Verificare măsuri preventive (art.207 NCPP). Decizia nr. 39/2015. Tribunalul TELEORMAN

Decizia nr. 39/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 2453/292/2014/a7

ROMÂNIA

TRIBUNALUL TELEORMAN

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.39

Ședința publică din data de 19 iunie 2015

Tribunalul compus din:

PREȘEDINTE: D. L.

GREFIER: D. A. M.

Ministerul Public – P. de pe lângă Tribunalul Teleorman a fost reprezentat prin procuror B. M..

Pe rol, soluționarea contestațiilor declarate de contestatorii inculpați C. I. I., și B. A. V., aflați în stare de arest la Penitenciarul G., împotriva încheierii pronunțată la data de 10 iunie 2015 de Judecătoria Roșiorii de Vede.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatorii inculpați, personal aflați în stare de arest și asistați din oficiu de avocat I. M..

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Recurenții contestatori C. I. I. și B. A. V., arată că își mențin declarațiile formulate în cauză.

Tribunalul având în vedere actele aflate la dosar, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond:

Avocat I. M., din oficiu pentru contestatorii inculpați, având cuvântul, arată că probele sunt în mare măsură administrate, au recunoscut în parte comiterea faptelor și urmează a demonstra că celelalte nu sunt comise de ei, astfel încât apreciază că lăsarea acestora în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ci i-ar ajuta să-și dovedească nevinovăția cu privire la faptele pe care nu le recunosc și solicită admiterea contestațiilor.

Procurorul, având cuvântul, pune concluzii de respingere a contestațiilor formulate de inculpați.

Arată că aceștia și-au exprimat dorința de a se împăca cu părțile vătămate, dar exista posibilitatea de a se realiza printr-o persoană desemnată și au avut o poziție oscilantă, recunoscând parțial învinuirile ce li se aduc. Apreciază că nici la acest moment nu sunt temeiuri noi care să justifice punerea în libertate.

Contestatorul inculpat C. I. I., având cuvântul, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, pentru a putea fi alături de familie.

Contestatorul inculpat B. A. V., de asemenea, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai blândă pentru a putea recupera prejudiciul, dar în momentul de față nu există această posibilitate.

TRIBUNALUL:

Asupra cauzei de față:

Prin încheierea din 10 iunie 2015 dată în dosarul de mai sus, Judecătoria Roșiorii de Vede în ședință publică, a verificat și menținut arestarea preventivă a inculpaților B. A. V. și C. I. I..

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că la data de 07 august 2014 P. de pe lângă Judecătoria Roșiorii de Vede a înaintat rechizitoriul din data de 06 august 2014 prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților B. A. - V. zis „L.”, CNP_, fiul lui G. și M., născut la data de 24.03.1980 în ., domiciliat în comuna Beuca, ., trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, fapte prev. si ped. de art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 lit. b si d, alin. 2 lit. b Cod penal (17 fapte) și tentativă de furt calificat, prev. de art. 32 alin.1 rap. la art. 228 alin.1 -229 alin.1 lit. b și d, alin.2 lit. b Cod penal (5 fapte), totul cu aplicarea art. 38 al.1 Cod penal, art.41 alin.1 Cod penal, art.77 alin.1 lit. e Cod penal și art.5 Cod penal; C. I. - I. zis „C.”, CNP_, fiul lui A. si F., născut la data de 28.02.1985 in municipiul Roșiorii de Vede, județul Teleorman, domiciliat in ., trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, fapte prev. si ped. de art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 lit. b si d, alin. 2 lit. b Cod penal (17 fapte) și tentativă de furt calificat, prev. de art. 32 alin.1 rap. la art. 228 alin.1 - 229 alin.1 lit. b și d, alin.2 lit. b Cod penal (5 fapte), totul cu aplicarea art. 38 al.1 Cod penal, art. 41 alin. 1 Cod penal, art.77 alin.1 lit. e Cod penal și art. 5 Cod penal; I. C. - R. zis „M.”, CNP_, fiul lui I. și E., născut la data de 26.12.1992 in municipiul Roșiorii de Vede, județul Teleorman, domiciliat în comuna Dracșenei, ., trimis în judecată, în stare de arest preventiv (pus în libertate sub control judiciar prin încheierea penală nr. 57 din 08 septembrie 2014 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Teleorman, Secția Penală), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, faptă prev. și ped. de art.48 alin.1 rap. la art.228 alin. 1 – 229 alin.1 lit. b și d, alin.2 lit. b Cod penal; C. R., CNP_, fiul lui G. si M., născut la data de 26.11.1972 în Municipiul Roșiorii de Vede, județul Teleorman, domiciliat în comuna Beuca, ., trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la furt calificat, prev. de art. 48 alin.1 rap. la art. 228 alin. 1 – 229 alin.1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal (2 fapte) și complicitate la tentativă de furt calificat, prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 32 alin.1 rap. la art. 228 alin.1 - 229 alin.1 lit. b și d Cod penal (o faptă), cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod penal, art.41 alin.1 Cod penal, art.77 alin.1 lit. e Cod penal.

Prin încheierea nr. 36 din 9 iulie 2014, Judecătoria Roșiorii de Vede a admis propunerea Parchetului de arestare preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 09 iulie 2014, la data de 07 august 2014.

În motivarea măsurii dispuse, instanța a avut în vedere probele administrate în faza de urmărire penală, plângerile și declarațiile părților vătămate, procesele verbale de cercetare la fața locului, planșe foto, declarații martori, măsuri de supraveghere tehnică, mijloace materiale de probă; mesajele recepționate, convorbirile purtate pe perioada emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, aflate la filele 263-305 (vol. I în dosarul de urmărire penală nr. 2787/P/2013).

În fapt, din actele de urmărire penală efectuate se reține că inculpații B. A. V., C. I. I., I. C. R. și C. R. au constituit un grup infracțional, având la bază relațiile de prietenie dintre aceștia. În perioada 26.12.2014-06/07.07.2014, aceștia au săvârșit un număr repetat de furturi din locuințe situate pe raza comunelor Beuca, Zîmbreasca, Drăcșănei, Didești, Dobrotești, Scrioaștea, localități aflate în aceeași arie geografică, centrul infracțional reprezentându-l . provin inculpații B. A. V. și C. I.-I..

Inculpații B. A. V. și C. I. I. au acționat în calitate de autori ai faptelor de furt din locuințe, aceștia pătrunzând atât pe timp de zi cât și noaptea în locuințele persoanelor vătămate. Ca mod de operare, aceștia s-au deplasat, mai ales în cursul nopții, în zona locuințelor vizate a fi sparte unde, folosind haine vechi sau pături/lenjerii etc., au supravegheat locuințele victimelor până la ore târzii, în noapte, perioadă în care cei doi închideau telefoanele mobile, iar când erau convinși că pers. vătămate dorm și nu pot fi auziți, prin efracție, au pătruns în locuințe unde au scotocit în locurile unde bănuiau că pers. vătămate dețin bani (șifoniere, sertare, borsete etc.). În unele cazuri cei doi inculpați au eliberat animalele persoanelor vătămate din dependințele în care erau închise (grajduri, staule, țarcuri, cotețe etc.), animalele făcând zgomot și determinând persoanele vătămate să părăsească locuința, moment în care aceștia au pătruns în locuințe și au sustras sume de bani. Faptele au fost săvârșite de cei doi cu complicitatea și a inculpaților I. C. R. și C. R..

Astfel, din probele administrate, a rezultat că, în activitatea infracțională, inculpații B. A. V. și C. I. I. au fost ajutați de inculpatul C. R., respectiv și de D. C., aceștia permanent ținând legătura, telefonic, cu cei dintâi transmițându-le “ponturile” respectiv dirijându-i în teren, indicându-le locuințele ce urmau a fi sparte, concluzionându-se că, anterior, D. C. și C. R. făceau verificări în teren, vizând locuințe bogate, observând persoanele care locuiesc în acestea, apoi le indicau celor doi inculpați pe unde și cum să pătrundă în locuințe.

În activitatea infracțională inculpații B. A. V. și C. I. I. au fost ajutați și de inculpatul I. C. R., posesor al autoturismului marca Dacia Supernova, de culoare albastră, înmatriculat cu nr._, cu care acesta i-a transportat pe cei doi atât pentru verificarea locuințelor care urmau a fi sparte cât și la și de la locul comiterii faptelor. Din actele dosarului s-a reținut și complicitatea la săvârșirea faptei a numitei C. F. fosta C., care a comercializat bijuteriile din aur sustrase, respectiv a participat la achiziționarea altor bijuterii, din banii obținuți, ca urmare a comiterii faptelor, cu scopul de a se pierde urma banilor sustrași.

În noaptea de 07/08.07.2014, inculpații B. A. V. și C. I. I., cu complicitatea celorlalți inculpați, au pătruns, prin efracție și escaladare, în locuința persoanei vătămate Nagea A. din . au sustras suma de 1.530 lei și bijuterii din aur și argint, cei doi suspecți fiind prinși în flagrant de organele de poliție, în timp ce părăseau locul faptei cu un taxi. Pe raza comunei Beuca, s-a reținut comiterea a nouă fapte, formându-se dosarele penale nr. 614/P/2014, 671/P/2014, 704/P/2014, 705/P/2014, 893/P/2014, 995/P/2014, 1054/P/2014, 1055/P/2014 și 1090/P/2014, prin ordonanțele date de procuror în fiecare cauză fiind dispusă începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 228/229 Cod penal.

Pe raza comunei Didești, s-a reținut comiterea unei fapte infracționale care a format obiectul dosarului nr.844/P/2014, în care s-a dispus, prin ordonanța dată de procuror la 28.04.2014, începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii aceleiași infracțiuni.

Pe raza comunei Drăcșenei, au fost reținute trei infracțiuni de furt care au format obiectul dosarelor nr.161/P/2014, nr.993/P/2014 și nr.132/P/2014, prin ordonanță dată de procuror în fiecare dispunându-se începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228/229 Cod penal.

În . reținute patru infracțiuni care au format obiectul dosarelor nr.1082/P/2014, 1121/P/2014, 1122/P/2014, 2787/P/2013, în toate dispunându-se, prin ordonanță, începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat.

Pe raza comunei Scrioaștea au fost reținute trei infracțiuni care au format obiectul dosarelor nr.54/P/2014, 223/P/2014, 788/P/2014, în toate dispunându-se, prin ordonanță, începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat,

Prin Ordonanța nr. 2787/P/2013 din 12.06.2014, toate cele douăzeci de cauze penale au fost reunite la dosarul nr. 2787/P/2013 în care, prin ordonanța din 30 iunie 2014 a fost schimbată încadrarea juridică în furt calificat, prev. și ped. de art. 228 alin.1 rap. la art. 229 alin.1 lit. b și d și alin.2 lit. b Cod penal, cu aplic. art. 38 alin.1 Cod penal, și art. 77 alin. 1 lit. e Cod penal, respectiv cu aplic. art. 5 Cod penal și art. 10 din Legea 187/2012.

Și pe raza comunei Dobrotești au fost reținute două fapte infracționale care au format obiectul dosarelor nr.1308/P/2014 și 1310/P/2014, în ambele, prin ordonanță, fiind începută urmărirea penală tot pentru infracțiunea de furt calificat, cele două cauze fiind reunite la dosarul penal nr.2787/P/2013, prin ordonanța nr.2787/P/2013 din 7.07.2014 a Poliției Roșiorii de Vede.

În condițiile în care niciunul dintre inculpați nu presta o muncă salarizată, au fost amanetate bijuterii din aur, conform contractelor de amanet aflate la filele 323, 324, 325, 327, 331, persoanele vătămate reclamând sustragerea din locuințe atât a unor sume de bani cât și de bijuterii din aur. Relevantă în reținerea comiterii faptelor sunt și declarația persoanei vătămate G. A., în vârstă de 67 de ani, văduvă, locuind singură, la marginea comunei Zîmbreasca, care a reclamat sustragerea de bunuri, prin efracție, în noaptea de 6/7 iunie 2014, în cursul zilei de 7 iunie 2014 aceeași persoană remarcând pe . mașină de culoare albastră în care se aflau trei persoane tinere, autoturismul deplasându-se încet, timp în care ocupanții acestuia priveau prin curțile oamenilor, autoturism care a fost observat de mai multe ori deplasându-se pe străzile localității. În declarația dată de inculpatul I. C. R. la 07.06.2014 acesta a recunoscut că a efectuat mai multe deplasări cu autoturismul, în care se aflau Castoru și B., din Roșiorii de Vede în . de 6 iunie 2014, și în declarația dată la instanță recunoscând efectuarea unei astfel de deplasări la solicitarea inculpatului C. I. I.. Inculpatul C. R., în declarația dată la P., a recunoscut că inculpatul I. C. deține un autoturism Dacia N. de culoare albastră, cu care, de mai multe ori, l-a transportat pe raza comunei Beuca, la nașul acestuia, D. C., la instanță declarând că avea o relație mai apropiată cu inculpatul C. I. I. cu care, în ultimul timp discuta de mai multe ori pe zi, respectiv și cu D. C. cu cate este și văr, din locuința sa organele de poliție, cu prilejul percheziției efectuate, ridicând o cameră digitală a cărei proveniență, însă, a fost justificată în sensul primirii de la fratele său, fără a prezenta documente justificative.

Au fost avute în vedere împrejurările comiterii infracțiunilor, instanța apreciind, pe baza probelor administrate în cauză, că există probe temeinice cu privire la săvârșirea de către aceștia a infracțiunilor reclamate, iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite, astfel, condițiile prev. de art. 202 alin. 1, 3 Cod procedură penală, art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, art. 226 Cod procedură penală.

Instanța a verificat periodic legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive în procedura camerei preliminare și în faza judecății, menținând-o.

Art. 207 alin. 4 Cod procedură penală prevede că atunci când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat iar potrivit alin. 5, când se constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

Analizând la acest moment procesual, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților C. I. I. și B. A. V. se constată că această măsură a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv art. 202 Cod procedură penală, art. 223 alin.2 și art. 230 Cod procedură penală, iar temeiurile care au determinat arestarea inițială a acestora se mențin și impun în continuare privarea lor de libertate pentru protejarea ordinii publice, măsura fiind deopotrivă necesară și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, avându-se în vedere prevederile art. 202 și art. 223 Cod procedură penală.

În acest sens, instanța reține că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, infracțiuni pedepsite cu închisoarea mai mare de 5 ani, iar privarea acestora de libertate este utilă pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, pericol dat de gravitatea sporită a faptelor săvârșite, modalitatea, circumstanțele și frecvența cu care au fost comise, starea de temere justificată pe care au provocat-o inculpații în rândul comunității.

Prima instanță a constatat îndeplinită condiția legalității măsurii arestării preventive, respectiv persistența motivelor plauzibile de a bănui că persoanele private de libertate ar fi comis faptele reținute în sarcina lor (a se vedea în acest sens cauza Vrencev c. Serbiei, 23.09.2008).

Instanța apreciază că se impune o reacție fermă din partea organelor judiciare față de cei bănuiți a fi autorii unor fapte cu un impact social negativ foarte puternic, intensificarea eforturilor de reprimare a acestui tip de infracționalitate fiind necesară pentru întărirea sentimentului de securitate și pentru descurajarea persoanelor tentate să comită fapte similare.

Având în vedere stadiul procesual al cauzei se apreciază că menținerea măsurilor luate pentru fiecare dintre inculpați este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestație inculpații C. I. I. și B. A. V., susținând că au recunoscut parțial faptele și lăsarea lor în libertate nu constituie un pericol pentru ordinea publică.

Tribunalul constată că temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați continuă să subziste, acestea nefiind înlăturate.

Totodată, împotriva inculpaților continuă să-și găsească incidența dispozițiile art. 223 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală (acuzele ce planează asupra sa vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, natura infracțiunilor, circumstanțele personale ale inculpaților).

În acest sens, se reține că infracțiunile de furt calificat și tentative la acestea, aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv patrimoniul persoanei și inviolabilitatea domiciliului, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea inculpaților impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului.

În ce privește respectarea dreptului la libertate a inculpaților, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate.

Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate, pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților și din consecințele acesteia. În condițiile speței, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților de a fi puși în stare de libertate, astfel că instanța va respinge ca nefondate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o alta măsura, urmând sa mențină starea de arest.

Tribunalul apreciază că măsura arestării preventive luata fata de inculpați este conformă cu exigențele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Practic, persistența motivelor plauzibile de a bănui că o persoană privată de libertate ar fi comis o infracțiune este o condiție sine qua non a regularității menținerii în detenție. O bănuială puternică privind comiterea de către inculpați a unor infracțiuni grave poate justifica inițial detenția. Totuși, după o anumită perioadă de timp, ea nu mai este suficientă, fiind necesar ca instanțele să aducă alte motive care să justifice continuarea privării de libertate.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Allenet de Ribemont c. Franței, hotărârea din 10 februarie 1995, în § 47 a stabilit că durata rezonabilă a procedurii se apreciază în fiecare cauză în parte, în funcție de circumstanțele sale, după următoarele criterii: complexitatea cauzei în fapt și în drept, comportamentul părților, comportamentul autorităților și importanța pentru cel interesat a obiectului procedurii.

În sarcina fiecărui inculpat arestat preventiv se rețin prin actul de inculpare nu mai puțin de 17 fapte de furt calificat și cinci tentative la aceeași infracțiune, în condițiile existenței antecedentelor penale, ei sustrăgând bunuri din domiciliile mai multor persoane, pe timp de noapte, prin efracție, după o înțelegere prealabilă, în coparticipație, fără a le păsa de existența victimelor în propriile domicilii.

Se conturează astfel o periculozitate sporită a acestora, o amenințare reală pentru ordinea publică și pentru siguranța comunității care și-ar vedea amenințate bunurile personale, în cazul lăsării în libertate a inculpaților, așa încât, detenția preventivă efectuată, nu depășește un termen rezonabil în contextul sus-menționat.

Totodată, măsura este apreciată ca fiind proporțională cu gravitatea acuzației și necesară pentru realizarea scopului urmărit, potrivit dispozițiilor art. 202 alin. 3 Cpp., respectiv, buna desfășurare a procesului penal.

Pe aceste considerente, față de inculpații B. A. V. și C. I. I., măsura arestului preventiv apare singura alternativă pentru restabilirea echilibrului social și înlăturării riscului săvârșirii de noi infracțiuni, așa încât în mod temeinic și legal, prima instanță a menținut măsura dispusă, judecata urmând a continua cu inculpații în arest preventiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 206 Cpp., respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații C. I. I. și B. A. V. împotriva încheierii din 10 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede în dosarul nr._ 14.

În baza art. 275 alin. 2 și 4 Cpp., obligă fiecare contestator la plata unei sume de 300 lei cheltuieli judiciare statului.

Onorariu avocat oficiu de 260 lei se suportă din fondurile M. J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.06.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

D.L. D.A.M.

Red.Tehnored/D.L./5 ex

1.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive (art.207 NCPP). Decizia nr. 39/2015. Tribunalul TELEORMAN