Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 92/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 92/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 656/93/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV- SECȚIA PENALĂ
operator de date cu caracter personal nr._
dosar nr. 656/ 93/ 2015
SENTINȚA PENALĂ nr. 92/ F
Ședința publică din data de 30.04.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: N. A.-judecător
GREFIER: C. V.
Ministerul Public – P. de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror N. M..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația la executare formulată de condamnatul G. M. I., privind sentința penală nr. 898/ 21.12.2010 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 3645/ 18.10.2011 a ÎCCJ, MEPÎ nr. 1622 din 21.10.2011.
Procedura de citare este legal îndeplinita fara citarea partilor.
S-a expus referatul cauzei de grefierul de ședință, după care
Instanța constată că prezenta cauză a fost reținută în pronunțare în data de 16.04.2015 când a fost stabilit termen pentru soluționare la data de 30.04.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 07.01.2015 sub nr._ pe rolul Tribunalului București Secția I Penală, condamnatul G. M. I. a formulat contestație la executare cu privire la pedeapsa care i-a fost aplicată.
În motivare condamnatul a solicitat schimbarea mandatului de executare, pentru a mai putea intra o dată la comisia de liberare condiționată de la penitenciar, astfel încât să se poată schimba regimul de executare a pedepsei.
La dosar s-a depus copia MEPI nr. 1622 din 21.10.2011 emis de Tribunalului București Secția a II-a Penală în dosar_/3/2010 și MEPI 227/2014 din 21.03.2014 emis de Tribunalul Ilfov în dosar nr._ .
Prin sentința penală nr.134 din data de 27.01.2015 pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței și, în temeiul art. 50 C.pr.pen. coroborat cu art. 597 alin.6 C.pr.pen., a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 13.03.2015 sub nr. de dosar_ .
Prin Încheierile nr. 34/F din data de 16.04.2015, la prezentul dosar, a fost conexat dosarul nr._, constatându-se că, ambele privesc același condamnat, au același obiect și cauză.
La termenul de judecată din data de 16.04.2014, condamnatul G. M. I. a precizat că solicită reducerea limitelor de pedeapsă și evaluarea situației sale juridice privind aplicarea legii penale mai favorabile.
La dosarul cauzei s-a depus adresa nr. H._ emisa de Penitenciarul Bucuresti Jilava, MEPÎ nr.227 din 21.03.2014 și nr. 1622 din 21.10.2011.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 898/ 21.12.2010 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 3645/ 18.10.2011 a ÎCCJ, inculpatul G. M. I. a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani și 4 luni închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen. din 1969 pentru savarsirea infractiunii prev.de art.20 rap.la art.174, 175 alin.1 lit.a și i C.pen. cu aplicarea art. 3201 C.pr.pen.; în baza art.193 C.pen. din 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. din 1969 și art. 3201 C.pr.pen., acelasi inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 8 luni închisoare; în baza art.33 lit.a, art.34 alin.1 lit.b și art.35 alin.1 lit.a C.pen. au fost contopite cele două pedepse, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani și 4 luni închisoare sporită cu 8 luni, în total pedeapsa de 9 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen. din 1969 după executarea pedepsei principale; s-a mai dispus deducerea, din pedeapsa de executat, a perioadei executate de la 10.06.2010 la zi.
Astfel, a fost emis MEPÎ nr. 1622/21.10.2011. Executarea pedepsei a început la data de 10.06.2010 și urmează să expire la data de 29.12.2018, ca urmare a deducerii duratei măsurilor preventive.
Tribunalul reține că situația juridică a numitului G. M. I., după . noului Cod penal (01.02.2014), a fost deja analizată. Astfel, în privința condamnatului, prin sentința penală nr. 163/ 06.03.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov, definitivă prin necontestare, s-a admis sesizarea Comisiei de aplicare a legii penale mai favorabile constituită în Penitenciarul Jilava, s-a descontopit pedeapsa rezultanta de 9 ani inchisoare aplicata condamnatului G. M. I. in pedepsele componente:
- 8 ani si 4 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art.20 rap.la art.174-175 alin.1 lit.a, i VCP.
- 8 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art.193 alin.1 cu aplicarea art.41 alin.2 VCP.
In baza art. 38 alin.1 – 39 alin.1 lit.b C. pen. s-a aplicat condamnatului pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 8 ani si 4 luni inchisoare la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 1/3 din pedeapsa de 8 luni inchisoare, în final condamnatul urmând să execute pedeapsa rezultanta de 8 ani, 6 luni si 20 de zile inchisoare.
S-a mai dispus anularea MEPI nr.1622/21.10.2011 emis de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Penala si emiterea unui nou mandat.
În baza acestei hotărâri, Tribunalul Ilfov a emis în sarcina condamnatului G. M. mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 227/2014 din 21.03.2014 în a cărui executare se află în prezent.
Această hotărâre judecătorească este presupusă a reprezenta expresia adevărului în cauză ca urmare a autorității de lucru judecat, astfel că nu mai poate fi pusă în discuție și, ca atare, nici evaluarea situației juridice a condamnatului, sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile, solicitată printr-o altă cerere, formulată în acest caz de acesta personal, nu mai poate face obiectul unui alt proces.
Or, în prezenta cauză, ulterior rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost admisă sesizarea privitoare la condamnat privind aplicarea legii penale mai favorabile, numitul G. M. s-a adresat Tribunalului Ilfov cu o altă cerere având același obiect, aplicarea dispozițiilor art.4 sau 6 C.pen.
În consecință, văzând și dispozițiile art. 599 alin. 5 C. pr. pen. potrivit cărora ”cererile ulterioare de contestație la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și de apărări”, instanța urmează să respingă ca atare prezenta cerere, iar în baza art. 275 alin.2 C.pr.pen. condamnatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat care vor fi stabilite prin apreciere la 300 lei, în temeiul art. 272 C. pr. pen., suma de 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului din oficiu care i-a asigurat asistență juridică se va achita din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
În temeiul art. 595 C. pr. pen. cu referire la art. 6 C. pen. respinge ca nefondată contestația la executare formulată de condamnatul G. M. I., fiul lui M. C. și E., născut la data de 14.12.1985 privind sentința penală nr. 898/ 21.12.2010 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 3645/ 18.10.2011 a ÎCCJ, MEPÎ nr. 1622 din 21.10.2011.
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen. obligă condamnatul la plata sumei de 300,00 lei- cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 272 C. pr. pen. dispune plata sumei de 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului din oficiu din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. A. C. V.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 209/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 237/2015.... → |
|---|
