpatului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.

Au fost, de asemenea avute în vedere datele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta a mai fost condamnat anterior, ultima condamnare care atrage și starea de recidivă postcondamnatorie fiind dată de pedeapsa de 17 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 5 din 12.01.1994 a Tribunalului Vaslui, pedeapsă în executarea căreia a fost arestat la 23.12.1992 și liberat condiționat la 10.12.2004, rămânând cu un rest rămas neexecutat de 1838 zile închisoare.

Faptele din prezenta cauză au fost comise de inculpatul în perioada liberării condiționate, ceea ce a atras și reținerea stării de recidivă postcondamnatorie.

Raportat aspectelor mai sus-enunțate, a condamnat pe inculpatul la următoarele pedepse:

- 4 (patru) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;

- 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal;

- 2 (două) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 180 alin. 1 Cod penal (parte vătămată );

- 4 (patru) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1 indice 1 pct. 1 din Legea nr.61/1991 republicată, toate cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal;

- 5 (cinci) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 193 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (parte vătămată );

- 3 (trei) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 193 Cod penal (parte vătămată ), toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre, pentru infracțiuni concurente (art. 33 lit. a Cod penal) în pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare.

În baza art. 61 alin. 1 Cod penal, a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 1838 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 17 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 5 din 12.01.1994 a Tribunalului Vaslui, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea de 1838 zile închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1838 zile închisoare, în regim de detenție.

A interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 27. 03.2007 la zi.

În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, acesta fiind arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 9/U/27.03.2007 emis de Judecătoria Vaslui în baza încheierii nr.8/27.03.2007.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. h Cod procedură penală a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 181 alin. 1 Cod penal (parte vătămată ), art. 180 alin. 1 Cod penal și de art.193 Cod penal (parte vătămată ), art. 180 alin. 1 Cod penal (parte vătămată ), art. 180 alin. 2 Cod penal (parte vătămată ) ca urmare a împăcării părților.

A luat act că părțile vătămate, și, nu s-au constituit părți civile.

Văzând și dispozițiile art. 189 și 191 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, a obligat pe inculpatul să achite suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar suma de 100 lei ce reprezintă contravaloarea onorariului apărătorului din oficiu - av. conform delegației nr.850 din 23.05.2007 urmând a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 192 alin. 2 lit. b Cod procedură penală a obligat pe părțile vătămate, să achite fiecare, câte 15 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivând în esență că nu este vinovat de comiterea faptelor ce i-au fost reținute în sarcină. În subsidiar, consideră, prin apărător că pedepsele aplicate sînt prea severe.

Apelul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Examinând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor invocate, precum și din oficiu - conform dispozițiilor art. 371 alin.1 Cod procedură penală, tribunalul constată că, în mod just și în deplin consens cu materialul probator administrat în cauză instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- prev. de art. 192 alin. 2 cod penal, art. 180 alin. 1 și art. 193 Cod penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 cod penal, constând în aceea că, în perioada 19 - 21 octombrie 2006 a pătruns fără drept în curtea și locuința părții vătămate, l-a lovit și amenințat.

- prev. de art.192 alin. 2 și art.180 alin. 1 cod, comisă prin aceea că, în noaptea de 21 octombrie 2006, împreună cu, au pătruns fără drept în locuința părții vătămate și au lovit-o;

- prev. de art. 192 alin. 2 cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 cod penal și art.180 alin. 2 cod penal, constând în aceea că,în perioada 19 - 20 martie 2007 a pătruns pe timp de noapte, în mod repetat în locuința părții vătămate - singur și înarmat cu un cuțit, s-au împreună cu - și au executat violențe asupra acesteia, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 6-7 zile îngrijiri medicale;

- prev. de art. 1 ind. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată și art. 193 cod penal, comisă prin aceea că, în seara de 19 martie 2007, în jurul orei 22 - 23, inculpatul împreună cu, înarmați cu o secure și un băț, cu un cuțit atașat la un capăt, au amenințat cu moartea partea vătămată;

- prev. de art. 181 cod penal și art. 180 alin.1, 193 cod penal, constând în aceea că, în noaptea de 21 martie 2007, în jurul orei 23,30a lovit-o cu un topor, peste mână, pe mama sa, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 40-45 de zile îngrijiri medicale. De asemenea, în aceeași împrejurare a exercitat violențe și asupra tatălui său și l-a amenințat.

Chiar dacă inculpatul nu a recunoscut niciodată faptele comise, acestea sînt pe deplin dovedite prin declarațiile martorilor -G, R, -, -, -, -, -, G, procesele verbale de confruntare, rapoartele de expertiză medico-legală traumatologică, procesele verbale de consemnare a plângerilor formulate de părțile vătămate, procesele verbale de cercetare la fața locului și celelalte acte și lucrări ale dosarului cauzei, care se coroborează cu susținerile părților vătămate și celelalte acte și lucrări existente la dosarul cauzei.

Cu prilejul examinării sentinței apelate din perspectiva motivului ce vizează cuantumul pedepselor aplicate - tribunalul constată că pedepsele aplicate inculpatului au fost just individualizate - în cadrul criteriilor generale prev. de art. 72, 52 cod penal - cu luarea în considerare a împrejurărilor comiterii faptelor, a gradului concret de pericol social și a perseverenței infracționale manifestată de inculpat, care se află în stare de recidivă postcondamnatorie.

De asemenea, în mod corect s-a dispus încetarea procesului penal cu privire la o parte din faptele de vătămare corporală, lovire și amenințare, ca efect al împăcării intervenite între părți".

În termen legal inculpatul a recurat decizia penală sus-menționată solicitând audierea unor martori, întrucât se consideră nevinovat. Recurentul a depus la dosar și un memoriu, în susținerea recursului.

Analizând motivele invocate de recurent, raportat la probele dosarului și în limitele procesuale conferite de calea de atac a recursului, prevăzută de dispozițiile art. 385 ind. 5 Cod penal și următoarele, instanța de control judiciar a constatat următoarele:

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală, amenințare, violare de domiciliu, săvârșite în formă continuată și în stare de recidivă.

Realizând o temeinică administrate probatorie în cursul judecății în fond a cauzei, a administrării nemijlocite a probelor și o justă coroborare cu probele administrate în cursul urmăririi penale, instanța de fond a reținut, fără dubiu, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Instanța de apel a reanalizat motivele invocate de inculpatul - apelant în baza probelor dosarului: plângerile și declarațiile părților vătămate, declarațiile învinuiților și, declarații martori, procese-verbale de confruntare, procese-verbale de cercetare la fața locului, planșe cu fotografii judiciare, raport de expertiză medico-legală nr. 86/E/21.03.2007 și nr. 87/E/21.03.2007, dar și din oficiu, reținând probator aceeași situație de fapt ca și instanța de fond, încadrarea juridică corespunzătoare, cât și corecta individualizare a pedepselor aplicate acestuia.

Astfel:

Inculpatul, înarmat cu o secure, s-a deplasat la locuința părții vătămate unde a pătruns fără drept și a lovit pe vătămat cu muchia securii și l-a amenințat cu acte de violență.

În noaptea de 21.10.2006, în jurul orei 21.30, inculpatul și, însoțiți de s-au deplasat la locuința părții vătămate care locuiește la concubina sa, numita .

După aceea, inculpatul și l-au scos pe vătămat din locuință până în drumul public unde a fost văzut având sânge pe față de către martorii - și -.

În noaptea de 21.03.2007, în jurul orei 23:30, inculpatul, fiind sub influența alcoolului s-a deplasat la locuința părinților săi.

La un moment dat, inculpatul a ridicat toporul pentru a-și lovi tatăl însă a intervenit mama sa, care a fost lovită peste mâna cu de la topor.

După aceea, părțile vătămate au încercat să-l liniștească pe inculpat, după care au fugit amândoi la un vecin unde au rămas până dimineață când au sesizat organele de poliție.

La individualizarea pedepselor aplicate, conform dispozițiilor art. 72 Cod penal și 52 Cod penal au fost just raportate și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta a mai fost condamnat anterior, ultima condamnare care atrage și starea de recidivă postcondamnatorie fiind dată de pedeapsa de 17 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 5 din 12.01.1994 a Tribunalului Vaslui, pedeapsă în executarea căreia a fost arestat la 23.12.1992 și liberat condiționat la 10.12.2004, rămânând cu un rest rămas neexecutat de 1838 zile închisoare.

Faptele din prezenta cauză au fost comise de inculpatul în perioada liberării condiționate, ceea ce a atras și reținerea stării de recidivă postcondamnatorie.

Raportat la toate considerentele expuse, instanța de recurs constată că decizia penală recurată este temeinică și legală, că proba solicitată de inculpat privind audierea de martori nu este procedural admisibilă în calea de atac a recursului, iar motivele invocate nu sunt fondate, nici în drept, nici în fapt.

Constatând nefondat recursul formulat în baza dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, acesta va fi respins.

Va fi dedusă perioada arestării preventive a inculpatului în baza dispozițiilor art. 88 Cod penal, raportat la art. 350 Cod procedură penală.

În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 152/A din 10.07.2008 a Tribunalului Vaslui, decizie pe care o menține.

Deduce în continuare arestarea preventivă a inculpatului de după data de 10.07.2008.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 140 lei RON cheltuieli judiciare, din care 100 lei RON onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 5 august 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red.

Tehnored.

02 ex.

09.08.2008

Tribunalul Vaslui

Jud.

Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067

DOSAR NR-

Emisă la data de 12.08.2008

CĂTRE

PENITENCIARUL IAȘI

Vă înaintăm alăturat un exemplar de pe copia deciziei penale nr. 415 din 05.08.2008 privind pe inculpatul recurent(fiul lui și al lui, născut la 21 Mai 1959),pentru a fi înmânat acestuia.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067

DOSAR NR-

Emisă la data de 05.08.2008

CĂTRE

PENITENCIARUL IAȘI

Vă înaintăm alăturat două exemplare de pe copia dispozitivului deciziei penale nr. 415 din 05.08.2008 privind pe inculpatul recurent(fiul lui și al lui, născut la 21 Mai 1959),un exemplar pentru a fi înmânat acestuia și un exemplar pentru a fi înregistrat în evidențele dumneavoastră.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Curtea de APEL IAȘI

Dosar nr-

Copia dispozitivului deciziei penale nr. 415/05.08.2008

DECIDE:

"Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 152/A din 10.07.2008 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.

Deduce în continuare detenția inculpatului de la data de 10.07.2008 la zi.

Obligă recurentul să plătească statului suma de 140 lei, cheltuieli judiciare, din care 100 lei, onorariu apărător oficiu se avansează din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 05 August 2008."

Urmează semnăturile,

Pentru conformitate,

Grefier,

Președinte:Juverdeanu Tatiana
Judecători:Juverdeanu Tatiana, Scriminți Elena, Cenușă Maria

#Judecator Juverdeanu Tatiana

Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 415/2008. Curtea de Apel Iasi

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 415/2008. Curtea de Apel Iasi