Violul (art.197 cod penal). Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1338/2009)
INCHEIERE
Ședința publică de la 09 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Gradinaru
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.236 din 23 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat apelantul inculpat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. -/09.07.2009 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică și intimata parte responsabilă civilmente, lipsind intimata parte vătămată.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul apelului.
Apărătorul apelantului inculpat, având cuvântul, arată că apelul formulat de inculpat vizează redozarea pedepsei aplicate, pe care inculpatul o apreciază ca fiind prea mare, în raport de faptul că acesta recunoscut comiterea infracțiunii.
Solicită se avea în vedere că inculpatul nu a folosit forța, motive pentru care solicită a se reanaliza faptele, precum și probatoriul existent la dosar în sensul de a se redoza pedeapsa spre limita minimă cuantumului prevăzut pentru infracțiunea dedusă judecății.
Menționează că inculpatul a recunoscut și regretat fapta, este o persoană tânără care a înțeles gravitatea faptelor comise și se poate reintegra în societate.
În ceea ce privește starea de arest solicită a nu mai fi menținută dat fiind că inculpatul aflat în liberate nu prezintă pericol social pentru ordinea publică deoarece a conștientizat gravitatea faptelor comise.
Intimata parte responsabilă civilmente, având cuvântul, arată că lasă soluționare cauzei la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului este blândă, fiind orientată spre minimul special prevăzut de legea penală.
Solicită a se avea în vedere gravitatea faptei dedusă judecății, violarea unei persoane în vârstă de aproximativ 6 ani, gradul de rudenie în care acesta se afla cu partea vătămată precum și suferințele fizice și psihice provocate acesteia.
Având în vedere că obiectul dosarului îl constituie numai apelul inculpatului și că nu se poate agrava situația acestuia în propria cale de ataca solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea stării de arest, cu deducerea prevenției la zi.
Apelantul inculpat având ultimul cuvânt, nu are nimic de declarat.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE,
Amână pronunțarea la 23 iulie 2009.
Dată în ședință publică azi, 9 iulie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1338/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.166/
Ședința publică de la 23 iulie 2009
Curtea constituită din:
PRESEDINTE - - -
JUDECATOR - - -
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror.
Pe rol urmează pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.236 din 23 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 09 iulie 2009 și au fost reținute în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 23 iulie 2009, când decis;
CURTEA,
Asupra apelului penal de față.
Prin sentința penală nr.236 din 23.04.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, în baza art.334 pr. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpatul din infracțiunile prev. și ped. de art. 197 alin. 2 lit. b și1, alin. 3 teza a I-a pen. art. 180 alin. 21. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen. în infracțiunile prev. și ped. de art. 197 alin. 2 lit. b și1, alin. 3 teza a I-a pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art. 180 alin. 21. pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a pen.
În baza art.197 alin. 2 lit. b și1, alin. 3 teza a I- pen. cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul, la 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute la art.64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, ca pedeapsă complimentară, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de viol.
În baza art. 180 alin. 21Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal fost condamnat același inculpat la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri și alte violențe.
În baza art.33 lit. a - art.34 lit. b și art. 35 alin 1 Cod penal, a stabilit ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și pedeapsa complimentară de 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute la art.64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, ca pedeapsă complimentară, după executarea pedepsei principale.
În baza art.88 din Codul penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la data de 19.01.2009 la zi.
A fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art.71 Cod penal pe perioada executării pedepsei principale, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute la art.64 lit. a teza a II-a și lit. b pen. ca pedeapsă accesorie.
În baza art.17 alin.3 pr. pen. rap. la art.348 pr. pen și art.998- 999 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească minorului, reprezentat legal de tatăl său suma de 5.000 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune morale.
În baza art.191 alin.1 pr. pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului 1000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate, din care 200 lei reprezentând onorariul apărătorului inculpatului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, in coroborarea materialului probator administrat în cauză (declarații părți vătămate, depoziții martori, declarații inculpat, raport medico-legal) în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești rezultă că, în perioada 14 - 20.12.2008, inculpatul, prin constrângere, a întreținut cu partea vătămată relații sexuale pe cale anală și orală și totodată l-a agresat și fizic.
Astfel, în jurul datei de 14.12.2008, profitând de faptul că părinții minorului se aflau la serviciu, inculpatul a chemat-o în pat pe partea vătămată, spunându-i că "vrea să se joace cu el". În pat, a dezbrăcat-o pe partea vătămată de pantaloni, s-a dezbrăcat și el, după care și-a introdus penisul în anusul părții vătămate cu care a avut contact sexual până ce partea vătămată a strigat să se dea la o parte că o doare. După ce partea vătămată a revenit de la WC inculpatul, în aceeași modalitate, a mai avut un contact sexual cu partea vătămată.
În aceeași perioadă, inculpatul a chemat-o pe partea vătămată în magazie și aici i-a cerut să-l masturbeze.
În data de 20.12.2008 inculpatul a mai întreținut cu partea vătămată și relații sexuale pe cale anală.
În aceiași perioadă, motivat de faptul că partea vătămată a aprins cu o brichetă un ziar, inculpatul a agresat-o fizic, lovind-o cu un băț la fund despre care afirma că este Sf., a lovit-o cu palma peste față, ba, mai mult, a dezbrăcat-o de pantaloni și chiloți și, cu bricheta, i-a provocat arsuri în zona organelor genitale.
Deși, inițial, inculpatul în declarația de la fila 22 din dosarul de urmărire penală a recunoscut că a avut cu partea vătămată și contact sexual oral, ulterior a negat că a avut cu partea vătămată contact sexual oral, recunoscând, în primă instanță doar contactul sexual anal. De asemenea, deși a negat că l-a lovit, cu bățul și cu palma pe minor, în seara zilei de 20.12.2008, părinții părții vătămate au observat pe corpul acesteia vânătăi, au descoperit urme de arsuri în zona organelor genitale.
Față de prevederile art. 63, 64 Cod procedură penală, în procesul penal poate constitui mijloc de probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, ori identificarea persoanei care a săvârșit- Potrivit dispozițiilor art. 69 Cod procedură penală, este de principiu că declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului servesc la aflarea adevărului în măsura în care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.
Infracțiunile privitoare la viața sexuală, de regulă, s-a probat prin declarațiile părților coroborate cu actele medico-legale eliberate de către serviciile sanitare de specialitate și unele probe indirecte, cum ar fi martorii care percep activitatea infracțională la scurt timp după consumarea acesteia.
Instanța de fond a reținut că relatările minorului - parte vătămată se coroborează cu declarațiile părinților săi, care la scurt timp de la plecarea inculpatului din domiciliul lor au aflat de la minor despre abuzurile fizice și sexuale la care a fost supus de inculpat. Probele testimoniale sunt confirmate de raportul medico-legal. Astfel, partea vătămată a fost examinată medico-legal (Raport nr. 01/E/II/05.01.2009 - fila 19), ocazie cu care, la nivel anal, se constată o mucoasă congestionată - adiacent unor plăgi plesnite parțial cicatrizate rozat, plăgi dispuse la orele 11 - 1 și 6 pe cadranul convențional.
Tot la partea vătămată, au mai fost constatate palide echimoze brune pe fețele dorsale ale ambelor coapse; epitelizări rozate postescoriații cu cruste detașate infraorbitară externă dreapta, etc.
S-a concluzionat că prezintă leziuni traumatice ce pot data de 18 - 20 zile. Ele au putut fi produse prin lovire cu și de corpuri dure și planuri dure, cât și prin contact cu corp fierbinte, leziuni care au necesitat 5-7 zile de îngrijire medicală. La nivel anal s-au constatat leziuni traumatice care au putut fi produse prin sadomie pasivă (contact sexual anal), care pot data de 2-3 săptămâni (posibil din 15.12. - 18.12.2008) și al căror proces de vindecare a fost încetinit prin defecație, necesitând aproximativ 25 zile de îngrijiri medicale.
În raport de textele de lege citate și situația de fapt descrisă, instanța a stabilit existența faptelor și vinovăția inculpatului, neexistând temei legal pentru a se da eficiență juridică poziției inculpatului de nerecunoaștere a tuturor faptelor și de achitare pentru infracțiunea de loviri sau alte violențe.
În ceea ce privește încadrarea juridică, s-a reținut că inculpatul este fratele mamei părții vătămate, iar partea vătămată se afla în îngrijirea inculpatului cu care locuia împreună, astfel că se apreciază că inculpatul și partea vătămată sunt "rude apropiate" în accepțiunea dată acestei sintagme de art. 149. pen. și totodată partea vătămată este și un membru al familiei al inculpatului, conform art. 1491. pen.
În drept, tribunalul a stabilit că fapta inculpatului care, în perioada 14.12 - 20.12.2008, în mod repetat, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, prin constrângere, a întreținut cu partea vătămată în vârstă de 6 ani și 6 luni, nepotul său și cu care locuia împreună, relații sexuale pe cale anală și orală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prev. și ped. de art. 197 alin. 2 lit. b și1, alin. 3 teza a I-a pen cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și nu de art. 197 alin. 2 lit. b și1, alin. 3 teza a I-a pen. Cu toate că la nivel anal la partea vătămată s-au constatat leziuni traumatice ce s-au produs prin sodomie pasivă (contact sexual anal) ce au necesitat 25 zile îngrijiri medicale, vătămarea corporală suferită de partea vătămată, este absorbită în infracțiunea de viol.
Fapta inculpatului care, în data de în jurul datei de 20.12.2008 a agresat-o fizic pe partea vătămată, rudă apropiată și membru de familie, lovind-o în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale cu un băț, cu palmele și provocându-i arsuri la nivelul organelor genitale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau alte violențe, prev. și ped. de art. 180 alin. 21. pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen și nu de art. 180 alin. 21. pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 din pen. care prevede că la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În ceea ce privește persoana infractorului s-a avut în vedere că inculpatul este în vârstă de 20 ani, nu este căsătorit, nu are ocupație, studii 6 clase și posedă antecedente penale.
Din fișa de cazier a inculpatului a rezultat că, în perioada 2003 - 2004 fost condamnat de 3 ori pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt, fapte săvârșite în timpul minorității și care nu atrag starea de recidivă.
Având în vedere că inculpatul este un tânăr lipsit de experiență de viață, tribunalul l-a condamnat pe inculpat la pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, apreciind că acestea corespund realizării scopului pedepsei astfel cum prevede art. 52. pen.
Având în vedere că, rin p. încheierea nr. 1/19.01.2009 pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Bolintin Valea admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la 19.01.2009 până la 17.02.2009, măsura fiind ulterior menținută, în baza art.88 din pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la data de 19.01.2009 la zi.
De asemenea, având în vedere că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, în baza art.350 alin.1 pr. pen. s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, solicitând redozarea pedepsei aplicate, pe care o apreciază prea mare.
Inculpatul a arătat că a recunoscut comiterea infracțiunii, la săvârșirea faptei nu a folosit forța, a solicitat reanalizarea faptele, precum și probatoriul existent doar în scopul redozării pedepsei spre limita minimă a cuantumului prevăzută de legea penală. Referitor la starea de arest, acesta a arătat că solicită a nu mai fi menținută, deoarece aflat în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând sentința penală apelată, atât prin prisma criticilor formulate, cat și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art.371 al.2 Cod pr.penală, Curtea constată că apelul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
În ceea ce privește latura penală a cauzei:n acord cu tribunalul, și Curtea apreciază că suntem în prezența infracțiunilor de viol prev. de art. 197 alin. 2 lit. b și1, alin. 3 teza a I- pen. cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, respectiv, loviri și alte violențe prev. de 180 alin. 21Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Astfel, Curtea constată că în urma unui examen temeinic al probelor administrate în cauză atât în acuzare cât și în apărare, tribunalul a reținut corect atât situația de fapt cât și încadrarea juridică. În urma coroborării plângerii și declarațiilor părinților victimei (minorul ); procesului verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, de ascultare a victimei; raportului medico legal nr. 01/E/II/05.01.2009; declarațiilor martorului coroborate cu declarațiile inculpatului, a stabilit în mod corect căîn perioada 14.12. - 20.12.2008, inculpatul, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluțiuni infracționale, prin constrângere, a întreținut cu partea vătămatăcu care locuia, în vârstă de 6 ani și 6 luni și căruia îi este unchi, relații sexuale pe cale anală și orală și l-a agresat și fizic,faptele întrunind în drept elementele constitutive ale infracțiunilor de viol prev. de art. 197 alin. 2 lit. b și1, alin. 3 teza a I- pen. cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, respectiv, loviri și alte violențe prev. de 180 alin. 21Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Și în stabilirea cuantumului pedepselor aplicate și a modului de executare Tribunalul a făcut o corectă aplicare a legii. Cum nu este nici un dubiu în ceea ce privește vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor, recunoscute în parte de inculpat, și Curtea apreciază că în mod corect s-a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor menționate mai sus, iar pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare cu executare în regim de detenție este una corespunzătoare exigențelor art. 72 și art. 52 Cod pen.
Stabilind pedeapse la minimul special prevăzut de lege, prima instanță a avut în vedere într-o măsură suficientă atât pericolul social concret al faptelor - pus în evidență de împrejurările și modalitatea în care a acționat inculpatul - cât și datele care circumstanțiată persoana acestuia.
Cuantumul pedepselor aplicate pentru faptele comise in prezenta cauză sunt corespunzător proporționalizate față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile de viol prev. de art. 197 alin. 2 lit. b și1, alin. 3 teza a I- pen. cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, respectiv, loviri și alte violențe prev. de 180 alin. 21Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, de împrejurările, modalitatea și mijloacele de săvârșire, de urmarea produsă, precum și de datele ce circumstanțiază persoana inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale, suferind și alte condamnări pentru infracțiuni contra patrimoniului, dând dovada de perseverență infracțională; cu atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal.
Față de cele reținute, Curtea apreciază căinstanța de fond a manifestat o clemență excesivăși nu există temeiuri care să determine nici reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 Cod pen. și nici redozarea pedepselor.
Șiub aspectul laturii civile,tribunalul a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor prev. de art.17 alin.3 pr. pen. rap. la art.348 pr. pen și art.998- 999 Cod civil și a antrenat obligarea inculpatului să plătească minorului, reprezentat legal de tatăl său suma de 5.000 lei cu titlul de despăgubiri în ciuda faptului că nu a formulat pretenții bănești. Fiind o persoană lipsită de capacitate de exercițiu revine instanței obligația ca din oficiu, să aprecieze în legătură cu prejudiciul suferit de victimă și să dispună în cazul în carte constată că există, repararea lui. Or, în cauză, date fiind infracțiunile comise, prejudiciul nepatrimonial (concretizat în suferințele fizice și psihice cauzate minorului prin faptele ilicite comise) este evident, astfel că angajarea răspunderii civile a inculpatului pentru repararea daunelor se impunea iar cuantumul asupra căruia s-a oprit instanța de fond este unul just.
Pentru toate aceste motive, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge apelul ca nefondat.
Apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin atât în ceea ce privește existența indiciilor temeinice privind săvârșirea infracțiunii cât și a pericolului public pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în libertate, se va menține starea de arest a acestuia.
In baza art. 381 cod proc. pen. se va deduce reținerea și arestarea preventivă de la 19.01.2009 la zi.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.236 din 23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu.
Menține arestarea preventivă a inculpatului și deduce prevenția de la 19.01.2009 la zi.
Obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariul apărătorului din oficiu, ce se va avansa din fondul special al Ministerului Justiției.
Cu recurs în 10 zile.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
pentru care, fiind în
semmnează președintele completului
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./28.07.09
- jud:
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Gradinaru