Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 225/2013. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 225/2013 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 225/2013
Ședința publică de la 24 Aprilie 2013
Completul compus din:
Președinte: A. C. ȚIRA
Judecător: M. B.
Judecător: A. P.
Grefier: V. D.
Ministerul Public este reprezentat de procuror D. M. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T..
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de condamnatul recurent B. I. F. împotriva sentinței penale nr.576/28.03.2013 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petentul, în stare de deținere, asistat de avocat desemnat din oficiu Ț. A., din cadrul Baroului T., cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Petentul condamnat declară că susține recursul declarat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat în cauză.
Apărătorul petentului condamnat solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, admiterea cererii de liberare condiționată.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței primei instanțe, având în vedere că pe durata detenției petentul a fost sancționat disciplinar și a avut implicare slabă în programele de reintegrare socială.
Petentul condamnat solicită admiterea recursului întrucât a executat perioada de amânare stabilită de prima instanță, iar pe timpul detenției a fost evidențiat.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 576/28.02.2013 pronunțată de judecătoria Timișoara în dosarul nr._, prima instanță, în baza art.450 alin.1 Cod proc. penală raportat la art. 59 alin.1 Cod penal, a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat B. I. F., deținut în Penitenciarul Timișoara, vizând pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin s.p.77/2008 a Judecătoriei Reșița, MEPÎ nr.235/2008 al Judecătoriei Reșița.
În temeiul art. 450 alin. 2 Cod proc. penală, a stabilit că cererea va putea fi reînnoită după data de 04.04.2013.
În temeiul art. 189 alin. 2 Cod proc. penală, a dispus plata sumei de 100 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, din fondul Ministerului Justiției către Baroul T..
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod proc. penală, a obligat petentul condamnat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 06.02.2013 sub nr._, petentul condamnat B. I. F. a solicitat să fie liberat condiționat din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. 77/2008 a Judecătoriei Reșița, MEPÎ nr.235/2008 al Judecătoriei Reșița.
Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate și propuneri pentru liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Timișoara a înaintat instanței procesul verbal nr.J2/_ din 19.02.2013 și caracterizarea persoanei privată de libertate, concluzionând că poate beneficia de liberare condiționată.
Din conținutul procesului-verbal, prima instanță a constatat că petentul condamnat se află în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.77/2008 pronunțată de Judecătoria Reșița pentru săvârșirea infracțiunii de „vătămare corporală”, prevăzută de art. 181 C.p., și că acesta a început executarea pedepsei la data de 01.06.2011 și urmează să expire la data de 30.04.2014.
Pentru a deveni propozabil, condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 730 zile din care, în cazul în care muncește, 182 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate și 548 zile efectiv executate.
Analizând situația deținutului, comisia a constatat că acesta a executat de la data de 01.06.2011 până la data de 19.02.2013, un număr de 630 zile, a executat arest preventiv un nr. de 31 de zile și i se consideră executate ca urmare a muncii prestate un nr. de 70 de zile. Rezultă un total de 731 zile câștigate și executate.
Din caracterizarea condamnatului a rezultat că pe parcursul executării pedepsei privative de libertate, acesta a avut conduită situațională în acord cu normele instituției și s-a adaptat formal la mediul carceral. A fost sancționat disciplinar o dată, sancțiune ridicată ulterior prin raport de recompensare. A fost recompensat cu suplimentarea unor drepturi de patru ori. A avut implicare slabă în programe de reintegrare socială. A participat la activități productive în exteriorul locului de deținere în perioada iulie 2011 până în prezent.
Pentru a se putea dispune liberarea condiționată, – care este o posibilitate și nu o obligație pentru instanță –conform cerințelor impuse de art.59 al.1 C.pen., este necesar ca petentul-condamnat să fi executat cel puțin două treimi din durata pedepsei aplicate, în cazul pedepsei de până la 10 ani, să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare; în plus, la acestea se adăugă și condiția referitoare la antecedentele penale ale petentului.
În ceea ce privește prima condiție legală, privind fracția de pedeapsă executată, din înscrisurile mai sus indicate prima instanță constatată aceasta este îndeplinită.
În același timp, instanța a constatat că numitul B. I. F. a fost sancționat disciplinar, avut conduită situațională, s-a adaptat formal și a avut implicare slabă în programe de reintegrare socială, fiind astfel neîndeplinită condiția de a fi disciplinat. Totodată, a mai constatat că petentul condamnat nu are antecedente penale.
Prin urmare, având în vedere aceste considerente, prima instanță a respins cererea ca neîntemeiată, stabilind termen pentru reînnoirea acesteia după data de 04.04.2013.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul legal petentul condamnat, recurs înregistrat pe rolul Tribunalului T. la data de 29.03.2013 sub același număr unic de dosar.
Recursul nu a fost motivat în scris, temeiurile care au justificat introducerea cererii fiind dezvoltate doar oral, în condițiile prevăzute de art.38510 alin.3 C.p.p.
Examinând sentința recurată atât prin prisma motivelor invocate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în condițiile prevăzute de art.3856 alin.3 C.p.p., tribunalul constată că recursul este nefondat, sentința Judecătoriei Timișoara fiind temeinică și legală.
Astfel, tribunalul reține că, în conformitate cu dispozițiile art.59 C.pen., pentru a se putea dispune liberarea condiționată a unei persoane din executarea unei pedepse privative de libertate care nu depășește 10 ani este necesar ca persoana în cauză să fi executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei închisorii care i-a fost aplicată și ca pe durata executării pedepsei să fi fost stăruitor în muncă, disciplinat și să fi dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Acordarea beneficiului liberării condiționate nu intervine în mod automat în momentul împlinirii fracției prevăzute de lege, ci este necesar să existe probe în sensul corijării comportamentului de către persoana condamnată și a reeducării acesteia, care să convingă instanța ca scopul pedepsei a fost atins chiar prin executarea parțială a acesteia. Aceste probe sunt evidențiate, conform art. 59 C.p., de stăruința depusă în muncă, de implicarea în activitățile educative, precum și de comportamentul condamnatului atât cu personalul din penitenciar, cât și cu ceilalți deținuți.
Or, în cauză, instanța constată că înscrisurile de la dosar evidențiază faptul că în privința condamnatului sunt îndeplinite condițiile privitoare la executarea fracției necesare din pedeapsă și cele privind stăruința în muncă, nefiind însă dovedit faptul că acesta a înțeles să respecte regulile de disciplină, în condițiile în care în cursul anului 2011 a fost sancționat disciplinar (avertisment) pentru nerespectarea regulamentului de ordine interioară. Totodată, trebuie observat că nici condiția privitoare la implicarea în programe educaționale nu este îndeplinită în condițiile în care condamnatul a participat doar în cursul anului 2011 la programul de adaptare pentru viața instituționalizată, abandonând un al doilea program – activități de grup, religioase sau liturgice – la care a fost selectat în anul 2013.
Ca atare, având în vedere aceste aspecte, analizate prin raportare și la faptul că recurentul se află la prima analiză, tribunalul constată că în mod corect prima instanță a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cerute cumulativ de art. 59 C.p., perioada efectiv executată nefiind suficientă pentru reeducarea condamnatului, astfel încât, în temeiul art.450 C.p.p., a respins cererea de liberare condiționată ca neîntemeiată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 alin. 1 pct. 1 lit. b C.p.p. recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat, urmând ca în temeiul art.192 alin.2 C.p.p. condamnatul să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515 pct. 1 lit. b C.p.p, respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul recurent B. I. F. împotriva sentinței penale nr.576/28.03.2013 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ .
În baza art. 192 alin. 2 C.p.p. obligă condamnatul recurent la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata sumei de 100 lei din fondurile MJ către Baroul T. reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 24.04.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. C. ȚIRA M. B. A. P.
Grefier,
V. D.
Red. A.C.Ț.
Tehnored. A.C.Ț./V.D.
2 ex./07.05.2013
P.I. – Judecătoria Timișoara – S. G.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 174/2016.... |
|---|
