Violul (art.197 cod penal). Decizia 5/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 5/A/2009
Ședința secretă din 29 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Săndel Macavei judecător
JUDECĂTOR 2: Chitidean Valentin
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare apelurile declarate de către inculpatul și partea civilă împotriva sentinței penale nr. 196/F/2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița N, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2.penal și viol, prev. de art. 197 alin. 1 și 3.penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar și partea civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului învederează faptul că a discutat cu clientul său, care i-a comunicat că nu a avut posibilitatea de a-și angaja apărător ales, pentru că mama sa, singura persoană care îl poate ajuta în acest sens, este plecată în străinătate și se va întoarce în 3 februarie. Față de aceste aspecte, solicită amânarea judecării cauzei pentru ca inculpatul să ia legătura cu mama sa.
Inculpatul arată că lasă la aprecierea instanței aspectul asistării sale, fiind de acord și cu formula apărătorului din oficiu, dar la solicitarea instanței în a-și exprima clar opțiunea arată că insistă în cererea de amânare formulată în cauză pentru angajarea unui apărător ales.
Reprezentantul Parchetului arată că nu se opune amânării judecării cauzei pentru acest motiv.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de către inculpatul pentru angajarea unui apărător ales întrucât s-a mai acordat un termen în acest sens dar inculpatul nu s-a conformat, nici nu a făcut demersuri în acest sens.
Din oficiu, Curtea, pune în discuția părților natura ședinței de judecată.
Inculpatul solicită expres ca dezbaterile în cauză să aibă loc în ședință secretă, întrucât îi este rușine de ce a făcut.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea cererii formulată de inculpat.
Reprezentantul Parchetului arată că nu se opune ca dezbaterile în cauză să aibă loc în ședință secretă.
Curtea, deliberând, în conformitate cu disp. art. 290.proc.pen. dispune ca dezbaterile în cauză să aibă loc în ședință secretă pentru tot cursul judecății în apel întrucât s-ar putea aduce atingere moralei, dispunând totodată și evacuarea sălii de ședință.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că este de acord cu audierea sa în cauză.
S-a procedat la identificarea și la ascultarea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată conform procesului verbal depus la dosarul cauzei.
Curtea pune în vedere apărătorului inculpatului că la termenul de judecată din data de 19 mai 2008 din fața Tribunalului Bistrița -N s-a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, cu privire la care instanța în final a omis să se pronunțe.
Apărătorul inculpatului arată că reiterează cererea în probațiune privind efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice, inculpatul insistând în această cerere. Față de împrejurarea că instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la această cerere, solicită și trimiterea cauzei spre rejudecare, aceasta fiind solicitarea prioritară.
Inculpatul, întrebat fiind de către instanță, arată că insistă cu privire la efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
Curtea constată, de asemenea, că la termenul de judecată din data de 12 august 2008 de la Tribunalul Bistrița -N, partea civilă a formulat o cerere de extindere a cercetărilor și pentru infracțiunile de tentativă de viol și violare de domiciliu pentru alte două persoane.
Partea civilă arată că nu i s-a comunicat niciun răspuns cu privire la această cerere. Arată au fost audiați martori în acest sens astfel că a apreciat că i s-a admis cererea. Solicită a se avea în vedere că inculpatul a agresat-o și pe numita, care a sesizat organele de poliție și Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, dispunându-se însă neînceperea urmăririi penale. Ulterior, inculpatul a intrat în casa numitei, însă șeful de post nu a luat nicio măsură. Față de aceste aspecte, practic solicitarea sa este de a se avea în vedere că inculpatul are antecedente în comiterea unor fapte similare, antecedente care și ele au condus la moartea mamei sale.
Apărătorul inculpatului solicită a se avea în vedere că în fișa de cazier inculpatul nu apare cu antecedente penale.
Reprezentantul Parchetului, față de cererea formulată de către partea civilă, constată că din probele administrate în cauză de procuror rezultă că, urmare a sesizării s-au efectuat cercetări pentru comiterea infracțiunii de tentativă de viol față de alte două persoane, pronunțându-se o soluție doar cu privire la una dintre persoane de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi. Având în vedere că pentru o astfel de infracțiune este necesară plângerea părții vătămate, consideră că este, cel puțin posibil, ca pentru al doilea caz partea vătămată să nu fi formulat plângere. Cert este că doar pentru una din cele două fapte s-a dat o soluție. În aceste condiții, solicită a se constata că nu există elemente pentru extinderea cercetărilor cât timp nu există o plângere din partea părții vătămate. La solicitarea instanței, expres se declară că nu se pune în mișcare acțiunea penală.
Referitor la cererea formulată de către inculpatul, privind efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, apreciază că inculpatul are și a avut discernământ, este coerent în exprimare și nu există date că ar fi probleme cu privire la situația lui psihică, astfel că se opune administrării unei astfel de probe. Dacă s-ar impune efectuarea unei astfel de probe, pentru celeritatea procesului, solicită administrarea probei la nivelul acestei instanțe.
Inculpatul, întrebat fiind de către instanță, arată că nu a avut probleme psihice, nu deține acte medico legale în acest sens, nu a fost internat niciodată.
Curtea, deliberând, constatând că nu există niciun fel de indicii sau elemente care să atragă necesitatea efectuării unei expertize medico-legale psihiatrice, inclusiv față de poziția exprimată de inculpat conform căruia nu a suferit astfel de afecțiuni și nici nu există acte medicale la dosar. Nimic nu împiedică instanța de apel în a se pronunța direct asupra unei astfel de cereri în virtutea caracterului devolutiv integral al apelului consacrat de art. 371.proc.pen, va respinge această cerere.
Referitor la așa-zisa cerere de extindere a cercetărilor față de inculpat pentru alte fapte, cerere formulată de către partea civilă u în fața instanței de fond, în funcție de precizările aduse, practic se urmărește în a se constata că inculpatul are antecedente penale, aspect clarificat prin intermediul cazierului judiciar și actelor depuse la dosar. În ce privește instituția art. 336.proc.pen. constată că Tribunalul Bistrița -N a procedat parțial corect, întrucât a administrat probe în acest sens, însă nu s-a pronunțat concret cu privire la această cerere. Oricum, se constată că din probele administrate nu se trag concluzii în a fi incident textul legal și în plus, conform art. 336.pr.pen. exisă anumite condiții imperative prealabile, care nu s-au realizat în speță.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.
Partea civilă u arată că este nemulțumită de sentința penală atacată sub aspectul cuantumului pedepsei, care în opinia sa este mult prea mică având în vedere că moartea mamei sale a fost foarte violentă. În acest sens, solicită a se avea în vedere că mama sa a fost ucisă în cursul nopții, în timp ce se afla în pat, în casa sa, care era închisă și asigurată. Apreciază că inculpatul știa sigur că mama sa era singură, deoarece în sat au mai existat cazuri similare, astfel că apreciază că dacă se luau măsurile care se impuneau, nu se ajungea la această situație. Solicită aplicarea pedepsei maxime, pentru ca familia sa și toate celelalte femei din sat să se simtă în siguranță.
Pe latură civilă solicită a se avea în vedere că pretențiile civile formulate sunt infime față suferința pricinuită de inculpat, cu mențiunea că nu solicită cheltuieli judiciare în apel.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea apelului declarat de partea civilă u, considerând că acesta este nefondat sub aspectul cuantumului pedepsei, pe care partea vătămată îl consideră prea mic.
În temeiul art. 379 pct. 2 lit. a pr.pen. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, solicită pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se rețină dispozițiile art. 74 lit. a și c pen. raportat la art. 76 lit. a pen. cu consecința stabilirii unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Constată că inculpatul a fost trimis în judecată pentru o singură faptă de viol a cărei parte vătămată a fost mama părții civile în vârstă de 80 ani. Afirmațiile părții civile cum că inculpatul ar mai fi violat alte persoane solicită a fi înlăturată deoarece sunt simple afirmații, neexistând niciun act din care să rezulte că inculpatul are antecedente penale, din cazierul juridic al acestuia stabilindu-se că inculpatul nu a mai avut confruntări cu legea penală.
Solicită a se avea în vedere că, conform dispozițiilor art. 197 alin. 3.pr.pen. legea prevede pentru infracțiunea săvârșită o pedeapsă între 15 și 25 de ani închisoare, însă raportat la atitudinea inculpatului din faza de urmărire penală și din fața instanțelor de judecată, precum și față de poziția de recunoaștere a acestuia, este posibilă aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege. Apreciază că trebuie făcută o diferență între inculpații care au o atitudine sinceră și colaborează și ceilalți inculpați. De asemenea, solicită a se reține că inculpatul este tânăr și fără antecedente penale, iar din concluziile referatului de evaluare rezultă că este cunoscut ca fiind o persoană pașnică în societate și în relațiile cu familia și vecinii. Mai mult, inculpatul consumă băuturi alcoolice ocazional, este muncitor, nu este violent și a conștientizat consecințele faptei sale, arătând că regretă comiterea acesteia. Consideră că raportat la toate aceste circumstanțe pedeapsa de 16 ani închisoare aplicată clientului său este prea mare. În susținerea poziției sale solicită a se reține și că inculpatul nu a avut intenția de a provoca moartea victimei.
Pe latură civilă, constată că inculpatul a fost de acord cu despăgubirea părții civile, iar dacă acesta ar sta în penitenciar mai mult timp nu va avea posibilitatea de a le achita. Cu onorariu din.
Partea civilă u solicită respingerea apelului declarat de inculpatul.
Reprezentantul Parchetului constată că sunt adevărate susținerile apărătorului inculpatului conform căruia în fișa de cazier a acestuia nu este consemnat faptul că a fost cercetat pentru fapte similare, această situație profitând inculpatului. Cu toate acestea, față de împrejurarea că inculpatul a mai fost cercetat pentru fapte similare și s-a pronunțat în acest sens o soluție de scoatere de sub urmărire penală, consideră că se poate reține că are în antecedență fapte de natura celor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. În aceste condiții și raportat la probele administrate în cauză, apreciază că pedeapsa aplicată de instanța de fond nu este suficientă, astfel că solicită admiterea apelului declarat de partea civilă și majorarea pedepsei.
Din punct de vedere al pedepsei, raportat la gravitatea faptei și la modul în care a înțeles inculpatul să o comită, având în vedere și susținerile părții civile, solicită respingerea apelului declarat de inculpat și majorarea pedepsei aplicate acestuia.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea apelului, cu mențiunea că în opinia sa a fost sancționat suficient pentru fapta comisă, raportat și la împrejurarea că recunoaște și regretă săvârșirea acesteia.
CURTEA
Prin sentința penală nr.196 din 25 noiembrie 2008 a Tribunalului Bistrița N, inculpatul, fiul lui și ia, născut la data de 3 februarie 1983 în N,județul B-N, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în comuna, sat. P nr. 82, jud. B-N, CNP - -, a fost condamnat la pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 Cod penal; 16 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art.197 alin. 1 și 3 Cod penal și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a)-b) Cod penal pe timp de 7 ani.
S-a constatat că infracțiunile săvârșite sunt în concurs real, prev. de art.33 lit.a Cod penal, iar în baza art.34 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 16 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a)-b) Cod penal pe timp de 7 ani, ce urmează a fi aplicată inculpatului.
S-a făcut aplic.art.71 rap. la art.64 lit.a)-b) Cod penal.
Conform art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestul preventiv începând cu data de 20.01.2008 la zi.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile, suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale și suma de 4.194,48 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 3.180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu în favoarea av..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că rin p. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița -N nr.15/P/2008 din 10 martie 2008 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de artest preventiv, a inculpatului -, fiul lui și ia, născut la 3 februarie 1983 în N, cetățean român, 8 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în comuna, sat P, nr.82, județul B-N, fără antecedente penale, CNP--, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.192 alin.2 Cod penal, art.197 alin.1 și 3 Cod penal, cu aplic.art.33 lit."a" Cod penal, cu motivarea că acesta, la data de 19.01.2008 a violat domiciliul victimei, după care a violat-o pe aceasta, consecutiv victima decedând.
Inculpatul, prezent în instanță, a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, și a fost de acord să plătească despăgubirile civile pretinse de partea civilă, fiica victimei.
Din probatoriul administrat în cauză, instanța a reținut în fapt următoarele:
În seara zilei de 19 ianuarie 2008, inculpatul a consumat băuturi alcoolice la diverse baruri din localitatea P până în jurul orei 3, după care s-a deplasat apoi către domiciliul victimei -81 de ani, (ambii fiind din comuna, satul P, județul B-N), în apropierea domiciliului său, pentru aov iola, cunoscând faptul că victima locuiește singură și este în vârstă. Astfel, inculpatul ajungând la locuința victimei și constatând că poarta de la intrarea în curte este încuiată, a sărit poarta, după care s-a deplasat în curte înspre spatele casei. Aici, s-a urcat pe o de vie și a verificat dacă geamul de la camera în care dormea victima este deschis, gândindu-se că poate intra pe fereastră. Întrucât era închis, s-a deplasat apoi la ușa de la intrarea în locuință, dar a constatat că și aceasta este închisă, după care s-a deplasat de aici către o altă fereastră de la o cameră dinspre stradă, dar fereastra fiind orientată către curtea interioară, s-a suit pe un gard de sârmă și sprijinindu-se de perete a împins cu mâna fereastra, care s-a deschis. Apoi, a rupt o plasă de țânțari cu care era protejată fereastra și a intrat pe fereastră în cameră.
Din această cameră s-a deplasat apoi pe un coridor și a intrat într-o altă cameră, în care dormea victima. A început să tragă de hainele acesteia pentru aod ezbrăca, moment în care victima s-a trezit. Aceasta a început să țipe și să-l roage să nu o omoare. Inculpatul, pentru aoî mpiedica să mai țipe, a prins-o cu mâna de și de gură și a continuat să smulgă hainele de pe ea, dezbrăcând-o în pielea goală, apoi s-a urcat peste victimă având mâna peste gura și nasul victimei și a avut cu aceasta un raport sexual normal.
A întors-o apoi pe victimă cu fața în jos, mâna rămânându-i peste căile respiratorii ale victimei și apoi prin violență a avut cu ea și un raport sexual anal. După aceea a coborât din pat, s-a îmbrăcat cu pantalonii de care se dezbrăcase anterior și lăsând-o pe victimă în poziția în care rămăsese când s-a ridicat de pe ea, a părăsit locuința prin locul prin care intrase.
Cu ocazia dezbrăcării sale de pantaloni, i-au căzut din aceștia portmoneul și o brichetă de culoare roșie, obiecte pe care inculpatul nu le-a sesizat și care au fost găsite în camera în care s-a consumat violul. După săvârșirea faptei, inculpatul s-a deplasat la domiciliul său, unde ulterior a fost găsit de organele de poliție.
În dimineața următoare, fratele victimei și nepotul acesteia, martorii și, venind acasă la victimă au constatat că ușa de la intrare era închisă prin interior, iar victima nu răspundea. Nu au sesizat că fereastra pe unde intrase inculpatul era deschisă, astfel că pentru a pătrunde în casă au dislocat un geam de la o altă fereastră de lângă scările de la intrare, iar când au intrat în cameră au constatat că victima era decedată și era dezbrăcată în pielea goală.
A fost alertată întreaga familie, care a constatat existența portofelului și a brichetei, portofel în care s-au găsit actele de identitate ale inculpatului, motiv pentru care nepotul victimei, a sesizat organele de poliție.
Din raportul de constatare medico-legală efectuată în cauză, rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat unei insuficiențe respiratorii acute, consecutivă unei compresiuni a căilor respiratorii superioare și obturarea orificiilor respiratorii asociate cu o compresiune toraco-abdominală. Leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin comprimarea gâtului cu mâna, obturarea orificiilor respiratorii cu mâna și compresiunea toracelui și abdomenului victimei între două planuri (posibil planul patului și corpul agresorului). Între leziuni și deces există o legătură de cauzalitate directă necondiționată. Poziția victimă-agresor a fost dinamică în cursul producerii leziunilor tanatogeneratoare. S-a mai concluzionat că victima prezintă leziuni vaginale și anale care s-au putut produce în cursul unui raport sexual vaginal și a unui raport sexual anal și că moartea poate data din noaptea de 19/20 ianuarie 2008.
Având în vedere această stare de fapt (dovedită cu declarațiile martorilor, R, actele medico-legale aflate la dosar), instanța a apreciat că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor de: violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 Cod penal, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și viol prev. de art.197 alin. 1 și 3 Cod penal, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 16 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a)-b) Cod penal pe timp de 7 ani.
La individualizarea acestor pedepse s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 pen. și anume: gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care acestea au fost comise, persoana inculpatului, căruia nu i s-au reținut circumstanțe atenuante, deși nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră în cursul procesului penal și a fost de acord să plătească despăgubirile civile solicitate de partea civilă, a mai săvârșit fapte de aceste gen, pentru care însă nu a fost trimis în judecată, fiindu-i aplicată sancțiunea administrativă a amenzii de 1.000 de lei (Ordonanța procurorului din 17.08.2007, pronunțată în dosarul nr.326/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean ), raportat la comiterea infracțiunilor de: violare de domiciliu prev. de art.192 al.2 Cod penal și tentativă de viol prev. de art.20 Cod penal rap. la art.197 al.1 Cod penal, cu aplic.art.33 lit.a Cod penal asupra părții vătămate, în vârstă de 80 de ani.
Împotriva hotărârii în termen legal s-au exercitat căile de atac ale apelului de către inculpat și partea civilă.
Partea civilă u arată că este nemulțumită de sentința penală atacată sub aspectul cuantumului pedepsei, care în opinia sa este mult prea mică având în vedere că moartea mamei sale a fost foarte violentă. În acest sens, solicită a se avea în vedere că mama sa a fost ucisă în cursul nopții, în timp ce se afla în pat, în casa sa, care era închisă și asigurată. Apreciază că inculpatul știa sigur că mama sa era singură, deoarece în sat au mai existat cazuri similare, astfel că apreciază că dacă se luau măsurile care se impuneau, nu se ajungea la această situație. Solicită aplicarea pedepsei maxime, pentru ca familia sa și toate celelalte femei din sat să se simtă în siguranță.
Inculpatul, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a pr.pen. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, solicită pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se rețină dispozițiile art. 74 lit. a și c pen. raportat la art. 76 lit. a pen. cu consecința stabilirii unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege. A fost trimis în judecată pentru o singură faptă de viol a cărei parte vătămată a fost mama părții civile în vârstă de 80 ani. Afirmațiile părții civile cum că inculpatul ar mai fi violat alte persoane solicită a fi înlăturată deoarece sunt simple afirmații, neexistând niciun act din care să rezulte că are antecedente penale, din cazierul juridic al acestuia stabilindu-se că nu a mai avut confruntări cu legea penală.
Solicită a se avea în vedere că, conform dispozițiilor art. 197 alin. 3.pr.pen. legea prevede pentru infracțiunea săvârșită o pedeapsă între 15 și 25 de ani închisoare, însă raportat la atitudinea din faza de urmărire penală și din fața instanțelor de judecată, precum și față de poziția de recunoaștere a acestuia, este posibilă aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege. Apreciază că trebuie făcută o diferență între inculpații care au o atitudine sinceră și colaborează și ceilalți inculpați. De asemenea, solicită a se reține că este tânăr și fără antecedente penale, iar din concluziile referatului de evaluare rezultă că este cunoscut ca fiind o persoană pașnică în societate și în relațiile cu familia și vecinii. Mai mult, consumă băuturi alcoolice ocazional, este muncitor, nu este violent și a conștientizat consecințele faptei sale, arătând că regretă comiterea acesteia. Consideră că raportat la toate aceste circumstanțe pedeapsa de 16 ani închisoare aplicată este prea mare. În susținerea poziției sale solicită a se reține și că nu a avut intenția de a provoca moartea victimei.
Instanța de apel analizând căile de atac formulate, motivele expres invocate prin prisma disp.art.371 pr.pen. reține următoarele:
În seara zilei de 19 ianuarie 2008, inculpatul a consumat băuturi alcoolice la diverse baruri din localitatea P până în jurul orei 3, după care s-a deplasat apoi către domiciliul victimei -81 de ani, (ambii fiind din comuna, satul P, județul B-N), în apropierea domiciliului său, pentru aov iola, cunoscând faptul că victima locuiește singură și este în vârstă. Astfel, inculpatul ajungând la locuința victimei și constatând că poarta de la intrarea în curte este încuiată, a sărit poarta, după care s-a deplasat în curte înspre spatele casei. Aici, s-a urcat pe o de vie și a verificat dacă geamul de la camera în care dormea victima este deschis, gândindu-se că poate intra pe fereastră. Întrucât era închis, s-a deplasat apoi la ușa de la intrarea în locuință, dar a constatat că și aceasta este închisă, după care s-a deplasat de aici către o altă fereastră de la o cameră dinspre stradă, dar fereastra fiind orientată către curtea interioară, s-a suit pe un gard de sârmă și sprijinindu-se de perete a împins cu mâna fereastra, care s-a deschis. Apoi, a rupt o plasă de țânțari cu care era protejată fereastra și a intrat pe fereastră în cameră. Din această cameră s-a deplasat apoi pe un coridor și a intrat într-o altă cameră, în care dormea victima. A început să tragă de hainele acesteia pentru aod ezbrăca, moment în care victima s-a trezit. Aceasta a început să țipe și să-l roage să nu o omoare. Inculpatul, pentru aoî mpiedica să mai țipe, a prins-o cu mâna de și de gură și a continuat să smulgă hainele de pe ea, dezbrăcând-o în pielea goală, apoi s-a urcat peste victimă având mâna peste gura și nasul victimei și a avut cu aceasta un raport sexual normal. A întors-o apoi pe victimă cu fața în jos, mâna rămânându-i peste căile respiratorii ale victimei și apoi prin violență a avut cu ea și raport sexual anal. După aceea a coborât din pat, s-a îmbrăcat cu pantalonii de care se dezbrăcase anterior și lăsând-o pe victimă în poziția în care rămăsese când s-a ridicat de pe ea, a părăsit locuința prin locul prin care intrase.
Cu ocazia dezbrăcării sale de pantaloni, i-au căzut din aceștia portmoneul și o brichetă de culoare roșie, obiecte pe care inculpatul nu le-a sesizat și care au fost găsite în camera în care s-a consumat violul. După săvârșirea faptei, inculpatul s-a deplasat la domiciliul său, unde ulterior a fost găsit de organele de poliție.
În funcție de starea de fapt de mai sus,reiterată de către instanța de apel, în funcție de ansamblul probator administrat la nivelul instanței de fond, se va consemna că s-a făcut o corectă încadrare juridică a faptelor, cu pronunțarea unor sancțiuni încadrate în limitele legale impuse de lege.
Practic criticile aduse de către apelanți hotărârii pronunțate vizează exclusiv această situație,a procesului de individualizare concretă judiciară a sancțiunilor, respectiv partea civilă arată că sancțiunea rezultantă de 16 ani închisoare, pedeapsă principală, este prea blândă, iar pe de altă parte, inculpatul invocă aspectul că este prea severă.
În cele ce vor urma vom reda argumentele pentru care se impune admiterea apelului fiicei victimei, numita și implicit se impune respingerea apelului inculpatului.
Astfel, elementele de esență în procesul de individualizare a pedepselor prev. de art. 72.pen. au fost identificate de instanța de fond, respectiv gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care aceasta a fost comisă, aspectul că nu se impun circumstanțe atenuante dar inculpatul nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră și a fost de acord să plătească despăgubirile civile solicitate.
Aceleași împrejurări vor fi reluate și de către instanța de apel, dar cu nuanțele de rigoare, în funcție de întreg materialul dosarului.
Ne aflăm în fața unei infracțiuni dintre cele mai grave posibile pedepsite de Codul penal și anume aceea de viol ce a avut ca urmare moartea victimei, infracțiunea de bază, derulată într-un context faptic ce nu are nimic scuzabil pentru persoana inculpatului. În concret este vorba de atitudinea unui tânăr care în jurul orei 3,00 noaptea s-a deplasat la domiciliul unei persoane în vârstă de 81 ani, cu care chiar familiile aparținătoare se aflau în relații bune, și în timp ce victima dormea a fost dezbrăcată și ulterior violată de către acesta, raporturi normale și anale, și deși a fost rugat să nu o omoare prin violențe, acest din urmă lucru nu s-a evitat.
Într-un astfel de context,așa-zisa atitudine de colaborare a inculpatului cu organele judiciare nu are niciun fel de relevanță, probele fiind indubitabile, mai ales în contextul în care s-a și întâmplat un eveniment relativ caraghios,respectiv cu ocazia dezbrăcării sale de pantaloni inculpatului i-au căzut portmoneul și o brichetă iar a doua zi constatându-se acest lucru s-au și găsit în portofel actele de identitate ale sale; așa încât,inculpatul pus în fața unor evidențe nici nu ar fi avut alte variante procesuale decât acelea de recunoaștere a faptelor.
Vom insista însă asupra unor aspecte ce țin de persoana inculpatului,aceasta fiind până la urmă cea care va suporta la modul efectiv consecințele punitive ale pedepsei.
Deși din punct de vedere strict juridic se poate consemna că nu are antecedente penale, din referatul de evaluare întocmit în cauză (37-40) rezultă că acesta, împreună cu prietenii săi, au fost sancționat contravențional în localitatea de domiciliu în repetate rânduri la Legea nr.61/1991. Esențial este însă de remarcat că a mai fost cercetat pentru o tentativă de viol iar victima a fost o persoană de aproximativ 70 ani. Doar detalii cu conotații juridice au făcut ca acestuia să i se aplice o amendă administrativă, în funcție de prevederile art.18/1 pen. pe care nu a criticat-o dar nici nu a tras niciun fel de învățăminte din această sancțiune atâta vreme cât se reține că s-a dedat ulterior la comiterea unor fapte atroce pe același fond, consemnată în prezentul dosar.
Din același referat de evaluare mai rezultă că deși nu a creat probleme deosebite în comunitate, consătenii relatează despre o predilecție a acestuia pentru persoanele feminine cu vârste înaintate. Acesta a avut o relație de concubinaj cu o persoană despre care nici nu-și mai amintește numele complet, în vârstă de aproximativ 30 de ani. Psihologul din cadrul Penitenciarului Bistrița redă că tânărul manifestă un caracter introvertit, labilitate psiho-emoțională, infantilism afectiv, o stimă redusă de sine, dar și un sentiment puternic de autoculpabilizare.
În funcție de cele mai sus redate, instanța de apel reține că orientarea tribunalului în aplicarea pentru infracțiunea principală a unei pedepse îndreptată clar către minimul special legal, acesta fiind de 15 ani închisoare, este greșită, o majorarea a acesteia fiind imperios necesar a se produce, limitele legale fiind între 15 și 25 ani închisoare; mai mult, fiind incidentă și instituția concursului real de infracțiuni.
Așadar,pe considerentele art.379 pct.2 lit.a pr.pen. se va admite apelul fiicei victimei, se va desființa doar parțial hotărârea atacată și descontopindu-se rezultanta în elementele de 16 ani închisoare pentru viol și respectiv 3 ani și 6 luni pentru infracțiunea de violare de domiciliu, se va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de viol la 19 ani închisoare, ce contopită cu 3 ani și 6 luni va da o rezultantă de 19 ani închisoare, pedeapsă principală, alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a, b pen. pe timp de 7 ani, cu menținerea restului dispozițiilor sentinței.
Implicit, se va consemna că nu există niciun fel de argumente solide și concrete ce să conducă la admiterea apelului inculpatului, în funcție de cele mai sus redate, nu avem întrunite condițiile efective în a face aplicarea instituției circumstanțelor atenuante, urmând a fi respins în consecință pe considerentele art.379 pct.1 lit.b pr.pen.
Tot în funcție de cele redate, există suficiente argumente ca, procedând în conformitate cu dispozițiile art.160/b pr.pen. să se mențină starea de arest preventiv incidentă față de inculpat, cu deducerea perioadei arestării din 20.01.2008 la zi.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de către partea vătămată, domiciliată în D-, -.5 jud.C, împotriva sentinței penale nr.196/25 noiembrie 2008 a Tribunalului Bistrița -N, pe care o desființează parțial, doar sub aspectul pedepsei principale aplicate, și în consecință:
Descontopește pedeapsa principală rezultantă de 16 ani închisoare în pedepsele componente de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 pen. și de 16 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art. 197 alin. 1 și 3 pen.
Majorează la 19 ani închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru infracțiunea de viol, prev. de art. 197 alin. 1 și 3 pen. pe care o contopește cu pedeapsa menținută de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa principală cea mai grea de 19 ani închisoare, alături de care va executa pedeapsa complementară menținută privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. b pen. pe timp de 7 ani.
Face aplicarea art. 71 pen. raportat la art. art. 64 lit. a, b pen.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Menține starea de arest preventiv a inculpatului și deduce din pedeapsă durata arestării începând cu data de 20 ianuarie 2008 la zi.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, care va fi avansat din.
Obligă inculpatul apelant la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 29 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
RED.SM/MR
06.02.09/4 EX.
Președinte:Săndel MacaveiJudecători:Săndel Macavei, Chitidean Valentin