Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 68/2016. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 68/2016 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 25-01-2016 în dosarul nr. 68/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:048._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 68/C..
Ședința publică din data de 25.01.2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. B.
GREFIER: C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. F. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T..
Pe rol se află judecarea contestației formulată de Ministerul Public-P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr. 3054/09.12.2015 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică se prezintă condamnatul, aflat în stare de detenție și asistat de avocat din oficiu C. Ș., cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra contestației.
Reprezentantul Ministerului Public arată că susține calea de atac formulată de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara considerând că hotărârea pronunțată de prima instanță este netemeinică sub aspectul admiterii cererii de liberare condiționată. Procurorul consideră că prima instanță a apreciat, în mod greșit că reeducarea și îndreptarea condamnatului se poate realiza și fără executarea în penitenciar a restului de pedeapsă. Procurorul arată că, astfel cum rezultă și din caracterizarea privind comportamentul condamnatului pe perioada detenției acesta nu a avut o conduită corespunzătoare, fiind sancționat disciplinar și, deși această sancțiune a fost ridicată ulterior, incidentul a existat și a produs efecte la momentul la care a fost săvârșită abaterea disciplinară.
Pentru toate aceste considerente, procurorul solicită admiterea contestației, desființarea hotărârii primei instanțe și, în rejudecare respingerea cererii de liberare condiționată cu fixarea unui termen suficient pe care instanța îl va aprecia.
Apărătorul din oficiu al condamnatului solicită respingerea contestației formulată de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara și a menține ca temeinică și legală hotărârea pronunțată de prima instanță care, în opinia sa a făcut o apreciere legală și a admis cererea de liberare condiționată.
Condamnatul, având ultimul cuvânt arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea contestației.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra contestației de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 3054/09.12.2015 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ prima instanță, în temeiul art. 587 C.pr.pen., raportat la art. 59 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 15 alin. 2 din Constituția României, a admis cererea de liberare condiționată formulată cu privire la petentul condamnat C. A. I..
A dispus liberarea condiționată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 109/2013 emis de Judecătoria D., în temeiul sentinței penale nr. 106/2013 pronunțate de Judecătoria D., atrăgându-i-se atenția asupra consecințelor nerespectării prevederilor art. 61 C.pen. din 1969.
Pentru a hotărâ astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Din examinarea modificărilor dispozițiilor legale privitoare la liberarea condiționată introduse prin Legea nr. 286/2009 privind Codul penal rezultă că au fost înăsprite condițiile de acordare a liberării condiționate. În decizia nr. 214/1997 Curtea Constituțională a reținut că în cazul instituției liberării condiționate situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se creează de la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei. Având în vedere că petentul a fost condamnat pentru fapte săvârșite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal instanța a făcut aplicarea art. 15 alin. 2 din Constituția României, în privința liberării condiționate fiind mai favorabil Codul penal din 1969.
Din procesul-verbal al comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată nr. J2/_/02.12.2015 rezultă că persoana condamnată a început executarea pedepsei la data de 28.05.2013, că aceasta urmează să expire la data de 27.08.2017, pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 1035 zile, condiție îndeplinită în cazul de față, condamnatul executând un număr de 1072 zile, din care 153 zile se consideră executate ca urmare a muncii prestate.
Petentul condamnat se află la a doua analiză și a mai fost condamnat cu suspendarea executării pedepsei, suspendarea fiind revocată.
Prima instanță a reținut că la dosarul cauzei a fost depusă și o caracterizare privind comportamentul condamnatului pe perioada detenției, din cuprinsul acesteia rezultând că pe parcursul executării pedepsei petentul condamnat a prezentat o conduită oscilantă în raport cu normele instituției și s-a adaptat situațional la mediul carceral. A fost sancționat disciplinar o dată, sancțiune ridicată ulterior prin raport de recompensare. A mai fost recompensat cu suplimentarea unor drepturi de 10 ori. A participat la activități de reintegrare socială de scurtă durată și la un curs de calificare profesională. A participat la activități productive în interiorul/exteriorul locului de deținere începând cu luna iunie 2013, inclusiv la activități de voluntariat având însă și perioade în care nu a lucrat. A mai fost discutat în comisia de liberare condiționată în data de 27.10.2015, dată de la care a muncit și a fost recompensat o dată.
Propunerea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate a fost în sensul admiterii sesizării de liberare condiționată.
Aspectul că petentul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pedeapsă care a fost revocată și se execută alături de pedeapsa pentru ultima faptă săvârșită, cumulul aritmetic al pedepselor nefiind incident decât în cazul revocării unei pedepse cu suspendarea executării pedepsei, nu poate constitui singurul motiv pentru a-l priva de posibilitatea de a beneficia de liberare condiționată, atâta timp cât celelalte condiții sunt îndeplinite, această instituție constituind un stimulent pentru orice condamnat, inclusiv pentru cei cu antecedente penale, de a avea o bună conduită în perioada detenției și de a depune eforturi pentru reintegrarea socială, cu atât mai mult cu cât petentul a avut o conduită adecvată, fiind recompensat de 10 ori și a avut 153 de zile câștig ca urmare a muncii prestate.
Astfel, prima instanță, reținând aceste împrejurări, a considerat, că în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.59 din C.pen. din 1969, atât cu privire la fracțiunea de pedeapsă executată, cât și cu privire la comportarea la locul de detenție a celui condamnat, respectiv condiția referitoare la dovezile temeinice de îndreptare, disciplina, implicarea in activități productive și lipsa sancțiunilor disciplinare, scopul educativ și preventiv al pedepsei privative de libertate în cazul condamnatului fiind atins, deținerea în continuare nemaifiind necesară, astfel că a dispus liberarea condiționată a condamnatului înainte de executarea în întregime a pedepsei, atrăgându-i atenția asupra dispozițiilor art. 61 C.pen. din 1969.
Tribunalul reține următoarele :
Împotriva acestei hotărârii a formulat contestație Ministerul Public-P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 14.01.2016, sub același număr de dosar.
În motivarea contestației Ministerul Public a criticat hotărârea primei instanțe ca fiind netemeinică sub aspectul admiterii cererii de liberare condiționată formulată de petentul condamnat C. A. I.. Procurorul a arătat că prima instanță a apreciat, în mod greșit că reeducarea și îndreptarea condamnatului se poate realiza și fără executarea în penitenciar a restului de pedeapsă.
S-a arătat că raportat la criteriile prevăzute de lege, la situația petentului condamnat și analizând actele aflate la dosarul cauzei, rezultă că deși a executat fracția de pedeapsă cerută de lege, perioada executată nu este suficientă pentru ca acesta să-și fi însușit scopul preventiv și educativ al pedepsei, astfel încât, în viitor să nu mai comită și alte fapte infracționale, iar ca urmare a disciplinei și dovezilor de îndreptare date până în prezent să poată fi redat societății.
De asemenea, s-a mai arătat că împrejurarea că petentul condamnat se află la a doua discutare în cadrul comisiei de liberare condiționată nu are relevanță, apreciind insuficient termenul total stabilit cu ocazia amânării anterioare, raportat pe de o parte la antecedentele penale ale acestuia, la fapta pentru care a fost condamnat și, mai ales la conduita pe durata executării pedepsei. Conduita petentului condamnat pe durata executării pedepsei nu a fost una corespunzătoare, la data de 05.05.2015 acesta a fost sancționat disciplinar. Ulterior, la data de 19.10.2015 sancțiunea disciplinară a fost ridicată, dar incidentul a existat și a produs efecte la momentul la care a fost săvârșită abaterea disciplinară.
Tribunalul, analizând situația deținutului, a constatat că spre a deveni propozabil, condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, fracție care este executată în cazul său.
Din caracterizarea condamnatului, rezultă că acesta a fost sancționat disciplinar la data de 05 05 2015, a fost recompensat de 10 ori .
Din punct de vedere educațional a participat la cursuri de calificare profesională și activități de reintegrare socială.
Pentru a se putea dispune liberarea condiționată, – care este o posibilitate și nu o obligație pentru instanță –conform cerințelor impuse de art.59 al.1 C.pen., este necesar ca petentul-condamnat să fi executat 2/3 din durata pedepsei aplicate, să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare; în plus, la acestea se adăugă și condiția referitoare la antecedentele penale ale condamnatului.
În ceea ce privește prima condiție legală, privind fracția de pedeapsă executată, din înscrisurile mai sus indicate, în mod corect prima instanță a constatat că aceasta este îndeplinită.
In ce privește cea de a doua condiție, tribunalul opinează că aceasta nu este îndeplinită și că în mod neîntemeiat judecătoria a admis cererea.
Petentul a mai suferit în trecut o condamnare, iar la scurt timp după executarea ultimei pedepsei a săvârșit infracțiunea soldată cu pedeapsa pe care o execută în prezent.
De asemenea se observă că acesta nu a depus diligențe pentru a se îndrepta, fiind sancționat disciplinar destul de recent.
In aceste condiții, se apreciază că în acest moment nu ar fi capabil să se supună unui regim de viață ordonat și sever, prin executarea restului de pedeapsă în stare de libertate și că se impune o perioadă de detenție suplimentară față de nivelul fracției de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege.
Față de considerentele arătate, se va admite contestația declarată de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, se va desființa sentința contestată și rejudecând cererea de liberare condiționată, în baza art.587 alin 2 C.p.p. raportat la art.59 din Codul penal din 1969, o va respinge, urmând a stabili termen reînnoire a cererii după data de 07 04 2016.
In baza art. 272 alin 3 cpp obligă cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, totodată se va dispune plata sumei de 130 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu din fondurile MJ către Baroul T..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.4251 alin.7 pct.2 lit.a C.p.p. admite contestatia formulată de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva s.p.nr 3054/ 09 12 2015 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul_ .
Desființează sentința contestată și rejudecând:
În baza art.587 alin 2 C.p.p. raportat la art.59 din Codul penal din 1969 respinge ca nefondată cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul C. A. I., fiul lui A. și C., născut la data de 06.11.1980, CNP -_, în prezent aflat în Penitenciarul Timișoara.
În baza art.587 alin 2 cpp fixează termen de reînnoire a cererii după data de 07 04 2016.
In baza art. 272 alin 3 cpp obligă cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului
In baza art. 272 alin 1 cpp dispune plata sumei de 130 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu din fondurile MJ către Baroul T. .
Definitivă
Pronunțată în ședința publică din data de 25 01 2016.
Președinte, Grefier,
M. B. C. M.
Red. Judec.-M.B.
Tehnored. Gref.- C.M.
3 exempl. /23.02.2015
Primă instanta - Judecător - T. L. M. - Judec. Timișoara
| Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 119/2016.... → |
|---|
