Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 113/2015. Tribunalul CONSTANŢA

Decizia nr. 113/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 5821/212/2015/a2

Dosar penal nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA NR.113

Ședința publică, din data de 20.03.2015

PREȘEDINTE – N. A.

GREFIER: C. C. D.

Cu participarea Ministerului Public - P. de pe lângă Tribunalul C., reprezentat prinPROCUROR: M. C. S.

Pe rol, examinarea contestației formulată de contestatorul - inculpat ȘABAN G. - fiul lui S. și A., născut la data de 20.06.1993, în prezent aflat în Penitenciarul Poarta Albă, județul C., împotriva încheierii de ședință din data de 17.03.2015 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._ 15.

La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu, cu respectarea disp.art.358 Cod pr.penală, se prezintă contestatorul - inculpat Șaban G., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales I. C., în baza împuternicirii avocațiale aflată în dosarul de urmărire penală.

Procedura este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art.257 – 263 Cod de procedură penală.

Grefierul de ședință face referatul cauzei, învederând părților prezente obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.

În conformitate cu disp.art.372 Cod de proc.penală, președintele verifică identitatea inculpatului Șaban G., sens în care compară datele pe care le menționează acesta (fiul lui S. și A., născut la data de 20.06.1993), cu cele existente la dosarul cauzei.

În continuare, instanța îi pune în vedere apărătorului ales I. C. să depună împuternicire avocațială pentru tribunal, până la sfârșitul ședinței de judecată, ori să o completeze pe cea deja existentă, prin efectuarea mențiunii „măsuri preventive pentru instanțele de toate gradele”.

Luând act că nu sunt cereri prealabile, excepții de formulat nici din partea procurorului, nici din partea inculpatului, după ce acesta din urmă a luat legătura cu apărătorul său, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul contestației.

Apărătorul contestatorului - inculpat Șaban G., avocat I. C. având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii contestate și, rejudecând, solicită a se dispune respingerea propunerii de arestare preventivă, formulată de Ministerul Public pentru considerentele prezentate în continuare.

În opinia apărătorului, instanța de fond nu a apreciat și nu s-a pronunțat asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, urmând ca instanța de control judiciar să aprecieze în acest sens.

Instanța de judecată a fost sesizată cu rechizitoriu, cauza având fixat termen la data de 04 aprilie 2015, apărătorul apreciind că -raportat la probele administrate- situația descrisă în rechizitoriu nu este tocmai conformă cu realitatea.

Solicită a se avea în vedere declarația dată în calitate de suspect a coinculpatului minor A. Șaban S., care a relatat faptul că la momentul săvârșirii faptei nu a cunoscut intenția de a fi smuls telefonul persoanei vătămate. Inculpatul se afla în fața coinculpaților, astfel că nu avea cum să aibă cunoștință de acele fapte.

Cu privire la susținerile în sensul că inculpatul ar fi pus pe4 ceilalți doi inculpați minori să săvârșească infr., arată că aceste elemente au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și, ulterior, la menținerea ei.

Apărătorul solicită a se avea în vedere că, raportat la împrejurările și aspectele reținute în cauză, nu ar fi echitabil ca cel care a săvârșit infracțiunea să se afle în arest la domiciliu, iar inculpatul, care nu a participat la săvârșirea faptei, ori la vânzarea telefonului sustras, să fie arestat preventiv. Astfel, pentru echitate și pentru o practică unitară a instanțelor de judecată, solicită să fie avute în vedere actele depuse la dosar, privind spețe similare, în care pentru infracțiuni de furt și tâlhărie, a fost dispusă inițial măsura arestului la domiciliu și, ulterior, măsura controlului judiciar.

Deopotrivă, solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, situația familială a acestuia, faptul că are doi copii, de doi, respectiv de patru ani, care au nevoie de tată. Apărătorul consideră ,de altfel, că și perioada arestului preventiv este destul de ridicată. În susținerea contestației, face referire și la starea medicală a inculpatului și a părinților acestuia, cu mențiunea că muncea periodic la primărie, de unde primea ajutor social.

Apărătorul consideră că lăsarea inculpatului în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică, raportat atât la circumstanțele reale ale cauzei, cât și la cele personale ale inculpatului,care i-ar fi favorabile acestuia.

La interpelarea instanței, în sensul să precizeze apărătorul dacă a citit încheierea primei instanțe, respectiv considerentele acesteia, astfel încât să constate că nu ar fi avut în vedere cererea susmenționată, apărătorul consideră că trebuie să fie dată soluția, nu să se regăsească în cadrul motivării încheierii atacate.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea contestației și păstrarea încheierii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Opinează că în mod corect instanța de fond a apreciat că și la acest moment procesual subzistă temeiurile inițiale și că nu au apărut temeiuri noi, care să justifice înlocuirea măsurii arestării cu o măsură mai blândă, raportat la natura ,gravitatea faptei, împrejurările în care se reține că inculpatul ar fi acționat, prin atragerea în activitatea infracțională a celor doi inculpați minori.

În ceea ce privește circumstanțele personale, au existat sancțiuni împotriva inculpatului Șaban G. pentru fapte contra patrimoniului, dar și o condamnare pentru infrt.de furt și tâlhărie.

Pe cale de consecință, singura proporțională este măsura arestării preventive, astfel că se impune respingerea căii de atac promovate. Opinează că a fost avută în vedere cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, cu privire la care s-a făcut referire în cuprinsul încheierii.

Apărătorul contestatorului - inculpat Șaban G., avocat I. C. având cuvântul în replică, arată că inculpatul se ocupa cu vânzarea unor diverse cantități de fier vechi.

Contestatorul-inculpat Șaban G. având cuvântul, arată că este de acord cu concluziile formulate de apărător și solicită să fie lăsat lângă copiii săi.

Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare. După deliberare,

TRIBUNALUL

Deliberând asupra contestației formulate de inculpatul ȘABAN G.:

Prin încheierea de ședință din data de 17.03.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 15, s-a dispus:

„În baza art 362 rap. la art. 208 al. 2, 3 și 4 rap. și 207alin. 4 C. proc. pen. constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și o menține față de inculpatii:

- ȘABAN G. -, zis "G.", fiul lui S. și A., născut la data de 20.06.1993, în municipiul C., județul C., domiciliat în mun. C., ., județul C., CNP_; - arestarea preventiva – MAP – nr. 31/UP/11.02.2015.

- A. ȘABAN-S., zis „Ș." fiul lui A. și ANTUȘA născut la data de 16.06.2000 în municipiul C., județul C., domiciliat în municipiul C., ., jud. C., CNP_; - arestul la domiciliu .

- ȘABAN B., zis „G.", zis „B.” fiul lui S. și CHEZBANA, născut la data de 09.02.1999, în municipiul C., județul C., domiciliat în municipiul C., ., jud. C., CNP_; - arestul la domiciliu

Astfel cum au fost dispuse prin încheierea Judecătoriei C. nr. 87/11.02.2015, definitivă, pronunțată în dosarul nr._ .

Măsura preventivă expiră la data de 15.05.2015.

Pentru a dispune în acest mod, prima instanță a reținut următoarele aspecte:

A. 1.. Procedând în baza art. 208 C. proc. pen. la verificarea măsurii preventive în procedura de cameră preliminară, a constatat următoarele :

2. Prin Rechizitoriul nr. 246/P/2015 din data de 20.02.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., înregistrat pe rolul instanței sub numărul_ 15 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului ȘABAN G. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 – 234 al. 1 lit. d cu aplic. art. 77 lit. a și d C. pen. și a inculpaților A. ȘABAN-S., ȘABAN B. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 – 234 al. 1 lit. d cu aplic. art. 77 lit. a și 113 C. pen..

3. S-a reținut în sarcina inculpatilor că, în data de 06.01.2015, in jurul orei 18.30, inculpatul major Șaban G., împreună cu inculpații minori A. Șaban-S. și Șaban B. au luat hotărârea de a sustrage telefoane mobile de la diferite persoane pentru a face rost de bani, astfel că în timp ce se deplasau pe . direcția Casa de Cultură către zona „Trocadero”, au acostat-o pe persoana vătămată S. M., în vârstă de 25 de ani în timp ce aceasta purta o convorbire telefonică, ocazie cu care inculpatul Șaban B. i-a smuls din mână telefonul mobil după care toți trei au părăsit locul faptei fugind printre blocuri, telefonul fiind ulterior valorificat de către Șaban B. și A. Șaban-S., prejudiciul cauzat fiind de 790 lei.

4. Prin Încheierea nr. 87/11.02.2015 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr. _ , definitivă prin încheierea Tribunalului C. din data de 16.02.2015, s-a admis propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de către P. de pe lângă Judecătoria Constanta, față de inculpatulȘABAN G. și măsura preventivă a arestului la domiciliufață de inculpațiiA. ȘABAN-S. și ȘABAN B., pe o durată de 30 zile de la data de 11.02.2015 până la data de 12.03.2015, inclusiv .

5. În concret, instanța a avut în vedere că, în ceea ce privește existența probelor, ca exigență în materia arestării preventive conform art. 223 alin. 2 C. proc. pen., rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatii ar fi săvârșit infracțiunile reținute în sarcina prin actul de sesizare, iar în concret probele sunt: declarațiile martorului Pochișan T. I., proces verbal de cercetare la fața locului, declarații suspecți / inculpați .

Judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că sunt îndeplinite și condițiile cu privire la limitele de pedeapsă, pentru infracțiunea de tâlhărie calificată este prevăzută pedeapsa de la 3 la 10 ani.

S-a avut în vedere gravitatea faptei, a modului și circumstanțelor de comitere, în sensul că la presupusa comitere a faptei inculpatul major ȘABAN G. a conlucrat cu alți doi inculpați minori A. ȘABAN-S. și ȘABAN B. – pe care i-a influențat -, asupra persoanei vătămate ce se presupune că ar fi fost vulnerabilă, raportat la aspectul că este femeie, de 25 de ani, activitatea ilicită a avut loc pe o arteră importantă din municipiul C. - . la o oră în care circulația era restrânsă (18.30), iar cu privire la individualizarea măsurii preventive față de minori (arestul la domiciliu) s-a avut în vedere vârsta fragedă a acestora 14 ani - inculpatul A. ȘABAN A., respectiv 16 ani - inculpatul ȘABAN B., coroborat cu obligațiile stabilite în sarcina acestora de a nu comunica, direct sau indirect, cu persoana vătămată S. M. sau membrii de familie ai acesteia, respectiv cu ceilalți participanți la comiterea infracțiunii, și cu martorii audiați în dosar .

Totodată, s-a avut în vedere necesitatea securizării societății prin izolarea inculpaților și plasarea acestora într-un mediu privativ de libertate precum și al protejării justiției în fața unei eventuale sustrageri de la exercițiul autorității statale, ceea ce se constituie în necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal .

6. Conform încheierii de ședință din data de 24.02.2015 judecătorul de cameră preliminară procedând conform art. 207 C. proc. pen. A menținut măsurile preventive dispuse față de inculpați .

7. Prin încheierea din data de 16.03.2015 s-a dispus începerea judecății cauzei cu privire la faptele reținute în sarcina inculpaților prin rechizitoriu .

B.1. Potrivit art. 208 alin. 2 și 4 C. proc. pen., instanța de judecată verifică din oficiu, periodic, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive.

2. Conform art. 202 C. proc. pen. alin. ../../../../../Documents and Settings/bogdan.arhip/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp67108/_.HTML - #1 Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

3. În conformitate cu prevederile art. 242 alin.1 C. proc. pen. Măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, dispunându-se, în cazul reținerii și arestării preventive, punerea în libertate a suspectului ori a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauzăși conform alin. 2 Măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 C. proc. pen. .

Analizând măsurile preventive dispuse față de inculpati, în raport cu actele și lucrările dosarului dar și cu dispozițiile legale menționate, s-a apreciat că acestea sunt legale si temeinice, întrucât temeiurile care au determinat luarea acestora se mențin, nu s-au modificat până la acel moment procesual și se impun în continuare.

4. Din ansamblul materialului probator administrat în cauză a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatii ar fi săvârșit infracțiunile de tâlhărie calificată, reținute în sarcină, astfel cum au fost expuse la pct. A2 și A3 .

5. Probele din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatii ar fi săvârșit infracțiunea reținută în sarcină, prin actul de sesizare sunt: declarațiile martorului Pochișan T. I., proces verbal de cercetare la fața locului, declarații suspecți / inculpați .

6. Cu privire la condiția prevăzută de teza III a art. 223 alin. 2 C. proc. pen. se constată că pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor în care se presupune că a comis infracțiunea se mențin împrejurările ce au fost avute în vedere la dispunerea măsurilor preventive respective .

Cu privire la persoana inculpatilor s-a constatat ca Șaban G., deși nu este cunoscut cu antecedente penale, a fost sancționat cu amendă administrativă de 7 ori pentru fapte de furt calificat comise sub imperiul codului penal de la 1968 ; iar inculpații minori nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, însă aceste împrejurări ce sunt favorabile acestora din urmă, la acest moment procesual când a fost parcursă procedura camerei preliminare și s-a acordat termen în vederea cercetării cauzei, nu sunt de natură a influența măsura preventivă dispusă în cauză față de fiecare dintre aceștia, scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal prevalând față de valorificarea circumstanțelor ce țin de personalitatea inculpaților, operațiune ce va fi avută în vedere la o eventuală individualizare a pedepsei.

7. În cauză, temeiurile inițiale ce au justificat privarea de libertate a inculpatilor nu s-au modificat și nici nu au încetat iar menținerea măsurilor preventive se justifica nu atât în scopul de a-i face pe inculpati să conștientizeze comportamentul antisocial, cât și acela al asigurării bunei desfășurări a judecății și pentru a-i împiedica să ia legătura cu persoana vătămată precum și cu martorii din cauză.

Față de caracterul proporțional al măsurii arestării preventive cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpatilor și cu scopul urmărit, raportat și la stadiul procesual, față de caracterul necesar al măsurilor preventive pentru asigurarea desfășurării în bune condiții a procedurii judiciare ce se derulează împotriva acestora, in cauza nu s-a impus revocarea masurilor preventive ori înlocuirea acestora si pentru faptul ca subzistau temeiurile avute in vedere initial la dispunerea masurilor preventive, dar si pentru faptul ca nu au aparut imprejurari noi din care sa rezulte netemeinicia acestora .

8. Conform art. 425 ind. 1 C. proc. pen. termenul de declarare a căii de atac (contestație) împotriva încheierii jduecătorului de cameră preliminară prin care s-a început judecata, de 3 zile curge, de la comunicare și având în vedere că inculpaților le-a fost înaintată încheierea la termenul din data de 17.03.2015 când au menționat că nu formulează cale de atac (aceeași poziție fiind adoptată și de reprezentantul Ministerului Public) hotărârea a rămas definitivă la acest moment, judecătorul procedând conform art. 208 C. proc. pen. în loc de art. 207 C. proc. pen. la verificarea măsurilor preventive și acordând totodată termen în acest sens pe fondul cauzei .

Faptul că hotărârea judecătorului de cameră preliminară de începerea judecății, conform art. 346 C. rpoc. pen. a rămas definitivă rezultă din coroborarea art. 425 ind. 1 alin. 2 C. proc. pen. care prevede că art. 411 alin. 1 C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător, articol ce reglementează repunerea în termen, dispozițiile art. 425 ind. 1 C. proc. pen. nefăcând referire și la art. 414 C. proc. pen. . Aceste din urmă dispoziții reglementează instituția denumită renunțarea la apel, ca atare aceste dispoziții nu se aplică și contestației reglementată în cazul procedurii de cameră preliminară. Neexistând o dispozițiie expresă care să reglementeze renunțarea la calea de atac a contestației (conform art. 414 C. proc. pen care se referă la apel) cu consecința revenirii asupra acesteia, hotărârea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în procedura de cameră preliminară conform art. 347 C. proc. pen. a rămas definitivă la momentul când persoana interesată să formuleze o astfel de cale de atac, și-a manifestat voința în acest sens (fiind un act de dispoziție), neexistând – în acest caz – instituția renunțării la calea de atac cu consecințarevenirii înăuntrul termenului pentru declararea acesteia. Neexistând un text expres în acest sens, s-a constatat că hotărârea judecătorului de cameră preliminară de începerea judecății a rămas defintivă la momentul când, atât inculpații asistați de apărători, cât și reprezentantul Ministerului Public, au declarat în fața instanței (judecător cameră preliminară) că nu exercită calea de atac a contestației.

Față de aceste considerente măsurile preventive vor fi verificate conform art. 208 C. proc. pen. în ședință publică.

Împotriva susmenționatei încheieri,în termen legal a formulat contestație inculpatul Șaban G. ,pentru motivele inserate în partea introductivă ,care este parte integrantă a prezentei decizii și nu se mai impune reluarea acestora.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii contestate ,în raport de actele și lucrările dosarului ,criticile aduse și dispozițiile legale invocate precum și din oficiu,Tribunalul constată ca nefiind fondată calea de atac.

Potrivit art.362 alin.2 Cod proc.pen.,în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă,judecătorul de cameră preliminară verifică periodic ,din oficiu,legalitatea și temeinicia măsurii preventive ,procedând potrivit dispozițiilor art.208 Cod procedură penală.

Art.208 alin.4 Cod proc.pen.,prevede că instanța,din oficiu, verifică periodic,dar nu mai târziu de 60 de zile,dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventivedispuse față de inculpat.

Conform alin.4 al art.207 Cod proc.pen.,când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă ,instanța dispune prin încheiere ,menținerea măsurii preventive față de inculpat.

Potrivit alin.5 al aceluiași articol,când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii arestării preventive, instanța dispune prin încheiere,revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului,dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Verificând din oficiu măsura arestării preventive, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a prevederilor legale incidente ,prima instanță ,în mod corect a constatat că a temeiurile care au determinat arestarea preventivă, se mențin și în prezent.

Mijloacele de probă administrate, astfel cum au fost evidențiate în încheierea instanței,fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție,susțin și în prezent,cu suficientă putere, rezonabilitatea comiterii infracțiunii de tâlhărie calificată ,prev.de art.233-234 alin.1 lit.d Cod penal,constând în aceea că, în ziua de 06.01.2015, inculpatul Șaban G. împreună cu inculpații minori A. Șaban-S. și Șaban B., au luat hotărârea de a sustrage telefoane mobile de la diferite persoane pentru a face rost de bani, astfel că în jurul orei 18,30,în timp ce se deplasau pe . direcția Casa de Cultură către zona „Trocadero”, au acostat-o pe persoana vătămată S. M., în vârstă de 25 de ani, în timp ce aceasta purta o convorbire telefonică, ocazie cu care inculpatul Șaban B. i-a smuls din mână telefonul mobil după care toți trei au părăsit locul faptei fugind printre blocuri, telefonul fiind ulterior valorificat de către Șaban B. și A. Șaban-S., prejudiciul cauzat fiind de 790 lei.

În ceea ce privește condiția referitoare la starea de pericol pentru ordinea publică, se constată că este în continuare îndeplinită, raportat la fapta penală care prezintă o periculozitate semnificativă, evidențiată și prin limitele speciale de pedeapsă(închisoarea de la 3 la 10 ani),circumstanțele reale (conlucrarea cu alți doi inculpați minori, alegerea unei victime vulnerabile ,femeie în vârstă de 25 de ani, pe o arteră importantă din municipiul C., seara la o oră în care circulația era restrânsă), cu urmări în sfera relațiilor sociale ce ocrotesc patrimoniul și integritatea fizică a persoanei, rezonanța puternic negativă a acestui gen de fapte ,care se comit cu o frecvență îngrijorătoare și impun intervenția promptă a autorităților competente prin măsuri inclusiv cu caracter preventiv,circumstanțele personale ale inculpatului, care deși a beneficiat de clemența organele judiciare ,fiind sancționat administrativ de șapte ori cu amendă, în șapte dosare în care s-au pronunțat soluții de scoatere de sub urmărire penală pentru fapte de furt calificat comise sub imperiul Codului penal 1968, într-un interval scurt (2013-2014),nu a înțeles să valorifice această șansă și să manifeste o atitudine corectă față de ordinea de drept ci dimpotrivă a reiterat comportamentul infracțional .

Totodată,măsura preventivă este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, fiind aplicabile dispozițiile art.202 alin.1 Cod proc. pen., în același timp ,măsura preventivă fiind și proporțională cu gravitatea acuzației adusă inculpatului,este cea mai adecvată la acest moment procesual, asigurând un echilibru în protejarea intereselor individului și a interesului public .

Prin raportare la circumstanțele cauzei și datele privind persoana inculpatului,aspectele invocate în pledoaria apărării ,nu pot fi evaluate sub aspectul măsurilor preventive decât în contextul gravității concrete a faptei și scopului urmărit prin luarea măsurii preventive și nu sunt atât de puternice încât să cântărească mai greu decât cele vizând circumstanțele care imprimă faptei o periculozitate ridicată ,acestea constituind un argument solid în favoarea restrângerii libertății persoanei, în acord cu exigențele art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea,criticile vizând fondul cauzei,nu pot face obiect de analiză la acest moment procesual, în prezent existând probe care susțin presupunerea rezonabilă cu privire la infracțiunea de tâlhărie calificată, reținută în sarcina inculpatului ,fiind de netăgăduit existența unor fapte sau informații în măsură să convingă un observator obiectiv și independent că persoana în cauză ,ar fi putut comite infracțiunea pentru care este cercetată

În atare situație, soluția instanței este în conformitate cu probele dosarului ,în prezența subzistenței temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, de prioritatea ocrotirii ordinii publice și adaptată scopului măsurilor preventive, nefiind suficientă și nici oportună (cel puțin la acest moment procesual)o măsură preventivă mai blândă, așa cum s-a solicitat de inculpat.

Din perspectiva duratei măsurii preventive nu se poate susține că a fost depășită o durată rezonabilă, inculpatul fiind arestat din data de 16.02.2015, iar perioada petrecută de inculpat în stare de arest preventiv ,având în vedere și fazele procesuale parcurse,ale urmăririi penale și camerei preliminare, nu poate fi catalogată ca fiind una îndelungată,astfel încât instanța să fie obligată să se orienteze către o altă măsură preventivă mai blândă .

Pentru toate considerentele expuse, temeiurile măsurii arestării preventive nu au încetat și nici nu au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea măsurii, pentru a atrage revocarea, iar în urma reanalizării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatuluzi,acestea subzistă neschimbate, prin urmare, contestația formulată de inculpat ,va fi respinsă ca nefondată ,în baza art.425 /1 alin.7pct.1 lit.b rap.la art.206Cod proc.pen.

Văzând și prevederile art.275 alin.2 Cod proc.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

DECIDE :

În baza art. 425/1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod proc. pen. rap. la art. 206 Cod proc. pen.,

Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul ȘABAN G. zis G.- fiul lui S. și A. ,ns. La 20.06.1993- în prezent aflat în Penitenciarul Poarta Albă, județul C., împotriva încheierii de ședință din data de 17.03.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ 15.

În baza art. 275 alin (2) C. proc. pen., obligă inculpatul la cheltuieli judiciare către stat, în sumă de 200 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20.03.2015.

PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,

N. A. C. C. D.

Red.jud.cont. N.A./22.03. 2015 /3 ex.

Red.jud. fond A.B.A./17.03.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 113/2015. Tribunalul CONSTANŢA