Violul (art.197 cod penal). Decizia 493/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.493/
Ședința publică de la 17 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, deciziei penale nr.260 din data de 4 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.278 din data de 3 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.197 Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu (), în baza împuternicirii avocațiale nr.3075/2009, emisă de Baroul Constanța.
Se constată lipsa intimatei parte civilă -a.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Întrebat fiind, recurentul inculpat, arată că își menține recursul și că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, aspect consemnat în procesul-verbal atașat la dosar.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat () pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 lit.b) Cod procedură penală. Apreciază că instanța de fond nu a analizat în mod judicios probele aflate la dosarul cauzei. Nu a fost avută în vedere atitudinea nesinceră a părții vătămate care a declarat inițial că nu a fost agresată de inculpat. Din raportul de expertiză medico-legală nu rezultă că victima ar fi prezentat urme de agresiune. Consideră că în cauză există un dubiu cu privire la vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei, motiv pentru care solicită achitarea acestuia.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și de menținere a hotărârilor pronunțate la instanța de fond și instanța de apel, ca temeinice și legale. Învederează instanței că la dosar există probe din care rezultă că inculpatul este autorul infracțiunii de viol, care i se reține în sarcină, respectiv depozițiile martorilor, testele ADN. S-a avut în vedere persoana inculpatului și faptul că este recidivist postcondamnatoriu. Solicită respingerea recursului declarat de inculpatul, ca nefondat.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat arată că a recunoscut că a întreținut raportul sexual cu partea vătămată, însă nu a violat- Solicită să fie achitat.
- CURTEA -
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.278/03.03.2009 pronunțată în dosarul penal nr-, Judecătoria Constanțaa hotărât:
"În baza art.197 alin.1 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.37 alin.(1) lit.a) Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiuniide -viol în formă continuată, în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art.61 alin.(1) Cod penal, s-a revocat beneficiul liberării condiționate privind restul neexecutat de 487 de zile din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.2383/18.11.2005 a Judecătoriei Constanța, care a fost contopit cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, inculpatul executând în final pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a, lit.b) Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 15 iulie 2008 la zi.
În baza art.350 alin.(1) Cod de procedura penală, a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată -a nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În baza art.191 alin.(1) Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2700 de lei cheltuieli judiciare către stat."
Pentru pronunțarea hotărârii, instanța a stabilit situația de fapt următoare:
La data de 14 iulie 2008, inculpatul a întreținut două raporturi sexuale normale cu partea vătămată -a, prin amenințarea acesteia cu moartea.
Situația de fapt s-a dovedit cu mijloacele de probă următoare: declarațiile parte vătămată, declarațiile martorilor, înscrisuri, procesul - verbal de conducere în teren și planșă foto anexă, procesele verbale de predare recoltare probe biologice, raportul de constatare medico-legală, raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică, declarațiile inculpat.
Prin decizia penală pronunțată la data de 4 iunie 2009, în dosarul penal nr- Tribunalul Constanțaa decis:
"In baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală.
Admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța împotriva sentinței penale nr. 278/3.03.2008 pronunțată de către Judecătoria Constanța în dosarul nr-.
Desființează, în parte, sentința penală apelată și, rejudecând: In baza art.65 alin. 2 Cod penal în referire la art.197 alin.(1) Cod penal: interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a doua și lit.b) Cod penal, pe timp de 2 ani după executarea pedepsei închisorii. Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
In baza art.383 alin.11Cod procedură penală cu aplicarea art.350 alin.(1) Cod procedură penală: Menține măsura arestării preventive a inculpatului. In baza art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, art. 381 Cod procedură penală în referire la art. 88 Cod penal: Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința apelată și perioada de arest preventiv de la 4.03.2009 la zi.
În baza art.379 pct.(1) lit.b) Cod procedură penală:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de către inculpat împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 189 Cod procedură penală.
Dispune avansarea sumei de 300 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, din fondurile către Baroul Constanța, în favoarea avocat.
În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală:
Obligă pe inculpat la plata sumei de 210 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate în apelul acestuia.
În baza art.192 alin.(3) Cod procedură penală:
Cheltuielile judiciare avansate de către stat în apelul Ministerului Public rămân în sarcina acestuia."
Instanța de apel a apreciat că apelul Ministerului Public este întemeiat deoarece, atât în raport de cuantumul pedepsei principale, care depășește doi ani închisoare, cât și față de dispozițiile exprese ale art.197 Cod penal, văzând și prevederile art.65 alin.2 Cod penal, se impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a doua și lit.b) Cod penal.
Împotriva hotărârilor, în termenul legal, inculpatul a declarat recurs solicitând achitarea deoarece există un dubiu cu privire la vinovăția sa.
Conform art.345 Cod procedură penală, instanța pronunță condamnarea când constată existența faptei, că aceasta constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat;dar potrivit art.52, art.66 Cod procedură penală, vinovăția inculpatului trebuie stabilită dincolo de orice îndoială în cadrul unui proces echitabil în sensul art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Verificându-se din oficiu, în limitele legale, respectarea normelor procedurale și garanțiilor procesuale (neformulându-se critici în acest sens), s-a constatat că inculpatul a dispus de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării, a beneficiat de asistență juridică calificată, având efectiv posibilitatea audierii tuturor martorilor;astfel, s-au administrat pe parcursul procesului, în ședințe publice, atât probele acuzării-ascultarea martorilor, constatări medico-legale, înscrisuri cât și probele apărării-audierea inculpatului, martori.
Pe fond, sub aspectul acțiunii penale, pe baza probelor administrate în mod legal- procesul-verbal de conducere în teren, declarațiile inculpatului și ale părții vătămate, ale martorelor și, rezultă că prima instanța a stabilit în mod corect situația de fapt și încadrarea juridică corespunzătoare prin aceea că, în ziua de 14 iulie 2008, profitând că se cunoșteau, inculpatul s-a întâlnit în localitatea cu partea vătămată -a, a invitat-o să se plimbe cu scuterul și, fiind acceptat, la ieșirea din localitatea spre Nord, a virat stânga pe un drum de pământ, a oprit scuterul la o distanță de 500 de metri de drumul principal în apropierea unei căi ferate industriale, i-a cerut părții vătămate să întrețină un raport sexual normal și, fiind refuzat, a amenințat-o că o omoară, a imobilizat-o, ținând-o de mâini, după care i-a dat jos pantalonii și a întreținut cu ea un raport sexual normal după care, conducând scuterul prin centrul localității, pe strada 9 - a virat stânga, după care s-a îndreptat spre ferma mănăstirii, în apropierea căreia a constrâns-o din nou pe partea vătămată să întrețină un raport sexual faptă prevăzută de art.197 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal.
În condițiile în care, în raportul de expertiză biocriminalistică nr.- din 30.10.2008, s-a concluzionat că "în urma calculelor statistice, inculpatul are de 186.567.164 ori mai multe șanse să fie contribuitor la formarea amestecului prelevat de la partea vătămată decât o altă persoană necunoscută din populație, fapt ce demonstrează că o altă persoană din populația caucaziană care să îl substituie pe numitul ar putea fi găsită la un număr mai mare de 186.567.164 indivizi", dar nu-l exclud, în care inculpatul nu constant și ferm întreținerea raporturilor sexuale, apărarea sa referitoare la existența consimțământului părții vătămate este înlăturată de declarațiile acesteia coroborate cu procesul verbal de conducere în teren unde s-au găsit bunurile pierdute în timpul activității infracționale, cu declarațiile martorelor și care au observat că partea vătămată era palidă, cu un comportament speriat, sesizarea imediată a organelor de poliție;faptul că partea vătămată acceptase oferta inculpatului de aop limba cu motoscuterul nu însemna și acceptarea unui eventual raport sexual câtă vreme inculpatul nu manifestase o asemenea intenție anterior plecării. În concluzie, nu există nicio îndoială asupra vinovăției inculpatului și, pe cale de consecință, nici vreun temei al achitării.
Referitor la individualizarea pedepsei, potrivit criteriilor prevăzute de art.72 Cod penal printre care și pericolul social concret sporit în cauză al faptei, dat de manifestarea violentă a inculpatului, pentru aod etermina pe partea vătămată să întrețină raporturi sexuale, atingerea gravă adusă nu numai libertății sexuale, dar și demnității părții vătămate, pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare este de natură să asigure prevenția generală, reeducarea inculpatului, să dea o minimă satisfacție opiniei publice profund marcată de asemenea fapte violente, săvârșite asupra unei persoane aflată în inferioritate fizică.
În contextul activității infracționale, a circumstanțelor personale inculpatului-condamnat anterior la o altă pedeapsă cu închisoarea, fiind recidivist postcondamnatoriu (chiar dacă pentru infracțiuni de alt gen), nu se impune reindividualizarea pedepsei.
Prin urmare, criticile invocate fiind neîntemeiate, în lipsa vreunui caz de nulitate a hotărârii, recursul este nefondat și, în baza art.38515alin.(1) pct.(1) lit.b) cod procedură penală, va fi respins.
Adăugându-se timpul scurs de la pronunțarea hotărârii conform art.383 cu referire la art.381 cod procedură penală, se va deduce arestul preventiv de la 05.06.2009.
Respingându-se calea de atac potrivit art.192 alin.2 cod procedură penală, recurentul va fi obligat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art.189 cod procedură penală, a Protocolului încheiat la 26.11.08 între Ministerul justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România, onorariul în sum de 200 lei pentru avocat () care a asigurat asistența juridică din oficiu se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515alin.(1) pct.(1) lit.b) Cod procedură penală;
Respinge recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, deciziei penale nr.260 din data de 4 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.278 din data de 3 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În baza art.38516alin.(2) și art.381 alin.(1) Cod procedură penală, deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat perioada arestării preventive de la data de 05.06.2009 la zi.
În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală; obligă recurentul inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
În conformitate cu prevederile art.189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu (), în cuantum de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Conform art.309 alin.(3) Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în două exemplare originale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Jud. fond.:
Jud.apel:,
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.
2 ex./05.10.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Dan Iulian Năstase, Daniel
