Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Sentința nr. 9/2015. Tribunalul TELEORMAN

Sentința nr. 9/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 2775/87/2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL TELEORMAN

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA PENALĂ NR.9

Ședința publică din data de 10 februarie 2015

Tribunalul compus din:

PREȘEDINTE: D. L.

GREFIER: D. A. M.

M. Public – P. de pe lângă Tribunalul Teleorman a fost reprezentat prin procuror B. M..

Pe rol, soluționarea procesului penal pornit împotriva inculpatului G. S. A., trimis în judecată în stare de libertate prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman nr.392P/2011 pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 modificată, cu aplic. art.41 alin.2 C.p. cu referire la art.5 N.C.P.P.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul G. S. A. personal și asistat de avocat ales Ș. M., lipsind partea civilă M. Finanțelor Publice - A.N.A.F.- Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se arată că au sosit relațiile solicitate de la partea civilă.

Apărătorul ales al inculpatului depune la dosar chitanța nr._ din 9.02.2015 prin care face dovada că a achitat suma de 5000 lei, pentru a fi scăzută din prejudiciul cauzat, precum și acte din dosarul de faliment.

Tribunalul având în vedere actele aflate la dosar, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond:

Procurorul,având cuvântul, solicită ca judecata să aibă loc procedurii simplificate și având în vedere că faptele sunt comise anterior, apreciază că legea penală mai favorabilă, este legea veche și pune concluzii de aplicare a unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere.

Având în vedere că prejudiciul este recuperat parțial, solicită obligarea la despăgubiri în măsura în care a rămas nerecuperat, deducerea drepturilor prev. de art. 64 C.p., aplicarea unei pedepse complementare, comunicarea hotărârii către ORC și obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Avocat Ș. M., pentru inculpat, având cuvântul, apreciază de asemenea, că legea penală mai favorabilă este legea veche și solicită aplicarea legii vechi. Solicită să se rețină circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit.a,b,c și coborârea pedepsei spre minimul general.

La individualizarea pedepsei solicită reținerea circumstanțelor personale, faptul că este tânăr, are un copil minor în întreținere, a recunoscut fapta și a recuperat în parte prejudiciul, astfel încât sunt îndeplinite condițiile prev. de art.81 C.p. cu aplic. art.396 C.p.

Inculpatul G. S. A., în ultimul cuvânt, arată că regretă fapta și lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

TRIBUNALUL:

Asupra cauzei de față:

Prin rechizitoriul nr. 392/P/2011 din 09.09.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, inculpatul G. S. A., fiul lui I. și S., născut la 06.08.1980 în orașul Z. jud. Teleorman, domiciliat în Z. . A, ., cetățenie română, studii superioare, un copil minor, fără antecedente penale, CNP:_, a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp-1969 (64 acte materiale) cu referire la art. 5 Cp.

În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că în cursul anului 2007, în calitate de administrator al . Z., județul Teleorman, inculpatul G. S. A., în baza aceleiași rezoluții infracționale, nu a înregistrat în evidența contabilă a societății un număr de 64 facturi fiscale emise către diverse societăți comerciale, în sumă de 518.640 lei, sustrăgându-se de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat cu suma de 69.894 lei, din care 63.684 lei TVA de plată și 6.210 lei impozit pe profit.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din 14.10.2014, în baza art. 346 alin. 2 Cpp., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul sus-menționat, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul G. S. A. pentru infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2Cp.–1969, cu referire la art. 5 NCp.

Din mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv: proces verbal de sesizare din oficiu, rezoluții și ordonanțe, sesizarea Gărzii Financiare - Secția Teleorman, proces verbale de control al Gărzii Financiare – Secția Teleorman, situația facturilor fiscale, declarații de înregistrare fiscală, proces verbal de inspecție fiscală, declarație martor, informații ORC Teleorman, cazier judiciar, declarație învinuit și inculpat, situații financiare și documente contabile, expertiză contabilă cu obiecțiuni și răspuns, procese – verbale de citare a inculpatului, mandat de aducere inculpat, cerere de constituire parte civilă a A.N.A.F., instanța reține situația de fapt ce va fi expusă în continuare.

La P. de pe lângă Judecătoria Z., la 23.02.2009, sub nr. 177 P/2009 a fost înregistrată sesizarea penală a Gărzii Financiare împotriva numitului G. S. A. – administrator la .” SRL Z. cu privire la săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 4 și art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 modificată.

La solicitarea I.P.J. Teleorman și a Gărzii Financiare – Secția Teleorman, A.N.A.F. – D.G.F.P. Teleorman – A.I.F. a efectuat inspecția fiscală la .” SRL Z., încheind procesul-verbal de inspecție fiscală nr. 4064 din 13.07.2011.

Prin ordonanța nr. 1132 P/2008 din 04.08.2011, P. de pe lângă Judecătoria Z. a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 modificată, în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, unde a fost înregistrată sub nr. 392 P/2011 din 11.08.2011.

Prin rezoluția nr. 392 P/2011 din 02.09.2011, P. de pe lângă Tribunalul Teleorman a confirmat începerea urmăririi penale față de numitul G. S. A. sub aspectul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 modificată, faptă constând în aceea că, în calitate de administrator la .” SRL Z., nu a înregistrat în evidența contabilă venituri în valoare de 518.640 lei, sustrăgându-se de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat cu suma de 120.084 lei din care TVA de plată în sumă de 56.805 lei și impozit pe profit în sumă de 63.279 lei.

Prin ordonanța 392 P/2011 din 13.06.2014 P. de pe lângă Tribunalul Teleorman a dispus:

- schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care se efectuează cercetări față de suspectul G. S. A. din infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 modificată, în infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. cu referire la art. 5 NC.pen.

- punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva suspectului G. S. A. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. cu referire la art. 5 NC.pen.

Din actele și lucrările dosarului, instanța reține că inculpatul G. S. A. a avut calitatea de asociat unic și administrator la .” SRL Z., înregistrată la O.R.C. Teleorman sub nr. J_, C.U.I._, având ca obiect de activitate construcții de clădiri și lucrări de geniu, cod CAEN 4521.

Începând cu data de 31.05.2010, .” SRL Z. a fost reprezentată de Cabinetul Individual de Insolvență B. C. în calitate de lichidator judiciar, iar potrivit adresei nr._ din 25.06.2014 a O.R.C. Teleorman, societatea comercială a fost radiată în urma sentinței civile nr. 325 din 28.11.2011 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Teleorman.

În perioada de funcționare, .” SRL Z. a fost administrată în totalitate de inculpatul G. S. A. care coordona întreaga activitate economică a firmei.

La data de 28.10.2008 S.I.F. din cadrul I.P.J. Teleorman s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. și ped. de art. 6 și art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr.241/2005 modificată, de către administratorul .” SRL Z., G. S. A., fapte constând în aceea că, în perioada 2005 – 2007 nu a înregistrat în evidența contabilă veniturile realizate, iar în perioada 2007 – 2008 a executat lucrări prin folosirea de persoane fără forme legale (contracte individuale de muncă înregistrate la I.T.M.).

Garda Financiară – Secția Teleorman a efectuat un control de specialitate la .” SRL Z., obiectivul acesteia fiind verificarea legalității operațiunilor comerciale efectuate în perioada aprilie 2005 – noiembrie 2008.

Rezultatele controlului efectuat de Garda Financiară – Secția Teleorman, s-au concretizat în procesul – verbal nr. 899/TR/13.02.2009, rezultând că administratorul .” SRL Z., G. S. A., nu a înregistrat în evidența contabilă și nu a declarat la organul fiscal teritorial, veniturile realizate din activitatea desfășurată în sumă de 521.368 lei, reprezentate printr-un număr de 64 facturi fiscale emise către diverși beneficiari.

În acest mod, el s-a sustras de la plata impozitului pe profit și TVA aferentă veniturilor realizate în cursul anului 2007, în sumă totală de 136.918 lei din care 73.229 impozit pe profit și 63.689 lei TVA.

Din documentele existente la dosarul fiscal a rezultat că pentru activitatea desfășurată în perioada februarie 2007 – aprilie 2008, .” SRL Z., nu a depus Declarațiile fiscale cod 100, 101, 102, 300, care trebuiau incluse în veniturile realizate în 2007, precum și bilanțul contabil pentru anii 2007 – 2008.

Pentru clarificarea aspectelor sesizate în urma controlului efectuat de Garda Financiară – Secția Teleorman, pentru stabilirea obligațiilor fiscale datorate în întregime bugetului de stat, impozit pe profit, TVA și accesorii pentru întreaga perioadă 2005 – 2008, a fost sesizată A.I.F. din cadrul D.G.F.P. Teleorman.

Inspecția fiscală generală efectuată în perioada 06.07 – 08.07.2011 având ca obiect stabilirea diferențelor, obligațiilor de plată precum și accesoriile aferente acestora, s-a concretizat în procesul-verbal nr. 4064 din 13.07.2011, reținându-se că prin omisiunea evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate în anul fiscal 2007, administratorul .” SRL Z., s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale prejudiciind bugetul statului cu suma totală de 120.084 lei, din care 56.805 lei impozit pe profit și 63.279 lei TVA.

Cu ocazia Inspecției fiscale a rezultat că tranzacțiile efectuate de .” SRL Z. în cursul anului 2007, au constat în lucrări de construcții efectuate către diverse firme în valoare de 518.640lei din care TVA în sumă de 63.684 lei (Anexa 1).

Pentru veniturile realizate în sumă de 454.679 lei (518.640 – 63.684) .” SRL Z., avea obligația calculării, înregistrării și declarării impozitului pe profit, dar societatea nu a depus la organul fiscal teritorial declarațiile fiscale și nu a declarat impozitul pe profit aferent tranzacțiilor derulate.

În timpul inspecției fiscale s-a ținut cont la determinarea bazei impozabile a impozitului pe profit de cheltuielile aferente veniturilor realizate din tranzacțiile comerciale derulate, așa cum au rezultat din documentele financiar contabile.

În timpul inspecției fiscale a fost stabilită o diferență de impozit pe profit în sumă de 63.279lei, fiind încălcate prevederile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal coroborat cu art. 81 alin. 1 din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Pentru neachitarea impozitului pe profit în sumă de 63.279 lei, în timpul inspecție fiscale, în baza art. 120 din O.G. nr. 92/2003, au fost calculate majorări de întârziere în sumă de 46.682lei.

Cu privire la TVA, Inspecția fiscală efectuată potrivit prev. titlului VI din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal și H.G. nr. 44/2004, a stabilit potrivit art. 145 – 147 din Codul fiscal, un TVA deductibil în sumă de 6.879 lei.

Cu privire la TVA colectată, care se determină conform art. 137 – 140 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, în perioada ianuarie – decembrie 2007, .” SRL Z. a derulat tranzacții comerciale cu societăți comerciale din țară pentru care nu a calculat, înregistrat și declarat la organul fiscal TVA colectată.

Tranzacțiile comerciale derulate de .” SRL Z. au constat în lucrări de construcții către diverse firme în sumă totală de 518.640 lei, din care TVA colectată în sumă de 63.689 lei, societatea având obligația înregistrării în evidența contabilă de TVA colectată corespunzător unor venituri în sumă de 454.956 lei (Anexa 1).

Pentru perioada verificată .” SRL Z. nu a depus la organul fiscal teritorial deconturile de TVA așa cum rezultă din fișa de plătitor, nu a înregistrat TVA colectată tranzacțiilor comerciale derulate în cursul anului 2007.

În timpul Inspecției fiscale a fost stabilită o diferență de TVA de plată în sumă de 56.805 lei, așa cum rezultă din Anexa nr. 6 (63.684 - 6.879).

Inculpatul G. S. A., în calitate de reprezentant legal al .” SRL Z. a încălcat prevederile art. 128 alin. 1, art. 137 alin. 1 lit. a din Legea nr. 571/2003.

Pentru diferența de TVA de plată în sumă de 56.805 lei în timpul inspecției fiscale s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 51.261 lei potrivit art. 120 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

În urma Inspecției fiscale prejudiciul total cauzat bugetului de stat a fost stabilit la suma totală de 218.027 lei reprezentând 63.279 lei impozit pe profit, 46.682 lei majorări impozit pe profit, 56.805 lei TVA de plată și majorări de întârziere TVA de plată 51.261 lei, sumă cu care A.N.A.F. – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – A.J.F.P. Teleorman s-a constituit parte civilă în cauză (fila 302 d.u.p.).

Inculpatului a solicitat, pe parcursul urmăririi penale, efectuarea unei expertize judiciar – contabile, probă ce i-a fost încuviințată.

Prin ordonanța nr. 392 P/2011 din 23.04.2014, dispusă de I.P.J. Teleorman – S.I.F. care vizează aspecte legate de stabilirea prejudiciului prin comiterea infr. prev. de art. 6 și art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 modificată, au fost citați procedural inculpatul G. S. A. și A.N.A.F. – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – A.J.F.P. Teleorman – Biroul Juridic, dar niciuna dintre părți nu s-a prezentat potrivit convocării și stabilirii de obiecțiuni.

În Raportul de expertiză judiciar contabilă în ce privește art. 6 din Legea nr. 241/2005 modificată, expertul judiciar a concluzionat că în lipsa balanțelor contabile, fișele analitice ale conturilor de Trezorerie, documentelor justificative care să probeze plățile prin casă și bancă, registrele de casă, ștatele de salariu, declarațiile fiscale privind impozitele și contribuțiile sociale, nu se poate stabili prejudiciul creat prin comiterea infr. prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 modificată, argumentând faptul că de existența vreunui debit fiscal provenit din impozit pe salarii și contribuții reținute prin stopaj la sursă și nevărsate provenind din perioada 2006 – 2008, nu a făcut referire nici A.N.A.F. – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – A.J.F.P. Teleorman și nici Garda Financiară – Secția Teleorman.

În ce privește comiterea infr. prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 modificată, de către reprezentantul legal al .” SRL Z., expertul judiciar a concluzionat următoarele:

- „. Z. nu a întocmit evidența contabilă și implicit nu a evidențiat în actele contabile operațiunile economice efectuate și nici veniturile aferente facturilor emise pentru prestări servicii și livrări de bunuri către terți, constatate de organele de control în anul 2007.”

- „Suma de 63.684 lei reprezentând TVA colectată și suma de 6.210 lei reprezentând impozit pe profit – constituie prejudiciu creat bugetului consolidat al statului de către . Z., județul Teleorman, în anul 2007, prin neînregistrarea în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate.”

- „Pentru veniturile realizate . Z. avea obligația atât a înregistrării cât și a declarării acestora, operațiuni pe care nu le-a îndeplinit, ceea ce a condus la prejudicierea bugetului statului cu TVA colectată în sumă de 63.684 lei și impozit pe profit în sumă de 6.210 lei.”

Examinând Raportul de inspecție fiscală (fila 194-d.u.p.) nr. 4060 din 13.07.2011 întocmit de A.I.F. din cadrul A.N.A.F. și Raportul de expertiză judiciar contabilă (fila 284 d.u.p.) întocmit de expert contabil Ronciș N., se constată că apar diferențe între cele două rapoarte cu privire, în special, la impozitul pe profit.

În Raportul de inspecție fiscală sunt luate în calcul veniturile în sumă de 454.956 lei și cheltuieli aferente în sumă de 59.461 lei, rezultând o bază impozabilă în sumă de 395.495 lei x 16% = 63.279 lei.

În Raportul de expertiză judiciar contabilă expertul contabil nu a luat în calcul sumele încasate de .” SRL Z., drept avans de la clienți, în sumă de 25.131 lei, considerând că această sumă nu reprezintă venit impozabil potrivit reglementărilor contabile aprobate OMFP nr. 1752/2005 în vigoare în anul 2007, care la punctul 215.1 precizează „veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora”, expertul stabilind venituri în sumă de 429.825 lei (454.956 – 25.131) față de 454.956 cât a stabilit organul fiscal, fiind de acord cu suma de 63.684 lei reprezentând TVA colectată înscrisă în cele 64 facturi fiscale, argumentând că tratamentul avansurilor nu are impact asupra TVA colectată.

Expertul stabilind veniturile realizate, în sumă de 429.825 lei, potrivit art. 67 din Codul de procedură fiscală și pct. 65.1 din Normele Metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală, privind estimarea bazei de impunere, a stabilit o marjă a profitului de 9%, rezultând un profit impozabil de 38.684 lei (429.825 x 9%), și cheltuieli în sumă de 391.141 lei (față de 395.495 lei x 16% = 63.279 lei cât sunt stabilite în Raportul de inspecție fiscală).

La profitul brut de 38.684 lei, expertul judiciar contabil a stabilit un impozit pe profit de 6.189lei (38.684x 16%).

De menționat că numai partea civilă a formulat obiecțiuni la Raportul de expertiză întocmit, susținând, în esență, punctul de vedere inițial, reiterând constituirea sa ca parte civilă pentru suma de 218.027 lei, potrivit propriilor determinări și sesizării formulate de Activitatea de Inspecție Fiscală cu nr. 4065/13.07.2011 (f. 302 – 310 d.u.p).

Inculpatul nu a dat curs solicitărilor organelor de urmărire penală, nu a răspuns la convocări (f. 311 - 324 d.u.p), fiind necesară emiterea unui mandat de aducere pentru a fi audiat în cauză.

Deși în cursul urmăririi penale nu a recunoscut faptele, dar fără a aduce argumente în sprijinul propriilor susțineri, în timpul judecății el și-a schimbat în totalitate comportamentul, a recunoscut integral faptele, solicitând judecarea în procedura simplificată. Totodată, a fost de acord și cu obligarea sa la plata prejudiciului pretins de partea civilă și nu a celui rezultat în urma expertizei judiciare, depunând eforturi și achitând o parte a acestuia (f. 20 și f. 40 ds. instanță).

Faptele reținute în sarcina inculpatului G. S. A. care, în calitate de administrator – asociat la .” SRL Z., județul Teleorman, în cursul anului 2007, în baza aceleiași rezoluții infracționale nu a înregistrat în evidența contabilă a societății, 64 facturi fiscale emise către diverse societăți comerciale, producând un prejudiciu bugetului de stat în sumă totală de 218.027 lei reprezentând 63.279 lei impozit pe profit, 46.682 lei majorări impozit pe profit, 56.805 lei TVA de plată și majorări de întârziere TVA de plată 51.261 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp-1969 (64 acte materiale) cu aplic. art.5 NCP și pedepsită cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi.

Tribunalul reține, de asemenea, că faptele au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, intenția directă, astfel că se va angaja răspunderea penală a inculpatului.

Față de . noului cod penal, instanța apreciază că se impune, potrivit art. 5 NCP, aplicarea legii vechi ca lege mai favorabilă, aceasta permițând o suspendare condiționată a executării pedepsei principale și accesorii, în condițiile art. 81 – 83 Cp-1969, în timp ce noua lege permite, cel mult, o suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, potrivit art. 91- 94 NCP.

Având în vedere decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, potrivit căreia legea mai favorabilă se aplică în mod global și nu pe instituții autonome, instanța va aplica criteriile de individualizare a pedepsei potrivit art. 72 Cp.-1969.

Astfel, se vor avea în vedere limitele de pedeapsă, reduse cu o treime ca efect al aplicării dispozițiilor art. 374 alin. 4 Cpp și art. 396 alin. 10 Cpp., gradul relativ ridicat de pericol social al faptei săvârșite, achitarea parțială a prejudiciului, recunoașterea faptelor, dar și circumstanțe personale ale inculpatului – tânăr, fără antecedente penale, având un copil minor în întreținere.

Reține tribunalul că scopul preventiv – educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 Cp., poate fi atins prin condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea orientată la minimul special, respectiv de un an și patru luni închisoare, a cărei executare să fie suspendată condiționat, potrivit dispozițiilor art. 81 – 83 Cp-1969.

Potrivit art. 82 Cp-1969, se fixează inculpatului termen de încercare de 3 ani și 4 luni și îi va fi atrasă atenția asupra dispozițiilor art. 83 Cp-1969, privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.

Ca pedeapsă accesorie, se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b și c Cp-1969: dreptul de a fi ales în autorități publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăți comerciale.

Potrivit art. 71 alin. 5 Cp-1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

Instanța nu va aplica inculpatului pedeapsă complementară, potrivit art. 9 din Legea 241/2005, nefiind îndeplinită cerința minimă impusă de art. 65 Cp-1969, respectiv o pedeapsă cu închisoarea de cel puțin doi ani.

Se remarcă faptul că și sub acest aspect, legea veche este mai favorabilă inculpatului, față de prevederile art. 67 alin. 2 NCP care obligă la aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, atunci când legea (în cauză, Legea 241/2005), o prevede expres.

Sub aspectul laturii civile, potrivit art. 397 Cpp., având în vedere principiul disponibilității, inculpatul va fi obligat să plătească părții civile ANAF- DGRFP Ploiești prin AJFP Teleorman, suma de 213.027 lei reprezentând prejudiciul nerecuperat, (diferența dintre suma de 218.027 calculată la data de 13.07.2011 de partea civilă și suma de 5.000 lei achitată la 09.02.2015), precum și obligațiile fiscale accesorii acestor sume, până la achitarea integrală a debitului.

Potrivit art. 11 din Legea 241/2005 se instituie sechestrul asigurător asupra bunurilor inculpatului până la concurența sumelor arătate.

În baza art. 274 alin. 1 Cpp., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Conform art. 13 alin. 1 din Legea 241/2005 se dispune comunicarea prezentei sentințe la data rămânerii definitive, către Oficiul Național al Registrului Comerțului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp-1969, art. 42 Cp-1969 (64 acte materiale), cu aplic. art. 5 NCP., cu aplic. art. 396 alin. 10 Cpp., condamnă pe inculpatul G. S. A. fiul lui I. și S., născut la 06.08.1980 în orașul Z. jud. Teleorman, domiciliat în Z. . A, ., ., cetățenie română, studii superioare, un copil minor, fără antecedente penale, CNP:_, la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 81 Cp-1969., dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În baza art. 82 Cp-1969, fixează inculpatului termen de încercare de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni și îi atrage atenția asupra dispozițiilor art. 83 Cp-1969, privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.

Interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b și c Cp-1969, în condițiile art. 71 alin. 5 Cp-1969.

Obligă inculpatul să plătească părții civile ANAF- DGRFP Ploiești prin AJFP Teleorman, suma de 213.027 lei reprezentând prejudiciul nerecuperat, (diferența dintre suma de 218.027 calculată la data de 13.07.2011 de partea civilă și suma de 5.000 lei achitată la 09.02.2015), precum și obligațiile fiscale accesorii acestor sume, până la achitarea integrală a debitului.

În baza art. 11 din Legea 241/2005 instituie sechestrul asigurător asupra bunurilor inculpatului până la concurența sumei de mai sus.

În baza art. 274 alin. 1 Cpp., obligă inculpatul G. S. A. la plata sumei de 4.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 13 alin. 1 din Legea 241/2005 dispune comunicarea prezentei sentințe la data rămânerii definitive, către ONRC.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. L. D. A. M.

Red./Th.Red./D.L./4 ex

4.03.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Sentința nr. 9/2015. Tribunalul TELEORMAN