Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 153/2013. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 153/2013 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 24-07-2013 în dosarul nr. 2838/312/2013
Dosar nr. unic :_
ROMANIA
TRIBUNALUL I.
DECIZIA PENALĂ NR. 153 / R
Ședința publică din data de 24.07.2013
Tribunalul compus din:
P.: T. I.
JUDECĂTOR: G. C.
JUDECĂTOR: TĂNCUȚA M.
GREFIER: C.-A. I.
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul Ialomița, reprezentat de procuror I. A.
Pe rol soluționarea recursului declarat de petentul condamnat M. E., împotriva sentinței penale nr. 431 din data de 10.06.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul condamnat M. E., aflat în stare de deținere în cadrul Penitenciarului Slobozia, și asistat de avocat G. M. V., desemnat din oficiu de Baroul Ialomița, conform delegației . nr. 530 din data de 04.07.2013.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurentului condamnat, precizează că nu mai are alte cereri sau excepții de formulat.
Reprezentantul parchetului, precizează că nu mai are alte cereri sau excepții de formulat.
Tribunalul ia act, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurentului petent, având cuvântul, arată că petentul condamnat a declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 431 din data de 10.06.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia, prin care i s-a respins cererea de liberare condiționată motivat de faptul că acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege. Mai arată că din conținutul procesului-verbal al comisiei de liberări condiționate reiese faptul că acesta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 59 Cod penal, în sensul că a executat fracția de pedeapsă, iar din caracterizarea depusă la dosar, rezultă că pe perioada executării pedepsei, petentul condamnat a fost sancționat de două ori dar a fost recompensat de șase ori, că a participat la activitățile din cadrul penitenciarului și a fost folosit la muncă. Pentru cele menționate, solicită admiterea recursului, cu acordarea onorariului de avocat oficiu. În subsidiar, solicită reducerea termenului de reînnoire a cereri de liberare condiționată.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.
Recurentul condamnat M. E., având cuvântul, solicită admiterea recursului sau reducerea termenului de reînnoire a cererii de liberare condiționată.
Dezbaterile declarându-se închise, recursul rămâne în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față:
Din actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr. 431 din data de 10.06.2013, Judecătoria Slobozia a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul – condamnat M. E. (fiul lui M. și UNZULE nsc. la data de 21.03.1975, in Slobozia, jud. Ialomița, CNP_, deținut in Penitenciarul Slobozia), ca neîntemeiată.
A stabilit ca cererea sa fie reînnoită potrivit art. 450 alin 2 CPP, după data de 08.01.2014.
A obligat petentul-condamnat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu pentru asistenta juridica acordată din oficiu acestuia, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției in favoarea Baroului Ialomița.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a avut în vedere faptul că pe durata executării pedepsei petentul condamnat nu a dat dovezi temeinice de îndreptare.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen petentul condamnat M. E., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând punerea sa în libertate condiționată.
Tribunalul examinând sentința ce face obiectul recursului penal de față, actele și lucrările dosarului, motivele de recurs invocate în raport de dispozițiile art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală constată că recursul formulat nu este fondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Petentul se află în executarea unei pedepse privative de libertate de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat aplicată prin sentința penală nr. 408/2010 pronunțată de Judecătoria C..
Conform procesului-verbal nr. F226051/09.05.2013 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Slobozia, aflat la fila 03 dosar, petentul-condamnat a început executarea pedepsei la data de 01.01.2011, iar in perioada 01.01.2011 – 09.05.2013 a executat 860 zile, la care se adaugă 32 zile ca urmare a muncii prestate, si 86 zile executate in arest preventiv, executând in total un nr. de 978 zile, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate trebuie să execute 2/3 (fracția), respectiv de 730 zile.
Comisia de liberări condiționate a propus instanței de judecată prelungirea termenului de liberare până la data de 08.01.2014, apreciind că petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, nefiind îndeplinite prevederile legale, chiar dacă a executat fracția prevăzută de lege.
Conform prevederilor art. 59 alin. 1 și 2 Cod penal, după ce a executat fracția cerută de lege, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei. În calcului fracției se ține seama de partea din durata pedepsei în care poate fi considerată potrivit legii ca executată pe baza muncii prestate caz în care liberarea condiționată nu va putea fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puțin jumătate din durata pedepsei.
Al doilea pas al analizei îl constituie verificarea îndeplinirii art. 77 alin. 2 din Legea 275/2007 referitoare la conduita persoanei condamnate eforturile acesteia pentru reintegrarea socială, în special în cadrul activităților educative, culturale, terapeutice de consiliere psihologică și asistență socială al instruirii școlare și al formării profesionale, de responsabilitățile încredințate de recompensele acordate, de sancțiunile disciplinare aplicate și de antecedentele sale penale, (condiții legale pe care le întâlnim și în dispozițiile art. 59 cod penal – stăruința în muncă, disciplină și dovezi temeinice de îndreptare ale persoanei condamnate.
Probele dosarului, constând în procesul-verbal al comisiei pentru individualizarea pedepselor din cadrul Penitenciarului Slobozia și caracterizarea anexată, dovedesc că pe durata executării pedepsei condamnatul M. E. a făcut dovada unui comportament oscilant, fiind recompensat de șase ori și ulterior sancționat de două ori. Urmare a acestui comportament a fost nevoie de schimbarea regimului de executare din semideschis în regim deschis.
Acest comportament oscilant ca și existența în antecedente și a altor condamnări, precum și faptul că liberat condiționat anterior, acest lucru nu i-a schimbat comportamentul infracțional, au îndreptățit instanța de fond să aprecieze că la acest moment liberarea condiționată a recurentului nu este oportună, timpul efectiv executat nefiind suficient pentru a se putea considera că în cazul acestuia scopurile pedepsei au fost îndeplinite.
Reținând această situație de fapt și respingând cererea de liberare condiționată, prima instanță a pronunțat o sentință legală și temeinică.
Temeinică apare sentința atacată cu recurs și în privința stabilirii termenului pentru reînnoirea cerii, aceasta fiind în măsură și în opinia Tribunalului să conducă la reeducarea condamnatului.
Având în vedere cele menționate mai sus, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul condamnat M. E., împotriva sentinței penale nr. 431 din data de 10.06.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia.
Va obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Văzând și dispozițiile art. 417 lit. c Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul M. E. (fiul lui M. și UNZULE nsc. la data de 21.03.1975, in Slobozia, jud. Ialomița, CNP_, deținut in Penitenciarul Slobozia), împotriva sentinței penale nr. 431 din data de 10.06.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 iulie 2013.
P., JUDECATOR, JUDECATOR, GREFIER,
Red.: G. C.
Tehnodact.: I.C.A.
2 ex. / 25.07.2013
Judecător fond: G. O. I.
Judecătoria Slobozia, județul Ialomița
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... → |
|---|
