Violul (art.197 cod penal). Decizia 342/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 342
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 14 MAI 2009
Complet format din:
PREȘEDINTE: Silviu Anti JUDECĂTOR 2: Ștefan Nimineț
- - - JUDECĂTOR 3: Adrian Bogdan judecător
- - - grefier
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU
reprezentat prin procuror
La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de inculpații și, împotriva deciziei penale nr. 91/A din 18.03.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul în stare de arest asistat din oficiu de avocat, inculpatul în stare de libertate asistat de avocat, lipsă fiind intimata parte civilă și ocrotitorul legal
Procedura este completă.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:
Recurentul-inculpat, întrebat fiind, precizează că nu și-a angajat apărător ales și este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Instanța a procedat la identificarea inculpaților, după care în baza art. 70 al. 2 Cod procedură penală, a adus la cunoștință acestora fapta care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică, dreptul de a avea un apărător, precum și dreptul de a nu face nici o declarație în fața instanței de recurs, atrăgându-li-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa. Dacă dă o declarație, i se pun în vedere să declare tot ceea ce știu cu privire la faptă și la învinuirea ce li se aduce.
Recurentul - inculpat, nu este de acord să dea declarație în fața instanței de recurs, se prevalează de dreptul la tăcere.
Recurentul - inculpat, nu este de acord să dea declarație în fața instanței de recurs, se prevalează de dreptul la tăcere.
Apărătorii recurenților-inculpați și reprezentantul Parchetului, pe rând, arată că nu au alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri formulate în cauză, Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul părților în cadrul dezbaterilor.
Avocat, arată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. N, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 al. 2 lit. a cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și infracțiunea de lipsire de libertate prevăzută de art. 189 al. 2 Cod penal. Apreciază că atât Judecătoria Tg. N cât și Tribunalul Neamț nu au dat eficiență juridică întregului probatoriu administrat la dosar. Solicită a se avea în vedere declarațiile martorilor aflate la filele 50,72, 75 dosar fond din care rezultă că în timp ce părțile se aflau în bar, partea vătămată oricând putea solicita ajutor persoanelor din jur sau putea oricând să părăsească autoturismul.
Suma de 60 de euro este prețul convenit de inculpatul cu partea vătămată pentru plata serviciilor sexuale. Din declarația părții vătămate la urmărirea penală rezultă că inculpatul în unele momente a încercat să o apere de inculpatul. Inculpatului, nu i se poate reține infracțiunea de lipsire de libertate și nici de viol având în vedere că partea vătămată a fost de acord cu actul sexual.
Solicită a se avea în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului, acesta are în întreținere 2 copii minori, lucrează cu ziua, soția nu are serviciu și nu are posibilități materiale pentru a achita părții vătămate 500.000 lei vechi.
În concluzie, solicită admiterea recursului declarat de și achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a, d Cod procedură penală.
Avocat având cuvântul din oficiu pentru inculpatul, susține că pedeapsa aplicată de Judecătoria Tg. N este prea mare în raport de situația de fapt și circumstanțele personale ale inculpatului.
Solicită admiterea recursului, considerând nejustificată această pedeapsă și plata onorariului din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Reprezentantul Parchetului, susține că din probatoriul administrat rezultă situația reținută prin rechizitoriu. Din certificatul medico-legal rezultă că partea vătămată era virgină iar faptul că s-a urcat cu ușurință în mașina inculpatului se datorează naivității vârstei. Cu privire la nu există stare de recidivă, acesta a fost condamnat la un an închisoare iar termenul de încercare a expirat la 13.11.2004, termenul de reabilitare împlinindu-se înainte de săvârșirea acestei infracțiuni.
Pentru inculpatul nu s- dedus perioada reținerii și în concluzie, solicită admiterea recursului sub acest aspect privind înlăturarea stării de recidivă postexecutorie a inculpatului, menținerea stării de arest acestuia, deducerea reținerii din data de 11.09.2008 pentru inculpatul și menținerea celorlalte dispoziții ale deciziei recurate și ale sentinței pronunțate de Judecătoria Tg.
Avocat în completare, susține că din raportul medico-legal nu rezultă că partea vătămată a fost virgină.
Recurentul - inculpat, susține că este nevinovat cu privire la infracțiunea de privare de libertate, s-a înțeles cu partea vătămată asupra prețului, a dus-o prin baruri, ea l-a lovit pentru că nu-i dădea banii. A legat-o cu mâna la spate pentru aoc alma, circa 10 minute, iar inculpatul a eliberat- Solicită a se avea în vedere faptul că are un copil de 2 săptămâni.
Recurentul-inculpat, solicită a se avea în vedere concluziile apărătorului ales.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr. 370/11.12.2008 pronunțată de Judecătoria Târgu Neamța fost condamnat inculpatul:
- la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.b Cod penal raportat la art. 80 Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din art. 189 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal raportat la art. 80 Cod penal.
- la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin.2 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 74 alin.2 Cod penal, art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.b Cod penal raportat la art. 80 Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din art. 197 alin.2 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 74 alin.2 Cod penal, art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal raportat la art. 80 Cod penal.
În baza art. 33 lit.a și 34 lit.b Cod penal s-a aplicat inculpatului, pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
În baza art. 71 alin.2 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe durata pedepsei aplicate.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive din data de 11.09.2008 la zi.
A fost condamnat inculpatul:
- la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit.a Cod penal raportat la art. 76 lit.b Cod penal;
- la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin.2 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 74 lit.a Cod penal raportat la art. 76 lit.b Cod penal.
În baza art. 33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 86 ind.1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.86 ind.2 Cod penal.
În baza art. 86 ind.3 alin.1 Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț;
b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
În baza art. 86 ind.4 Cod penal, s-a atras atenția inculpatului asupra revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-a luat act că inculpatul a fost asistat de apărător ales și s-a dispus încetarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, luată față de același inculpat.
În baza art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 900 lei, iar inculpatul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că la data de 07.09.2008 inculpatul a contactat-o pe partea vătămată în vârstă de 15 ani și 11 luni, telefonic propunându- să se întâlnească. Inculpatul a obținut numărul de telefon al părții vătămate de la coleg de clasă cu aceasta.
Minora s-a întâlnit cu inculpatul lângă locuința acesteia, în jurul orei 12,00. Aceștia au stat de vorbă puțin, mergând împreună în barul AF de pe raza comunei, unde au stat aproximativ 30 de minute, căzând de acord să meargă la Tîrgu În acest scop, inculpatul l-a contactat telefonic pe, pentru a veni și a-i transporta cu mașina proprietate personală a acestuia.
Împreună, cei trei au ajuns în localitatea Târgu N, la un bar, apoi s-au deplasat în satul, unde s-au întâlnit cu și concubinul acesteia, de asemenea, într-un bar, consumând băuturi alcoolice, suc și cafea până în jurul orelor 20,00.
După ce i-au condus acasă pe și, inculpații și minora s-au deplasat cu autoturismul în direcția satului, oprind într-o zonă împădurită. După ce au oprit autoturismul, inculpatul i-a cerut minorei să coboare din mașină pentru a întreține relații sexuale; întrucât minora a refuzat, acesta a scos-o forțat din mașină, a dus-o la câțiva metri în pădure, lovind-o și adresându- amenințări. Inculpatul a întreținut relații sexuale cu aceasta, timp de aproximativ o oră, în mai multe poziții, vaginal și oral, exercitând violențe asupra acesteia ori de câte ori opunea rezistență.
Inculpatul a rămas lângă mașină, în tot acest interval, fără a interveni.
Apoi, la propunerea lui, acesta a întreținut relații sexuale cu minora, normale, timp de aproximativ 10 minute. Deși nu a exercitat în mod direct violențe asupra minorei, avea cunoștință de faptul că aceasta fusese bătută anterior și amenințată de către inculpatul. Totodată, minora i-a solicitat lui să o scape de.
După aceste fapte, inculpații și minora s-au deplasat cu autoturismul în satul, unde inculpatul a mers la o cunoștință pentru a mai face rost de bani. Au oprit apoi la discoteca SC, de unde inculpatul a cumpărat țigări și bere. Partea vătămată a rămas în tot acest timp în mașină. Deși minora le-a cerut celor doi inculpați să o ducă la sa, aceștia s-au deplasat pe malul unui râu din satul; minora împreună cu inculpatul au coborât din mașină, inculpatul plecând cu mașina pentru un timp.
În zona numită - la - din, inculpatul a consumat o sticlă de bere; minora l-a lovit cu sticla în zona capului, ceea ce l-a determinat să o lovească cu palmele și picioarele peste față și în abdomen, apoi să o lege cu un șiret de la adidași la mâini, pentru aoî mpiedica să fugă și să mai opună rezistență. În aceste condiții, inculpatul a întreținut din nou relații sexuale cu minora, timp de aproximativ 20 de minute, aceasta fiind legată la ambele mâini.
Inculpatul a fost apelat telefonic de către inculpatul, care revenise cu mașina în apropiere. Inculpatul a observat că minora este legată la mâini și că inculpatul este lovit la cap și între cei doi este o relație tensionată. În mașină, inculpatul a continuat să o lovească pe minoră, ceea ce l-a determinat pe inculpatul să intervină pentru a-l tempera.
Împreună s-au deplasat către satul, comuna, oprind însă autoturismul pe un islaz din comună, la solicitarea lui. Minora a întreținut relații sexuale cu inculpatul, dar pentru scurt timp, apoi cu inculpatul, care a lovit-o și a amenințat-
Ulterior, inculpații și au dus minora la o distanță de câteva sute de metri de locuința bunicii sale, permițându-i acesteia să plece.
minorei a observat în noaptea respectivă că aceasta este într-o stare de tulburare, că hainele îi sunt murdare și răvășite și că prezintă urme de lovituri pe corp. Minora a fost trimisă acasă de către bunică, aceasta evitând să se întâlnească cu părinții.
Pe data de 09.09.2008, aceasta a relatat tatălui său că a fost violată, fiind de acord să meargă la Poliție pentru a depune plângere.
În data de 10.09.2008, minora a fost examinată la. N, constatându-se în raportul nr. 1562/10.09.2008, că aceasta prezintă leziuni traumatice: excoriații multiple corporale, echimoze faciale, leziuni ce au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure, cât și prin zgâriere și pot data din 07.09.2008. La nivelul organelor genitale, au fost evidențiate rupturi himenale recente - care au fost produse de 2 - 3 zile - și hiperemia mucoasei vaginale. Nu au fost descoperite urme care să confirme raportul sexual anal.
În procesul verbal de examinare din data de 09.09.2008, s-au evidențiat urmele de pe corpul părții vătămate, respectiv: la nivelul feței și al gâtului, multiple echimoze, de dimensiuni reduse și de culoare roșiatică; pe spate, multiple excoriații liniare și circulare; la nivelul sânului stâng o echimoză de dimensiuni reduse.
Examinarea hainelor părții vătămate au pus în evidență urme de pământ, de culoare brună, pe blugi, pe partea dorsală și între picioare. intimă prezintă în zona organelor genitale urmele unei secreții albicioase, fiind umezi.
Fiind audiat, inculpatul recunoscut că întreținut relații sexuale cu minora, afirmând însă că a avut acordul acesteia, care i-a cerut suma de 60 de euro. Declarațiile inculpatului sunt contradictorii, după cum urmează; deși acesta a afirmat că minora a acceptat să întrețină relații sexuale pentru bani, acesta nu a avut banii respectivi, admițând că, în lipsa sumei cerute, minora a refuzat să mai întrețină relații sexuale, determinându- să o lovească și să o imobilizeze. Deși inculpatul a negat că a cunoscut vârsta minorei - 15 ani și 11 luni - din declarații rezultă că minora i-a adus la cunoștință acest lucru în seara respectivă. Mai mult, inculpatul avea cunoștință că aceasta este colegă de clasă cu, elev în clasa a noua, în vârstă de 15 ani, deci cei doi sunt apropiați ca vârstă.
De asemenea, din raportul medico - legal a rezultat că minora prezintă o dezvoltare somatică corespunzătoare vârstei.
Inculpatul a lipsit de libertate partea vătămată, împiedicând- timp de aproximativ patru ore să acționeze potrivit voinței proprii. Prin lovire, amenințare și inducere în eroare - lăsând- să creadă că o va duce la sa, acesta a împiedicat-o pe minoră să plece. Cu ocazia întreținerii de relații sexuale în satul, acesta a legat-o pe minoră la mâini cu un șiret, împiedicând- să fugă și să se împotrivească întreținerii de relații sexuale. Inculpatul a observat că minora are la mâna un șiret, pe care i l-a tăiat cu o sticlă.
de pe corpul și hainele părții vătămate au scos în evidență exercitarea de violențe asupra acesteia, cu scopul întreținerii de relații sexuale. Afirmațiile inculpatului potrivit cărora minora i-a pretins bani nu au fost confirmate de declarațiile părții vătămate și nici în cuprinsul proceselor verbale de confruntare. De asemenea, din analiza mesajelor pe care acesta le-a transmis părții vătămate în ziua de 9 septembrie a rezultat că inculpatul a făcut o ofertă minorei, dorind să negocieze cu aceasta. Minora nu transmis mesaje, neexistând nici o dovadă concretă că aceasta a pretins bani inculpatului.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, acesta a cunoscut faptul că partea vătămată este minoră, așa cum reiese din procesul verbal de confruntare. De asemenea, acesta a asistat la exercitarea de violențe de către inculpatul asupra minorei, cunoscând faptul că aceasta a fost constrânsă să întrețină relații sexuale cu inculpatul. În aceste condiții, inculpatul a întreținut la rândul său, de două ori, relații sexuale cu minora. Din declarațiile proprii, precum și din declarațiile minorei, inclusiv din procesul verbal de confruntare, a rezultat că minora l-a rugat în mod repetat să o ajute să scape de inculpatul. De asemenea, inculpatul a avut cunoștință de faptul că minora a fost legată la mâini, a observat că inculpatul a fost lovit cu această ocazie de către minoră.
Deși inculpatul nu a agresat în mod direct partea vătămată, asistat la comiterea de acte de violență asupra acesteia și, în aceste condiții, a întreținut de două ori relații sexuale cu ea. Nu se poate reține că, în asemenea împrejurări, partea vătămată consimțit să întrețină relații sexuale cu inculpatul . Dimpotrivă, minora se afla sub starea de teamă provocată de inculpatul, care a amenințat- în mod constant.
A fost evident și pentru inculpatul că minora este împiedicată să acționeze conform voinței sale. Nu s-a putut reține că, între cele trei episoade de întreținere de relații sexuale sub amenințare și violență, minora a consimțit să stea de bunăvoie cu inculpații. Inculpatul este, la rândul său, autor al infracțiunii de lipsire de libertate și prin faptul că a transportat- pe minoră cu mașina, a refuzat să dea curs rugăminților acesteia de aod uce la sa.
Prin decizia penală nr. 91/A/18.03.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamțs -a dispus n temeiul art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală s-a admis apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.370 din 11.12.2008 pronunțată de Judecătoria Tg.
S-a desființat în parte sentința atacată și rejudecând cauza:
S-au aplicat disp. art. 76 alin.1 lit.b Cod penal cu privire la inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prev.de art.189 alin.2 Cod penal, cu aplic.art.74 alin.2 și art.37 lit.b Cod penal și viol prev.de art.197 alin.2 lit.a Cod penal cu aplic.art.74 alin.2, art.41 alin.2 și art.37 lit. b Cod penal.
S-a menținut pedeapsa aplicată inculpatului.
În temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod penal, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul și părțile civile G și.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art.381 Cod procedură penală s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive executată de la data de 11.12.2008 și până la data pronunțării prezentei decizii, respectiv 18.03.2009
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a arătat că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, astfel cum rezultă din toate probele administrate în cauză.
Ambii inculpați au întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată, fără a avea consimțământul acesteia și au lipsit-o de libertate în mod nelegal.
Instanța de fond, la dozarea pedepselor a avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, în sensul că s-a ținut seama atât de pericolul social concret al faptelor comise, cât și de datele ce caracterizează persoana inculpaților.
Pericolul social al infracțiunilor reținute în sarcina lor, este subliniat de modalitatea în care au fost comise și de agresiunile exercitate asupra victimei.
Toate elementele de circumstanțiere ale faptelor și făptuitorilor au fost analizate de instanța de fond, pedepsele fiind coborâte sub minimul special prevăzut de textele sancționatoare, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 74 alin.2 Cod penal, față de inculpatul, și a dispozițiilor art. 74 lit.a Cod penal, față de inculpatul.
Sentința instanței de fond este nelegală în ceea ce-l privește pe inculpatul, în sensul că deși s-au reținut dispozițiile art. 74 alin.2 Cod penal, nu s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 76 alin.1 lit.b Cod penal, care prevăd efectele circumstanțelor atenuante, respectiv limita până la care se poate coborî sub minimul special al pedepsei.
Având în vedere această nelegalitate, tribunalul a admis apelul declarat de inculpatul, în sensul că a făcut aplicarea dispozițiilor art. 76 alin.1 lit.b Cod penal, față de ambele infracțiuni reținute în sarcina acestuia.
Prin urmare, criticile formulate atât de inculpați cât și de reprezentantul părții civile, cu privire la cuantumul pedepselor aplicate prin sentința atacată sunt nefondate, pentru considerentele ce au fost expuse.
De asemenea, prima instanță a soluționat în mod corect și latura civilă a cauzei, acordând părții vătămate suma de 50.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, sumă ce este în măsură să acopere prejudiciul moral suferit de aceasta, ca urmare a încălcării unui drept personal patrimonial, având în vedere vârsta sa și suferințele fizice și psihice la care a fost expusă.
Prin urmare, în temeiul art. 379 pct.2 lit.a din Codul d e procedură penală, s-a admis apelul inculpatului și s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 76 lit.b Cod penal.
În cauză au formulat recurs în termen legal inculpații, solicitând, inculpatul prin apărătorul ales, achitarea sa întrucât partea vătămată a consimțit la întreținerea de acte sexuale, iar inculpatul prin apărătorul desemnat din oficiu, reducerea pedepselor pe care le consideră mult prea aspre.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și decizia penală recurată, prin prisma motivelor invocate în termenul dispus în art. 38510, alin.2 Cod procedură penală, precum și a celor care pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art. 3859, alin.3 Cod procedură penală, Curtea de Apel reține următoarele:
Instanța de apel a apreciat în mod corect că din probele administrate legal de către prima instanță rezultă situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate și vinovăția inculpaților. De asemenea, a dat o încadrare juridică legală, în concordanță cu faptele reținute.
Infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal și viol au fost comise după ce inculpatul s-a întâlnit cu sora sa, astfel încât susținerea acestuia cum că partea vătămată putea să-și asigure scăparea în acel moment este. Este evident că în prima parte a întâlnirii celor trei partea vătămată a fost de acord să-i însoțească, însă atitudinea inculpaților s-a schimbat ulterior, ajungându-se la constrângerea și restrângerea libertății acesteia.
Rezultă din declarațiile inculpaților, în special inculpatul, coroborate cu declarațiile părții vătămate și concluziile certificatului medico-legal ( fl. 55 ), că în ziua de 07.08.2008, după ce fost de acord să însoțească inculpatul și, ulterior, inculpatul, în mai multe localități de pe raza județului N, partea vătămată a întreținut relații sexuale prin constrângere cu cei doi, în mai multe rânduri și în mai multe locuri, între timp, deși și-a exprimat dorința de a reveni la locuința sa, fiind lipsită de libertate.
În încercarea de a obține diminuarea răspunderii penale sau achitarea, inculpații susțin că victima a fost de acord cu cele întâmplate. Însă tot ei arată că partea vătămată a dorit să plece, dar nu au lăsat-o, după un timp întreținând relații sexuale, că aceasta l-a lovit pe inculpatul cu sticla de bere în cap, după care acesta a legat-o cu șireturile.
Și în aceste condiții, susțin inculpații, victima a fost de acord, din nou, cu întreținerea de relații sexuale, dar fost totuși nevoie de a-i mai da o palmă la sfârșit.
În condițiile date, pe care înșiși cei doi inculpați le recunosc, cu mici nuanțări menite a le reduce contribuția, și având în vedere vârsta părții vătămate, rezultă în mod clar că minora a fost victima pe care cei doi au exploatat-o sexual timp de câteva ore, perioadă în care a fost lipsită și de libertatea de mișcare.
Concluziile medico-legale în sensul că victima prezintă rupturi himenale recente nu pledează în sensul celor invocate de inculpați, cum că ar fi avut o activitate sexuală variată și bogată, dimpotrivă datele cauzei indică faptul că aceștia au profitat la început de naivitatea ei, iar ulterior de slăbiciunea acesteia în ceea ce privește capacitatea de a se apăra.
Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor, acestea au fost stabilite în mod just de către prima instanță, fiind proporționale cu gradul de pericol social al faptelor comise și consecințele produse, dar și cu datele ce caracterizează persoanele inculpaților, fiind reabilitat de drept pentru condamnarea anterioară, iar inculpatul nu are antecedente penale.
În mod corect au fost avute în vedere contribuțiile proprii ale celor doi inculpați, activitatea nemijlocită de constrângere desfășurată de inculpatul.
În privința acestuia, se constată că termenul de reabilitare de drept a condamnării anterioare s-a împlinit înainte de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar, astfel încât va fi înlăturată starea de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b Cod penal, reținută în mod greșit de primele două instanțe. Va fi însă reținută pedeapsa aplicată acestuia.
De asemenea, se constată că nu a fost dedusă perioada reținerii, de 24 de ore pentru inculpatul, din data de 11.09.2008, instanța de apel în mod greșit respingând apelul acestuia din urmă și obligându-l la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică sub aspectul rezolvării laturii civile a cauzei.
Părții vătămate i-au fost acordate despăgubiri sub forma daunelor morale, în cuantum de 50.000 lei, sumă apreciată ca echitabilă raportat la vârsta redusă a acesteia și la urmările pe care astfel de agresiuni grave le lasă în psihicul victimei, aspect corect relevat în raportul de evaluare psihologică întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului.
Pentru aceste considerente, constatându-se întemeiate cele două motive de recurs arătate mai sus, precum și faptul că, în cauză, nu este incident vreun caz de casare invocat de inculpați, în baza art. 38515, pct. 2, lit. d Cod procedură penală se vor admite recursurile declarate de cei doi inculpați și se vor casa primele două hotărâri numai cu privire la antecedentele inculpatului, reținerea inculpatului și obligarea acestuia la cheltuieli judiciare.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor judecătorești atacate.
În baza art. 38516, alin.2 Cod procedură penală, raportat la art. 381, alin.1 Cod procedură penală, se va deduce în continuare arestul preventiv de la 18.03.2009 la zi.
Văzând și dispozițiile art. 189, 192, alin.3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515, pct.2, lit. d Cod procedură penală, admite recursurile formulate de recurenții-inculpați și împotriva deciziei penale nr.91/A/l 8.03.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț, numai în ceea ce privește greșita reținere a stării de recidivă postexecutorie, prevăzută de art.37, li.b Cod penal, pentru inculpatul, omisiunea deducerii duratei reținerii de 24 de ore din data de 11.09.2008, pentru inculpatul și greșita obligare la cheltuieli judiciare avansate de stat a inculpatului în apel.
Casează decizia penală recurată și sentința penală nr. 370/11.12.2008 Judecătoriei Tîrgu N numai cu privire la aceste aspecte și pe fond.
Înlătură starea de recidivă postexecutorie, prevăzută de art.37, lit. b Cod penal, pentru inculpatul.
În baza art.88 Cod penal, deduce durata reținerii de 24 de ore din data de 11.09.2008, pentru inculpatul.
Înlătură dispoziția de obligare la cheltuieli judiciare avansate de stat a inculpatului în apel.
Menține pedepsele aplicate inculpaților.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate și ale sentinței penale nr.370/11.12.2008 Judecătoriei Târgu Neamț.
În baza art.385, alin.2 Cod procedură penală raportat la art.381, alin. l Cod procedură penală, deduce în continuare arestul preventiv de la 18.03.2009 la zi.
În baza art.189 Cod procedură penală, dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 300 lei, onorariu avocat oficiu,.
In baza art.192, alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red. -
Red. - /
Red. -
Tehnored. - 4 ex.
02.06.2009
Președinte:Silviu AntiJudecători:Silviu Anti, Ștefan Nimineț, Adrian Bogdan
