Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 57/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 57
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "violarea de domiciliu (art.192 Cod penal)", declarat deinculpatul, fiul lui si, nascut la 01.10.1983 - Penitenciarul Iași, impotriva deciziei penale nr.203/A din 04.11.2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui, in dosarul nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent asistat de avocat - aparator ales din cadrul Baroului de Avocati Lipsă partea vatamata intimata.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Avocat depune la dosar imputernicirea avocatiala pentru inculpat
Interpelat de catre instanta, inculpatul recurent precizează că, isi mentine recursul declarat, nu doreste sa dea declaratii in aceasta fază procesuala și nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanta apreciaza cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului.
Avocat avand cuvantul, sustine că, motivele de recurs privesc cuantumul pedepsei aplicate de Judecatoria Murgeni prin sentința penala nr.82 din 21.09.2009, pe care o apreciază ca fiind prea mare, iar al doilea motiv este modalitatea de executare a pedepsei.
Solicită, potrivit art.385 ind.9 pct.14 Cod procedura penală a se verifica modul in care prima instanță cât și instanța de apel au analizat activitatea inculpatului inainte si după savarsirea faptei. De asemenea, a se avea in vedere că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, a avut o conduită bună pe tot parcursul procesului penal, s-a impacat cu partea vatamata, este un tanar cu un nivel de educatie scazut, locuia impreuna cu parintii săi - care sunt oameni in vârstă, îi ajuta la treburile gospodărești.
Solicită admiterea recursului formulat impotriva deciziei pronuntata de Tribunalul Vaslui, desființarea sentinței pronunțata de Judecatoria Murgeni și, in rejudecare, a se dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsa sub minimul special prevazut de lege - cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, solicită - față de actele dosarului, potrivit disp. art.385 ind.15 Cod procedura penala, respingerea recursului ca nefondat, sancțiunea ține seama de toate imprejurările cauzei.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent sustine că, din cauza consumului de alcool nu si-a dat seama ce a făcut. Regreta cele intamplate. Este de acord cu cele spuse de catre aparatorul său.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Prin sentința penală nr.82/21/09.2009 a Judecătoriei Murgenis -au hotărât următoarele:
În temeiul art. 11 pct.2 lit."b", cu referire la art. 10 lit."h" Cod procedură penală, încetarea procesului penal împotriva inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de " viol", prev. de art. 197 al.1 Cod penal și "distrugere", prev. de art.217 al.1 Cod penal, luând act de împăcarea părților.
Condamnarea inculpatului, fără antecedente penale, la:
- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "violare de domiciliu", prev. de art. 192 al.2 Cod penal, împotriva părții vătămată, domiciliată în com., jud.
Potrivit disp. art.88 Cod penal, a fost computată din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 26 mai 2009, la zi.
În temeiul art. 71 al. 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și art. 64 lit. Cod penal, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.
In temeiul art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 192 pct.2 lit."b" Cod procedură penală, a fost obligată partea vătămată să plătească statului suma de 50 lei, pentru infracțiunile prev. de art. 197 al.1 și prev. de art.217 al.1 Cod penal, pentru care a încetat procesul penal, ca urmare a împăcării părților.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul locuiește în comuna, jud.
În seara zilei de 23/24 mai 2009, după ce a consumat băuturi alcoolice, fiind în stare de ebrietate și având cunoștință că partea vătămată în vârstă de 87 ani, locuiește singură, inculpatul s-a hotărât să meargă la locuința acesteia și să întrețină relații sexuale cu aceasta.
Inculpatul a deschis poarta care era asigurată cu un zăvor, a pătruns în curtea locuinței părții vătămate, încercat să deschidă ușa de acces în locuință, însă nereușind să deschidă ușa, a spart geamul ușii și a intrat prin escaladarea geamului în imobil.
Deoarece, partea vătămată se afla în pat, inculpatul s-a urcat în patul acesteia, a apucat-o pe partea vătămată cu mâna de gură și bărbie și a constrâns-o pe aceasta să întrețină cu el un raport sexual.
Cele ce preced rezultă din actele și lucrările dosarului, respectiv proces-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor, proces-verbal de confruntare coroborate cu declarațiile de recunoaștere a săvârșirii faptelor date de către inculpat.
Prezent și interogat în instanță, inculpatul a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată.
A apreciat instanța că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de " viol", prev. de art.197 al.1 Cod penal, "distrugere", prev. de art. 217 al.1 Cod penal și "violare de domiciliu", prev. de art. 192 al.2 Cod penal.
Prezente și interpelate în instanță, părțile au declarat că s-au împăcat, partea vătămată precizând că nu are nici o pretenție asupra inculpatului nici în latura penală și nici în latura civilă.
Cu privire la faptele de "viol", prev. de art. 197 al. 1 Cod penal și "distrugere", prev. de art. 217 al.1 Cod penal, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate și cum împăcarea părților înlătură răspunderea penală, în baza dispozițiilor art. 132 Cod penal, art.11, pct.2 lit."b" și art. 10 lit."h" Cod procedură penală, s-a hotărât încetarea procesului penal împotriva inculpatului.
Referitor la infracțiunea de "violare de domiciliu", prev. de art. 192 al.2 Cod penal, considerând că în cauză a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care a beneficiat inculpatul, instanța l-a condamnat pe inculpat, în temeiul art. 192 al.2 Cod penal, la o pedeapsă individualizată potrivit art.52 și art.72 Cod penal.
Față de modul concret de săvârșire a faptei, de vârsta înaintată a părții vătămate, respectiv 87 ani, a apreciat instanța că trebuie să se aplice în cauză o pedeapsă cu privare de libertate.
Constată instanța că inculpatul este tânăr, necăsătorit, a fost sincer și a recunoscut faptele comise, a ajutat la aflarea adevărului și nu este cunoscut cu antecedente penale.
Raportat celor constatate, avându-se în vedere și voința părții vătămate, instanța a apreciat că inculpatul poate fi reeducat printr-o pedeapsă privativă de libertate, orientată spre limita minimă prevăzută de lege.
A considerat instanța că printr-o astfel de pedeapsă, inculpatul va putea fi redat mai repede societății, acesta să-și creeze o familie și să nu mai comită fapte antisociale.
În temeiul art. 71 al.2 Cod penal, s- aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. "a" teza II și art. 64 lit. "b" Cod penal, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea scrisă și orală a apelului, inculpatul, prin apărătorul angajat, a solicitat în primul rând să se reanalizeze încadrarea juridică a faptelor deoarece a fost trimis în judecată prin actul de sesizare a instanței pentru infracțiunile de viol, distrugere și violare de domiciliu dar s-a împăcat cu partea vătămată pentru primele două infracțiuni.
În al doilea rând, inculpatul solicită aplicarea art. 81 Cod pen. deoarece nu are antecedente penale și a manifestat regret față de faptele săvârșite.
Un ultim motiv de apel se referă la cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea de violare de domiciliu, cu solicitarea de a se reanaliza probatoriul pentru a se constata dacă pedeapsa corespunde pericolului social concret al faptei.
În susținerea apelului, inculpatul a depus înscrisuri: 2 caracterizări și un memoriu.
Prin decizia penală nr. 203/A/4.11.2009 a Tribunalului Vaslui s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 1.10.1983, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, împotriva Sentinței penale nr.82/21.09.2009 a Judecătoriei Murgeni, pe care menținut-
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata arestării preventive în continuare de la 21 sept. 2009 la zi.
A fost obligat inculpatul apelant la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu asigurat inculpatului în apel se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul reținut următoarele:
În mod corect și în deplină concordanță cu materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 al. 2. pen. faptă constând în pătrunderea, pe timp de noapte, prin efracție și escaladare, în locuința părții vătămate, în vârstă de 87 de ani, cu scopul de a întreține relații sexuale cu aceasta.
Pentru infracțiunile de viol ți distrugere, părțile au declarat că s-au împăcat, motiv pentru care instanța de fond a pronunțat soluții de încetare a procesului penal, fiind dedusă judecății în continuare doar infracțiunea de violare de domiciliu.
Inculpatul a recunoscut în mod constant săvârșirea faptelor în declarațiile date la urmărire penală și în fața instanței, iar declarațiile lui se coroborează cu cele ale martorilor, precum și cu declarația persoanei vătămate, declarațiile martorilor, procesele-verbale de cercetare la fața locului și de reconstituire, raportul de expertiză medico-legală.
În ceea ce privește motivul de apel referitor la încadrarea juridică a faptelor, Tribunalul reține că este nefondat, în condițiile în care în cauză s-au pronunțat soluții de încetare a procesului penal pentru două dintre infracțiunile ce au format obiectul judecății la fond dar această soluție nu are relevanță pentru încadrarea juridică a infracțiunii de violare de domiciliu.
În al doilea rând, se reține că instanța de fond a realizat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului - în cadrul criteriilor generale prevăzute de art. 52, 72,. pen. - cu luarea în considerare a împrejurărilor comiterii faptelor și a elementelor ce caracterizează persoana inculpatului.
La stabilirea pedepsei s-au avut în vedere toate elementele ce caracterizează persoana inculpatului iar cuantumul pedepsei se situează la limita minimului special de 3 ani prevăzut de lege pentru infracțiunea de violare de domiciliu în formă calificată, fiind de natură a asigura reeducarea inculpatului și atingerea scopului prevăzut de art. 52 al.1 teza ultimă pen.: "prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni".
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, Tribunalul a constatat că în mod corect instanța de fond a apreciat că scopul acesteia poate fi atins doar prin executarea în regim de detenție.
Chiar dacă pentru infracțiunile de viol și distrugere a intervenit împăcarea părților, la aprecierea pericolului social concret al faptei nu poate fi ignorat contextul în care s-a săvârșit fapta, scopul josnic al pătrunderii în locuința părții vătămate, respectiv constrângerea acesteia să întrețină relații sexuale.
Vârsta înaintată a părții vătămate, premeditarea faptelor, modul concret de acțiune și scopul infracțional constituie elemente ce reflectă periculozitate deosebită a faptei și inculpatului.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 Cod procedură penală, hotărârile au fost recurate de inculpat și criticate pentru netemeinicie. Inculpatul invocă circumstanțele personale, cu referire la comportarea sa înainte și după săvârșirea faptei și solicită o pedeapsă mai mică, sub limita minimului special prevăzut de lege, precum și o altă modalitate de executare pedepsei, respectiv suspendare condiționată a executării acesteia.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticii formulate ce se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 38515pct. 14 Cod procedură penală, dar și din oficiu, în limite procedurale, constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce urmează:
În cauză a fost administrat un probatoriu complet, ce a fost judicios apreciat, în conformitate cu dispozițiile art. 63 ind. 1 alin. 2 Cod procedură penală.
Coroborând plângerea și declarația părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de confruntare, declarațiile martorilor și recunoașterile inculpatului, rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Este adevărat că partea vătămată s-a împăcat cu inculpatul pentru infracțiunea de viol, dar inculpatul urmează să răspundă penal pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 2 și, respectiv, de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. 1 Cod penal.
Individualizarea pedepselor pentru aceste infracțiuni s- făcut cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal, ținând cont atât de cauzele ce agravează răspunderea penală, cât și de cele care o atenuează.
Tocmai pentru că s-a dat eficiență circumstanțelor personale invocate de inculpat în motivele recursului, pedepsele pentru cele două fapte au fost orientate spre limita minimului special prevăzut pentru fiecare din aceste infracțiuni.
Modalitatea concretă de săvârșire faptelor și scopul urmărit, vârsta înaintată a părții vătămate, constituie evident repere ce au fost avute în vedere la stabilirea tratamentului sancționator. Aceste aspecte relevă o periculozitate deosebită a inculpatului și impun o reacție fermă a autorităților judiciare pentru apărarea ordinii de drept, a locuitorilor din comunitatea respectivă și, implicit, ca modalitate de executare privarea de libertate, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal.
Pe de altă parte și scopul pedepsei astfel cum este prevăzut în art. 52 Cod penal, susține concluzia instanței de fond cu privire la cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei și lipsesc de consistență apărarea inculpatului.
Constatând că nu sunt motive de casare hotărârilor recurate, în baza dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului care va fi obligat să plătească statului cheltuielile judiciare din recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.203/A din 04.11.2009 a Tribunalului Vaslui, hotărâre pe care o menține.
Deduce în continuare detenția inculpatului de la data de 04.11.2009 până la 26.01.2010.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
19.02.2010
Tribunalul Vaslui
Jud.
Jud. -
Președinte:Daniela DumitrescuJudecători:Daniela Dumitrescu, Maria Cenușă, Otilia Susanu
