Violul (art.197 cod penal). Decizia 10/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 10/MP
Ședința publică de la 30 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror:
S-a luat în examinare apelul formulat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva sentinței penale nr. 5/07.01.2009 pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr-, privind pe inculpații și G, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 197 alin. 1, 3 și art. 189 alin. 1, 2 cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. "a" cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică, conform art. 297 cod procedură penală se prezintă:
- intimatul inculpat, personal, asistat de avocat oficiu, conform împuternicirii avocațiale nr. 1404/10.03.2009 emisă de Baroul Constanța;
- intimatul-inculpat G, personal, asistat de avocat ales, conform împuternicirii avocațiale nr. 72053/30.04.2009 emisă de Baroul Constanța - Cabinet Individual.
A lipsit intimata - parte vătămată și reprezentantul legal al acesteia -.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 176 - 181 cod procedură penală.
Fiindu-le aduse la cunoștință prevederile 3781alin. 11cod procedură penală, intimații și G, arată că nu doresc să dea declarație și mențin declarațiile date la instanța de fond, aspecte consemnate în procesele verbale atașate la dosar.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.375-376 Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.377 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul arată că inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 197 alin. 1, 3 și art. 189 alin. 1, 2 cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. "a" cod penal, reținându-se în sarcina acestora că în noaptea 09/10 iunie 2007, profitând de vârsta fragedă a victimei, respectiv 13 ani, prin constrângere, au întreținut cu aceasta, raporturi sexuale normale, iar inculpatul, în perioada 09.06-10.06.2007, i-a îngrădit dreptul la libertate fizică minorei, ținând-o la domiciliul său contra voinței acesteia.
TRIBUNALUL CONSTANȚAi -a achitat pe inculpați pentru infracțiunile reținute, situație în care parchetul a declarat apel apreciind că inculpații se fac vinovați de comiterea acestor fapte și s-a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 10 alin. 1 lit. "d" cod procedură penală.
Instanța de fond a apreciat că mijloacele de probă administrate conformă raporturile sexuale dintre partea vătămată și inculpați dar n nu conturează exercitarea unor acțiuni de constrângere asupra părții vătămate pentru aod etermina pe aceasta să întrețină raporturi sexuale. S-a mai reținut că partea vătămată l-a însoțit pe inculpatul și a rămas împreună cu acesta peste noapte în mod voluntar.
Există diferențe între declarațiile minorei - cele date la parchet și cele date în fața instanței. La urmărirea penală partea vătămată a declarat că s-au exercitat violențe asupra sa și, pentru că nu a vrut să se dezbrace inculpatul i-a rupt ii după care a întreținut raport sexual cu aceasta.
Audiată în fața instanței, partea vătămată a revenit asupra declarației spunând că a fost de acord să întrețină raporturi sexuale cu cei doi inculpați și că nu a fost ținută cu forța.
Având în vedere probele administrate în cauză, apreciază dovedite infracțiunile de viol și lipsire de libertate. Solicită a se constata că partea vătămată a insistat să fie dusă acasă însă a refuzat, ușa fiind închisă cu lacăt.
Solicită admiterea apelului și să se pronunțe o hotărâre legală și temeinică în sensul condamnării inculpaților pentru infracțiunile săvârșite.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-inculpat solicită ca, în temeiul art. 379 alin. 1 lit. "b" cod procedură penală să se respingă apelul formulat de parchet, apreciind că sentința apelată este legală și temeinică. Consideră neîntemeiată, critica adusă de parchet, instanța de fapt reținând în mod corect situația de fapt. Singurul mijloc de probă ce ar fi putut dovedi vinovăția inculpatului este declarația părții vătămate dată în cursul urmăririi penale, declarație asupra căreia aceasta a revenit în fața instanței. Chiar dacă partea vătămată nu revenea asupra declarației, aceasta trebuia coroborată cu alte mijloace de probă - mijloace de probă care nu există.
Raportul de expertiză medico-legală efectuat în cursul urmăririi penale concluzionează că partea vătămată nu prezintă leziuni de violență și că prezintă o deflorare mai veche a cărei dată nu poate fi precizată. De asemenea, raportul de examinare psihologică confirmă că raportul sexual a avut loc cu acordul părții vătămate pe fondul unei acceptări pasive.
Solicită a se observa că în acea noapte, la ora 1,55 atât inculpatul cât și partea vătămată au fost legitimați de organele de poliție, iar partea vătămată putea face o sesizare, însă aceasta a afirmat că are 18 ani și nu l-a contrazis pe inculpatul când acesta a spus că este soția sa.
Din declarația martorului care a fost prezent la locuința inculpatului nu rezultă că partea vătămată ar fi stat la locuința lui împotriva voinței sale.
Față de probele administrate, solicită respingerea apelului declarat de parchet ca nefondat.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-inculpat G, solicită respingerea apelului formulat de parchet ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică. Nu se poate reține că instanța de fond nu a făcut referire la întregul material probator, bazându-se doar pe declarațiile date în fața instanței.
Solicită a se observa că declarațiile date de partea vătămată în fața instanței se coroborează cu întregul material probator - respectiv cu declarațiile inculpaților, ale martorilor, - și cu raportul de expertiză medico-legală, din care rezultă că partea vătămată nu prezenta leziuni și avea o deflorare veche, neputându-se reține că inculpatul ar fi exercitat constrângeri sau că a profitat de imposibilitatea părții vătămate de a se apăra sau a-și exprima voința. În fața instanței de fond, partea vătămată a declarat că nu a fost constrânsă și a acceptat de bună voie să întrețină raporturi sexuale.
Este adevărat că la urmărirea penală inculpatul nu a recunoscut fapta, însă aceasta s-a datorat împrejurării că are o familie, 2 copii în întreținere și o asemenea faptă i-ar fi periclitat relațiile de familie.
Referitor la comportamentul părții vătămate solicită a se observa că aceasta a avut ocazia să spună că este ținută împotriva voinței sale atunci când a fost legitimată, însă din declarațiile martorilor rezultă că partea vătămată avea un comportament lejer, s-a simțit bine în prezența inculpaților.
Totodată, nu se poate reține că inculpații au avut cunoștință de vârsta părții vătămate, instanța de fond făcând o analiză temeinică asupra acestui aspect.
Față de aceste aspecte, solicită respingerea apelului ca nefondat.
Apelantul-inculpat, având ultimul cuvânt, nu se consideră vinovat.
Apelantul-inculpat G, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat.
Asupra apelului penal de față,
Prin sentința penală nr. 5 din 07 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul penal nr-, TRIBUNALUL CONSTANȚAa hotărât:
"În baza art. 11 pct. 2 lit. a Pr. Pen. raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Pr. Pen. achită inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 02.11.1976 în loc. Cernavodă, jud. C pentru săvârșirea infracțiunilor de viol prev. de art. 197 alin. 1, 3. și lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin. 1,2.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a Pr. Pen. raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Pr. Pen. achită inculpatul, fiul lui și, născut la data de 05.02.1973 în loc. Cernavodă, jud. C pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. 1, 3. cu aplicarea art. 37 lit. b
Ia act că partea vătămată, prin reprezentant legal, nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.
În baza art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a Pr. Pen. obligă partea vătămată, prin reprezentant legal, la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 189. Pr. Pen. suma de 300 lei reprezentând onorarii apărători desemnați din oficiu - avocat ( 100 lei ), avocat ( 100 lei ), avocat ( 100 lei ) se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului "
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1013/P/2007 din data de 02.04.2008 al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚAs -a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
- sub aspectul săvârșirii infracțiunilor viol prev. de art. 197 alin. 1, 3. și lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin. 1,2.
- G sub aspectul săvârșirii infracțiunii viol prev. de art. 197 alin. 1, 3.
În sarcina inculpaților s-a reținut că în noaptea 09/10 iunie 2007, profitând de vârsta fragedă a victimei, respectiv 13 ani, prin constrângere, au întreținut cu aceasta, fiecare în parte, prin acțiuni materiale distincte, comise în momente diferite, raporturi sexuale normale. Totodată, inculpatul, în perioada 09.06-10.06.2007, i-a îngrădit dreptul la libertate fizică minorei, ținând-o la domiciliul său contra voinței acesteia.
În faza de judecată au fost audiați inculpații și G, partea vătămată, martorii -,. Martora ta nu a putut fi audiată nemijlocit de instanță, întrucât este plecată din țară, astfel cum rezultă din procesul verbal aflat la fila 81.
S-a mai reținut că, în cursul după-amiezii de 09 iunie 2007 partea vătămată, în vârstă de 13 și 9 luni la acea dată, domiciliată în orașul Cernavodă, a plecat în parc, împreună cu cei trei frați ai ei, loc unde 1-a întâlnit pe inculpatul, persoană pe care o cunoștea, întrucât obișnuia să meargă pe la tatăl ei, conform declarațiilor părții vătămate.
Partea vătămată a acceptat propunerea inculpatului de a mai rămâne împreună cu el, dar pentru că partea vătămată mai era împreună cu frații săi, inculpatul l-a apelat telefonic pe inculpatul G, pentru ca acesta din urmă să-i transporte la domiciliu pe frații părții vătămate.
După o scurtă perioadă, inculpatul Gaa juns în parc și i-a luat în autoturismul său pe frații părții vătămate pe care i-a transportat la domiciliu. Împreună cu inculpatul Gam ers și martorul, care inițial era împreună cu inculpatul în parc.
După ce au fost transportați frații părții vătămate, inculpatul G și martorul s-au întors în parc, de unde i-au luat pe inculpatul și partea vătămată, aceștia fiind transportați până domiciliul inculpatului.
Inculpatul Gap lecat cu autoturismul, iar inculpatul și partea vătămată au mers la un magazin pentru a cumpăra bere și suc, apoi deplasându-se la domiciliul inculpatului, unde se afla martorul.
După ce au băut câte o cafea, inculpatul și partea vătămată s-au întors la același magazin de unde cumpăraseră anterior bere și suc, iar în această locație s-au reîntâlnit cu inculpatul G și martorul, alături de alte persoane, cum ar fi -.
În timp ce se aflau în preajma magazinului, inculpații, partea vătămată și celelalte persoane aflate cu aceștia au fost legitimați de organele de poliție, astfel cum rezultă din raportul aflat la fila 52 dosar U Din raportul întocmit de agentul de poliție rezultă că legitimarea a avut loc la ora 1,55, iar partea vătămată nu a făcut vreo sesizare.
De la magazin inculpații, partea vătămată și martorul au mers la locuința inculpatului, unde inculpatul Gaf ost servit cu o cafea. De aici, inculpații și partea vătămată au plecat cu autoturismul condus de inculpatul În apropierea unei păduri, inculpatul Gao prit autoturismul, a trecut pe bancheta din spate, unde se afla partea vătămată și au întreținut un raport sexual normal, după care toți trei s-au întors până la locuința inculpatului.
Inculpatul și partea vătămată au intrat în locuința inculpatului, iar celălalt inculpat a plecat. La revenirea inculpatului și a părții vătămate, în locuință se afla martorul.
Inculpatul și partea vătămată au mers în camera inculpatului, unde au întreținut un raport sexual normal.
În cursul dimineții, la domiciliul inculpatului au venit organele de poliție și l-au întrebat pe acesta "unde este fata?", iar el le-a răspuns că nu știe. Inculpatul a plecat împreună cu organele de poliție, dar în acest interval de timp l-a sunat pe martorul căruia i-a cerut să-i transmită părții vătămate să plece acasă.
În rechizitoriu se reține că partea vătămată a întreținut raportul sexual cu inculpatul G ca urmare a faptului că a fost lovită de acest inculpat. În ceea ce privește pe inculpatul, se reține că a fost violent cu partea vătămată, ar fi trântit-o pe pat, cerându-i să se dezbrace și din cauza faptului că a refuzat, acesta i-a rupt ii, după care a întreținut, contra voinței ei, raportul sexual. De asemenea, s-a apreciat că partea vătămată a fost reținută de inculpatul la domiciliul său, contrar voinței acesteia.
Pentru a reține săvârșirea infracțiunii de viol este necesar ca actul sexual să aibă loc prin constrângerea victimei sau profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra sa de a-și exprima voința. Acuzațiile aduse inculpaților privind comiterea infracțiunii de viol se bazează pe declarațiile date de partea vătămată în faza de urmărire penală, întrucât celelalte mijloace de probă nu fac decât să dovedească prezența părții vătămate în preajma inculpaților și la locuința inculpatului, existența raporturilor sexuale dintre partea vătămate și inculpați, dar nu și exercitarea constrângerii de către inculpați asupra părții vătămate.
Existența raporturilor sexuale dintre inculpați și partea vătămată este certă. Cu ocazia efectuării percheziției la domiciliul inculpatului, organele de poliție au identificat, într-un de gunoi, o pereche de i aparținând minorei, care era rupt în partea din față. Totodată, lucrătorii de poliție au ridicat de la partea vătămată și perechea de chiloți, cu care aceasta era îmbrăcată în noaptea de 9/10.06.2007.
În faza de urmărire penală a fost efectuată o constatare tehnico-științifică biocriminalistică, punându-se la dispoziția specialiștilor ii victimei ridicați cu ocazia efectuării percheziției la domiciliul inculpatului, chilotul purtat de victimă în momentul depistării, probă de referință recoltată prin periaj bucal de la inculpatul, probă de referință recolatată prin periaj bucal de la inculpatul G, probă de referință recoltată prin periaj bucal de la victima.
Conform concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică biocriminalistică nr. 77163/08.08.2007 întocmit de Institutul de Criminalistică din cadrul, pe chilotul purtat de partea vătămată a fost identificată o fracție spermatică, având un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la inculpatul, iar pe ii victimei au fost identificate urme de spermă, care au profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință, recoltată de la inculpatul Ca atare, din concluziile acestui raport coroborat cu declarațiile inculpaților și G rezultă că aceștia au întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată.
Exercitarea acțiunilor de constrângere se întemeiază pe declarațiile părții vătămate, dar potrivit art. 75. Pr. Pen. declarațiile părții vătămate pot servi la aflarea adevărului numai dacă se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. În contextul în care în cauză declarațiile părții vătămate sunt esențiale pentru stabilirea vinovăției inculpaților, este importantă poziția procesuală a părții vătămate și în faza de judecată.
După ce în faza de urmărire penală partea vătămată a declarat că raporturile sexuale cu inculpații au avut loc pe fondul constrângerii fizice exercitate de aceștia, în faza de judecată partea vătămată și-a reconsiderat afirmațiile și a susținut că a întreținut raporturile sexuale cu fiecare dintre cei doi inculpați de bunăvoie și a nu a fost ținută de inculpatul contrar voinței sale în locuința acestuia.
Contextul în care s-a derulat starea de fapt în noaptea de 09/10 iunie 2007 face ca declarațiile părții vătămate din faza de urmărire penală să fie puse sub semnul întrebării, mai ales prin raportare la poziția procesuală din cursul judecății.
Este cert că în seara de 09.06.2007 inculpatul s-a întâlnit cu partea vătămată într-un parc din orașul Cernavodă, după care s-au deplasat cu autoturismul condus de inculpatul G la locuința inculpatului, apoi au fost și la un magazin din apropierea locuinței inculpatului, iar în final partea vătămată a rămas peste noapte la locuința inculpatului. Declarațiile date de inculpați asupra traseului urmat, anume dacă au fost înainte la magazin și apoi la domiciliul inculpatului, precum și asupra împrejurărilor care au determinat ca cei trei să plece din nou cu autoturismul inculpatului G, deplasare în timpul căreia a avut loc raportul sexual dintre inculpatul G și partea vătămată sunt contradictorii.
De asemenea, declarațiile inculpaților au fost contradictorii și în ceea ce privește întreținerea raporturilor sexuale cu partea vătămată. Inculpatul, audiat inițial în faza de urmărire penală la data de 10.06.2007, a recunoscut că în noaptea de 9/10.06.2007 aflându-se împreună cu partea vătămată și inculpatul G în autoturismul acestuia, la un moment dat acesta din urmă a oprit autoturismul,cerându-i să coboare de pe bancheta din spate și să treacă pe scaunul șoferului deoarece vrea să vorbească cu partea vătămată. Inculpatul menționează că l-ar fi văzut pe inculpatul G că încerca să o dezbrace pe minoră și a coborât din autoturism deoarece și-a închipuit că cei doi vor întreține raport sexual. Tot în aceeași declarație inculpatul arată că după ce s-a întors la domiciliul său împreună cu minora (fiind aduși de inculpatul G cu autoturismul), a mers cu aceasta la el în cameră și a întreținut raport sexual fără a întrebuința violențe. Ulterior, inculpatul a revenit asupra celor declarate inițial, precizând că nu a întreținut raport sexual cu minora, nici el nici inculpatul G, însă a declarat că, aceasta a dormit la domiciliul său, în noaptea de 09/10.06.2007.
Inculpatului Gad eclarat că nu este adevărat că ar fi întreținut un raport sexual cu partea vătămată. Inculpatul a recunoscut faptul că ar fi mers la domiciliul inculpatului în seara de 09/10.06.2007, unde se aflau și martorii și, au băut o cafea, după care a plecat de la locuința acestuia.
În faza de judecată, inculpatul a declarat că a venit din parc împreună cu partea vătămată, cu autoturismul condus de inculpatul G, au mers la magazin pentru a cumpăra un suc, apoi un plecat cu același autoturism către locuința părții vătămate. În timpul acestei deplasări inculpatul Gao prit autoturismul pentru ca inculpatul să meargă la toaletă. Inculpatul a susținut că nu știe ce s-a întâmplat între inculpatul G și partea vătămată cât timp a fost plecat de lângă autoturism, dar când s-a reîntors partea vătămată nu a mai dorit să meargă acasă, de aceea au mers la locuința inculpatului, unde acesta a dormit împreună cu partea vătămată și au întreținut un raport sexual, dar partea vătămată a fost de acord și nu a exercitat vreo constrângere fizică.
Inculpatul Gad eclarat că a plecat de la locuința inculpatului împreună cu partea vătămată pentru a merge la magazin, iar pe drum au oprit, inculpatul a coborât din autoturism, în timpul cât acesta a lipsit întreținând un raport sexual cu partea vătămată, care a fost de acord.
Între declarațiile inculpaților sunt contradicții evidente, dar nu se poate reține vinovăția acestora pe baza neconcordanțelor sesizate, în condițiile în care aceleași neconcordanțe există și între declarațiile părții vătămate din faza de urmărire penală și faza de judecată.
În declarația din data de 10.06.2007 partea vătămată a susținut că atunci când a plecat din parc cu autoturismul condus de inculpatul G urma să fie dusă la domiciliu, dar pe parcursul deplasării inculpatul i-a cerut inculpatului G să îi ducă la locuința acestuia din urmă, situație în care partea vătămată și-a exprimat dezacordul, dar a fost dusă la locuința inculpatului. Din conduita părții vătămate în acea seară nu se poate reține că aceasta nu a dorit să meargă împreună cu inculpatul. Este cert că în timp ce inculpații și partea vătămată se aflau la magazin au fost legitimați de organele de poliție, astfel cum rezultă din raportul aflat la fila 52 dosar U P, iar partea vătămată nu a sesizat organele de poliție că ar reținută de inculpatul contrar voinței sale. Martorii - și au declarat că partea vătămată și inculpatul erau împreună, iar inculpatul a declarat chiar și organelor de poliție că partea vătămată este "soția sa". În condițiile în care la magazin au fost prezente organele de poliție, partea vătămată se afla într-un spațiu public nu sunt credibile afirmațiile sale în sensul că a fost reținută contrar voinței sale, având în vedere și declarația părții vătămate din faza de judecată. Din declarațiile martorilor și, prezenți în locuința inculpatului în noaptea de 09/10 iunie 2007 nu rezultă că inculpatul ar fi întreprins acțiuni care conducă la concluzia că partea vătămată ar fi fost constrânsă. Conduita părții vătămate, astfel cum este descrisă de martori, nu lăsa să se înțeleagă că nu ar dori să stea împreună cu inculpatul. Martorul a declarat în faza de urmărire penală că partea vătămată era ținută de gât de inculpatul și nu părea să fie deranjată de acest lucru. Aceeași martori au declarat că în dimineața de 10.06.2007 partea vătămată a plecat singură de la locuința inculpatului, după ce acesta plecase împreună cu lucrătorii de poliție. Din declarația dată de partea vătămată în data de 10.06.2007 rezultă că ar fi fost încuiată singură în locuință de inculpat, iar i-ar fi permis să plece la solicitarea inculpatului, dar în declarațiile ulterioare nu arată că a fost încuiată, ci doar că a fost sunat de inculpatul, care i-a cerut acestuia să o trimită pe partea vătămată acasă.
În declarațiile date în faza de judecată, martorii și au redat mult mai puține aspecte de fapt, încercând să lase impresia că nu au cunoștință despre multe detalii ale celor întâmplate, astfel că declarațiile lor diferă față de cele din faza de urmărire penală și nu pot fi reținute de instanță, fiind evident că nu doresc să ofere date care ar putea incrimina inculpații.
Trebuie amintit că declarațiile martorilor ta și, din faza de urmărire penală, nu sunt relevante decât în ceea ce privește existența raporturilor sexuale dintre inculpați și partea vătămată, iar nu și în ceea ce privește existența vreunei acțiuni de constrângere exercitate asupra părții vătămate. Cei doi martori au declarat că inculpatul G le-a spus că a întreținut un raport sexual cu partea vătămată și le-a cerut să declare că partea vătămată a rămas peste noapte la cei doi martori, deci acești martori nu cunosc alte aspecte care să contribuie la stabilirea exercitări acțiunii de constrângere.
Examinând conduita de ansamblu a părții vătămate și a inculpatului nu rezultă cu certitudine că partea vătămată a fost reținută de inculpatul contrar voinței și nici că raportul sexual a avut loc prin constrângere. Această concluzie este valabilă și în cazul inculpatului
Pronunțarea unei hotărâri de condamnare pentru comiterea infracțiunii de viol trebuie să se întemeieze pe existența unor probe certe care să dovedească vinovăția inculpaților, care să elimine orice dubiu asupra unui posibil acord al părții vătămate privind întreținerea raporturilor sexuale. Datele rezultate din mijloacele de probă administrate, inclusiv poziția procesuală a părții vătămate din faza de judecată, care nu poate fi ignorată, confirmă raporturile sexuale dintre partea vătămată și inculpați, dar nu conturează cu certitudine exercitarea unor acțiuni de constrângere de către inculpați asupra părții vătămate, pentru aod etermina pe aceasta să întrețină raporturile sexuale.
Declarațiile părții vătămate din faza de urmărire penală, asupra cărora a revenit, nu sunt suficiente pentru a aprecia că raporturile sexuale au avut loc prin constrângere. De altfel, din raportul de constatare medico-legală nr. 59/.06.2007 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C nu rezultă prezenta unor leziuni de violență pe corpul părții vătămate, iar deflorarea era veche, motiv pentru care data nu putea fi precizată.
În raportul de examinare psihologică întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C ( fila 28 dosar UP )rezultă că partea vătămată prezintă afectări cu caracter ireversibil în sfera afectiv emoțională, tulburări de imagine de sine și percepție în sfera relațional-socială, datorate experiențelor traumatizante de privare de libertate și supunere la acte de violență fizică și sexuală,în limitele unei acceptări pasive datorate deficitului mental și predispoziției antisociale. Acest raport confirmă supunerea la acte de violență fizică și sexuale, dar face referire la o acceptare pasivă a acestora, ceea ce vine să confirme că raporturile sexuale au avut loc cu acordul părții vătămate, pe fondul unui profil psihologic marcat de carențe afective, emoționale și de relaționare.
Cu prilejul depistării sale, partea vătămată purta o pereche de i trei sferturi de culoare gri,un maiou de culoare și o pereche de chiloți de culoare roșie model, articole de îmbrăcăminte care conform celor declarate de mama minorei nu-i aparțineau, partea vătămată fiind îmbrăcată cu alte haine când a plecat de acasă. Cu ocazia efectuării percheziției la domiciliul inculpatului a fost ridicată o pereche de i de culoare, care aveau fermoarul rupt. Acestea sunt împrejurări care pot oferi indicii asupra unei acțiuni agresive, dar sunt insuficiente în a contura cu certitudine existența unei acțiuni de constrângere, întrucât motivele pentru care partea vătămata a plecat cu alte obiecte de îmbrăcăminte, iar fermoarul ilor era rupt se pot datora și altor motive decât agresarea părții vătămate.
Plângerea penală a fost formulată de mama părții vătămate, numita, care la dezbaterile în fața instanței a precizat că nu a avut cunoștință la moment formulării plângerii penale că fiica sa a fost de acord să întrețină raporturi sexuale cu inculpații, aspect important în aprecierea vinovăției sau nevinovăției inculpaților.
În concluzie, instanța de fond a reținut că inculpații și G au întreținut fiecare, separat, în noaptea de 09/10 iunie 2007, cu partea vătămată, raporturi sexuale, care au avut loc însă cu acordul părții vătămate. De asemenea, partea vătămată l-a însoțit pe inculpatul la locuința acestuia și a rămas peste noapte împreună cu acesta în mod voluntar.
Având în vedere că partea vătămată avea vârsta de 13 și 9 luni în iunie 2007, chiar dacă nu sunt incidente dispozițiile art. 197 alin. 1, 3., se impune a se analiza posibilitatea incidenței dispozițiilor art. 198 alin. 1., întrucât constituie infracțiune și actul sexual, de orice natură, cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 15 ani, chiar dacă există acordul acesteia.
În faza de urmărire penală partea vătămată a declarat că i-a comunicat inculpatului că nu are carte de identitate, deci implicit că are vârsta sub 14 ani. Martorul - a declarat că, la momentul legitimării lor de către organele de poliție, la magazin, partea vătămată a declarat că are vârsta de 18 ani. Inculpatul a susținut în faza de urmărire penală că a aflat de la partea vătămată că are vârsta de 14 ani după ce a întreținut raportul sexual, în timp ce în faza de judecată a declarat că partea vătămată i-a spus că ar avea vârsta de 18 ani.
Această ultimă variantă este susținută în faza de judecată și de inculpatul G, dar și de partea vătămată și martorii și.
În aceste condiții, declarația singulară a părții vătămate din faza de urmărire penală nu este suficientă pentru aprecia că inculpații au cunoscut în mod explicit și nemijlocit vârsta părții vătămate, fiind necesar a se examina în ce măsură inculpații putea să cunoască faptul că partea vătămată are vârsta sub 15 ani sau măcar să accepte posibilitatea că vârsta părții vătămate să fie sub 15 ani, în raport de dezvoltarea fizică a părții vătămate, de comportamentul său pe parcursul întâlnirii cu cei doi inculpați. Dezvoltarea fizică a părții vătămate la momentul comiterii faptei, trăsăturile specifice unei persoane de sex feminin, care ar fi putut constitui criterii de orientare pentru inculpați, se evidențiază cel mai bine din planșa foto aflată la fila 24 dosar UP, în care este prezentată partea vătămată la data de 10.06.2007. Din fotografiile prezentate nu se poate considera că dezvoltarea fizică a părții vătămate ar fi una a unei persoane de sex feminin care să aibă cu certitudine vârsta sub 15 ani. De asemenea, lucrătorii de poliție care au legitimat în noaptea de 9/10.06.2007 pe inculpații și partea vătămată, dacă ar fi realizat vârsta părții vătămate, dat fiind ora înaintată, probabil ar fi avut o altă reacție, nu doar simpla legitimare. Partea vătămată nu a prezentat vreun act de identitate pentru a se legitima, dar inculpatul le-a comunicat lucrătorilor de poliție că partea vătămată este soția sa, aspect care nu a creat suspiciuni, deci nu a părut că partea vătămată ar avea o vârstă mică. Nici din conduita părții vătămate care a acceptat să rămână cu inculpatul la ore târzii, mai întreținuse anterior raporturi sexuale ( concluzie ce reiese din aceea că în raportul de constatare medico-legală nr. 59/.06.2007 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C se arată că partea vătămată prezenta o deflorare veche ) nu s-ar putea considera că inculpații au acceptat posibilitatea ca partea vătămată să aibă vârsta sub15 ani.
În consecință, s-a apreciat că nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 198 alin. 1. p., întrucât nu rezultă că inculpații au cunoscut sau au acceptat ca partea vătămată să aibă vârsta sub 15 ani.
Pentru aceste considerente, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Pr. Pen. raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Pr. Pen. instanța i-a achitat pe cei doi inculpați pentru infracțiunile reținute.
S-a luat act că partea vătămată, prin reprezentant legal, nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal. La termenul din data de 03.09.2008 partea vătămată a precizat că solicită daune morale și lasă la aprecierea instanței cuantumul acestora, dar această poziție procesuală nu poate avea caracterul unei constituiri de parte civilă, care presupune voința expresă a părții vătămate de a solicita o sumă determinată cu titlu de despăgubiri civile. În condițiile în care partea vătămată a lăsat la aprecierea instanței, voința părții vătămate trebuie interpretată în sensul că nu s-a constituit parte civilă, ci a dat posibilitatea instanței de a exercita din oficiu acțiunea civilă, conform art. 17 alin. 1. Pr. Pen. Întrucât inculpații au fost achitați pe motiv că partea vătămată a acceptat voluntar să întrețină relații sexuale cu inculpații și să rămână cu inculpatul, nu se mai pune problema exercitării din oficiu a acțiunii civile, așa cum a susținut procurorul, întrucât nu suntem în prezența comiterii unor fapte ilicite.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA.
Apelantul a criticat hotărârea sub aspectul nelegalității, apreciind greșită analiza probelor efectuată de prima instanță care înlăturat declarațiile părții vătămate, consemnate pe timpul urmăririi penale, fundamentându-și factual hotărârea pe elementele de fapt rezultate cu preponderență din probele administrate pe timpul cercetării judecătorești.
Verificând sentința penală apelată potrivit art. 371 cod pr. penală, curtea apreciază apelul ca având caracter nefondat.
Astfel, se consideră criticile formulate relativ la modul de apreciere a probelor efectuate de prima instanță ca neîntemeiate.
Prima instanță a făcut o corectă apreciere a probelor în condițiile art. 63 cod pr. penală în scopul prev. de art. 62 cod pr. penală, în vederea aplicări corespunzătoare a art. 345 cod pr. penală.
Potrivit art. 63 al. 2 cod pr. penală, probele nu au valoare mai dinainte stabilită, însă aceasta nu obligă instanța să își formeze convingerea pe probele administrate pe timpul urmăririi penale, cu încălcarea art. 287 al. 2 cod pr. penală, rap. la art. 289 cod pr. penală.
Prima instanță și-a format convingerea pe baza probelor administrate în cauză, însușindu-și situația de fapt rezultată din probele administrate pe timpul cercetării judecătorești, argumentând just că acestea formează un ansamblu probator coroborat și verosimil, caracteristică ce nu a putut fi reținută în raport de probele administrate pe timpul urmăririi penale.
Judicios, prima instanță a argumentat punctual elementele de neverosimilitate ale declarațiilor consemnate pe timpul urmăririi penale și, pe de altă parte, elementele de legătură dintre probele reținute și pe care și-a întemeiat hotărârea, argumentare care consolidează caracterul coroborant al probatoriilor administrate cu respectarea principiilor oralității, publicității și contradictorialității.
În mod punctual, se constată că, într-adevăr, din analiza probelor rezultă că nu sunt suficient probate, astfel încât să justifice o hotărâre de condamnare, două elemente de fapt esențiale, în ce privește săvârșirea infracțiunii de viol:
- exercitarea de către vreunul din inculpați, direct sau indirect asupra părții vătămate, a vreunei acțiuni constrângătoare, fizic sau moral, de natură să o determine pe aceasta, ca împotriva voinței sale manifestate explicit să participe la realizarea unor raporturi sexuale de inculpat;
- imposibilitatea părții vătămate de a-și exprima voința asupra realizării de raporturi sexuale.
Astfel, în ce privește imposibilitatea părții vătămate de a-și exprima voința, invocate în actul de inculpare raportat la vârsta acestuia, curtea reține că această cerință incriminatorie nu are caracter absolut in referire la vârsta persoanei de sex feminin, ( a cărei dezvoltare fizică și psihică debutează mai devreme decât în cazul persoanelor de sex masculin) ci se reține individual, în raport de fiecare persoană în parte.
Atât din raportul de constatare psihologică, cât și din celelalte elemente ale cauzei, rezultă evident că, partea vătămată putea să-și exprime voința asupra practicării raporturilor sexuale, fiind conștientă asupra existenței și a caracteristicilor acestor tip de relații intermediare.
În plus, din probatorii rezultă că aceasta și-a exprimat voința să practice cu cei doi inculpați raporturi sexuale, consimțământul neviciat prin vreo manoperă constrângătoare rezultând din chiar conduita sa exprimată în fața agenților de poliție ce au depistat-o în prezența inculpaților.
Lipsa acestor elemente esențiale, coroborate cu faptul că partea vătămată a ascuns față de inculpați o circumstanță reală, vârsta sa sub 15 ani, impiedicând astfel ca această circumstanță reală să poată fi spusă inculpaților, face ca hotărârea de achitare a inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunii de viol să fie legală, justificând și motivul concret pentru care partea vătămată a susținut diferit în declarațiile consemnate pe timpul urmăririi penale.
De asemenea, in cauză nu se poate reține nici existența lipsirii de libertate a părții vătămate, pe parcursul deplasării acesteia de la locul întâlnirii cu inculpatul și până la revenirea în mediul familiar, prezentând numeroase momente în care aceasta avea posibilitatea să se comporte ca atare, în special în fața organelor de poliție.
Ca atare, întrucât criticile formulate in apelul declarat de procuror apar ca nefondate, curtea va respinge ca nefondată calea de atac promovată împotriva hotărârii de achitare pronunțată de prima instanță, urmând a se face aplicarea corespunzătoare a disp. art. 189 cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 379 pct. 1 lit. "b" cod procedură penală,
Respinge, ca nefondat, apelul declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva sentinței penale nr. 5/07.01.2009 pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr-
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariilor apărătorilor din oficiu - avocat, în sumă de 200 lei și avocat, în sumă de 50 lei.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 30 aprilie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Pentru grefier -
lipsă de la instanță, conform art. 312 cod pr. penală,
Semnează,
Grefier șef secție,
jud. fond:
red. dec. jud. -
tehnored. gref.:
ex. 2/ 29.06.2009
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Marius Cristian Epure
