Violul (art.197 cod penal). Decizia 7/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art. 197 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
Decizia Nr. 7
Ședința secretă din 2 februarie 2010
PREȘEDINTE: Acsinte Viorica
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 2 iulie 1977, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr.582 din 24.11.2009 a Tribunalului Botoșani.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 1 februarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 2 februarie 2010.
După deliberare,
URTEA,
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.582 din data de 24.11.2009 pronunțată în ședinț[ secretă de Tribunalul Botoșani în dosar nr-, a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.197 alin.1 și 3 Cod penal, la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II, lit. și lit. e Cod penal pe o durată de 3 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza II, lit. b și lit. e Cod penal.
S-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa de executat, durata reținerii și arestării preventive de la 23 octombrie 2009 la zi.
În temeiul art. 17 alin. 3 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate, reprezentată legal de, suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 118 Cod penal, s-au confiscat corpurile delicte înregistrate la poziția nr. 51/2009 în registrul de corpuri delicte a Tribunalului Botoșani.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani din 05 noiembrie 2009, fost trimis în judecată inculpatul, zis, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 197 alin. 1 și 3 Cod penal, reținându-se în sarcina sa că, în ziua de 21 octombrie 2009, în jurul orelor 17,00, a întreținut împotriva voinței numitei, în vârsta de 9 ani, un act sexual anal.
Analizând actele și lucrările dosarului de cercetare penală, coroborate cu probele administrate în cursul cercetării judecătorești, a reținut prima instanță corect dovedită următoarea situație de fapt:
Inculpatul este vecin cu familia părții vătămate, aceștia locuind în orașul. Inculpatul este divorțat și locuiește singur. În dimineața zilei de 21 octombrie 2009, acesta s-a deplasat la locuința numitei - mama părții vătămate, căreia i-a solicitat să lase pe unul dintre copii săi să meargă la magazinul din localitate pentru a-i cumpăra un pachet de țigări. Aceasta a fost de acord și a trimis-o pe partea vătămată la magazin, inculpatul așteptând-o la locuința acesteia.
În după amiaza aceleiași zile, în jurul orelor 17,00, inculpatul s-a deplasat din nou la familia, de această dată solicitând ca partea vătămată să-i cumpere un pachet de cafea, sens în care i-a dat acesteia suma de 5 lei, cerându-i să i-l aducă la domiciliul său.
După ce a cumpărat cafeaua, partea vătămată s-a deplasat la locuința inculpatului. fiind de către aceasta, inculpatul a încuiat ușa de la intrare, a dat drumul mai tare la muzica transmisă de un post de televiziune, după care a împins-o pe partea vătămată pe pat. de comportamentul inculpatului, minora a început să țipe, context în care acesta i-a spus să tacă, pentru că, în caz contrar, îi va tăia gatul iar, pentru a-și întări cele afirmate, i-a arătat un cuțit.
După ce a dezbrăcat-o de pantaloni pe partea vătămată, inculpatul și-a dat și el pantalonii jos, s-a așezat deasupra ei, încercând să întrețină un raport sexual normal, însă nereușind, a penetrat-o pe cale anală. În timpul actului sexual, partea vătămata i-a solicitat de câteva ori inculpatului să-și înceteze activitatea, însă acesta a ignorat cererea minorei.
În momentul în care a părăsit locuința inculpatului, acesta i-a cerut părții vătămate să nu povestească nimănui despre cele întâmplate, în caz contrar, o va omorî pe ea și pe ceilalți membri ai familiei sale.
Partea vătămată s-a întors la locuința sa, fără a spune mamei sale ce i s-a întâmplat. În timpul nopții, mama părții vătămate a fost trezită din somn de plânsul acesteia care acuza unele dureri. Întrucât imobilul nu era luminat, aceasta nu a putut să realizeze starea în care se afla fiica sa, fapt ce a determinat-o să ceară unele explicații cu privire la natura acestora. Minora i-a povestit atunci pentru prima dată mamei sale despre cele petrecute în imobilul inculpatului. Deși era târziu, ora fiind înaintată, mama părții vătămate s-a deplasat la locuința inculpatului, cerându-i socoteală cu privire la cele întâmplate, însă acesta fiind într-o stare avansată de ebrietate, a negat acuzațiile aduse.
Fiind examinată medico-legal de către Serviciul de Medicină Legală B, s-a constatat că partea vătămată prezintă în zona regiunii anale prezența unor fisuri de mucoasă, ce poate data din 21 octombrie 2009, produs posibil ca urmare a unei acțiuni mecanice (posibil act sexual).
Inculpatul, audiat atât la urmărirea penală cât și în instanță, a recunoscut și regretat fapta comisă, precizând că a săvârșit-o sub influența băuturilor alcoolice.
Cum situația de fapt descrisă mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art.197 alin.1 și 3 Cod penal, atât sub aspect obiectiv cât și sub aspect subiectiv, a reținut prima instanță în sarcina inculpatului vinovăția pentru această faptă și l-a condamnat pe acesta în baza acestui text de lege.
La stabilirea și individualizarea pedepsei, s-au avut în vedere, pe lângă criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, circumstanțele personale ale inculpatului, care este fără antecedente penale, a avut o poziție corectă pe tot parcursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta comisă, că în general este cunoscut în familie și societate cu comportări bune, lucru reieșit din declarația martorei și a apreciat că pentru reeducarea sa este suficientă o pedeapsă orientată spre minimul special, însă cu executare în regim de detenție.
De asemenea, s-a făcut aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II, lit. b și lit. e Cod penal.
Totodată, a aplicat în cauză pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza II, lit. b și lit. e Cod penal.
Fiind arestat preventiv în prezenta cauză, în temeiul art.350 Cod procedură penală, prima instanță a dispus menținerea stării de arest preventiv, iar în temeiul art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa de executat durata reținerii și arestării preventive.
În ce privește latura civilă, a constatat că, partea vătămată audiată în instanță în prezența reprezentantului legal, a precizat că nu înțelege să se constituie parte civilă, neavând pretenții bănești față de inculpat.
Având în vedere că partea vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu, în conformitate cu dispozițiile art.17 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, acțiunea civilă se pornește și se exercită din oficiu în procesul penal, instanța fiind obligată să se pronunțe asupra ei chiar dacă partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, apreciindu-se necesară în cauză acordarea unor daune morale.
În ce privește prejudiciul moral suferit de partea vătămată minoră, s-a apreciat că întreținerea inculpatului a unui act sexual prin constrângere, a fost de natură a afecta în mod evident negativ echilibrul psihic și emoțional al părții vătămate. Consecințele vătămătoare ale faptei asupra dezvoltării ulterioare a minorei și suferințele psihice cauzate acesteia impun în mod necesar acordarea unor despăgubiri bănești de natură a compensa cel puțin parțial prejudiciul moral suferit și a realiza funcția sancționatorie a răspunderii civile delictuale.
Prin urmare, în temeiul art. 998 și următoarele Cod procedură civilă, coroborate cu art. 17 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate, reprezentată legal de, suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 118 Cod penal, a confiscat corpurile delicte înregistrate la poziția nr. 51/2009 în registrul de corpuri delicte a Tribunalului Botoșani.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitând redozarea pedepsei.
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și în conformitate cu disp. art.371, 378 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este întemeiat, însă pentru următoarele considerente:
Potrivit art.290 alin.1 Cod procedură penală ședința de judecată este publică.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că, dacă judecarea în ședință publică ar aduce atingere unor interese de stat, demnității sau vieții intime a unei persoane, instanța, la cererea procurorului, a părților ori din oficiu, poate declara ședința secretă pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei.
În speță, se constată că judecarea cauzei s-a făcut în ședință secretă, în condițiile în care inculpatul era major la data săvârșirii faptei.
Este real că partea vătămată era la acel moment minoră, însă disp.art.481 și urm. Cod procedură penală devin aplicabile numai în cazul în care inculpatul ar fi avut această calitate.
Ca urmare a audierii CD-ului conținând înregistrarea ședinței de judecată din data de 24.11.2009, s-a constatat că anterior strigării prezentei cauze, judecătorul a procedat la evacuarea sălii motivat de faptul că urmează o ședință secretă. După strigarea cauzei și apelul părților, s-a făcut de către grefierul de ședință referatul oral, după care instanța a făcut aplicarea art.322 Cod procedură penală, însă nu și aplicarea dispozițiilor art.290 Cod procedură penală.
Declararea unei ședințe secrete se va face întotdeauna în ședință publică, sub pedeapsa nulității absolute.
Procedând la judecarea cauzei în ședință secretă, fără a fi îndeplinite cerințele impuse de art.290 al.2-4 Cod procedură penală, instanța de judecată a pronunțat hotărâre judecătorească lovită de nulitate absolută potrivit art. 197 alin.2 Cod procedură penală, care în conformitate cu alineatul 3 al aceluiași articol nu poate fi înlăturată în niciun mod.
Față de cele mai sus reținute, Curtea, constatând apelul întemeiat, în temeiul art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală îl va admite, va desființa hotărârea apelată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Constatând că temeiurile care au stat la baza luării și ulterior menținerii arestării preventive subzistă și în prezent, n temeiul art.383 alin.11rap. la art.350 alin.1 Cod procedură penală va menține starea de arest preventiv a inculpatului.
Văzând și disp. art. 192 al.3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 02 iulie 1977 în municipiul B, domiciliat în oraș, județul B, CNP -, fără antecedente penale, împotriva sentinței penale nr.582 din data de 24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.
Desființează în totalitate sentința penală mai sus-menționată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În temeiul art.383 alin.11rap. la art.350 alin.1 Cod procedură penală menține starea de arest preventiv a inculpatului.
Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru inculpat și de la pronunțare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.02.2010.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Jud. fond
Dact.
3 ex./15.02.2010
Președinte:Acsinte VioricaJudecători:Acsinte Viorica, Andronic Tatiana Luisa
