Admiterea contestaţiei şi a cererii de liberare condiţionată
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă penală nr. 194/2015 din data de 19.05.2015
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de condamnatul T.L.F. împotriva sentinței penale nr. 907 din 15.04.2015 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr. 4269/318/2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul T.L.F., asistat de avocat P.M., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus la dosar din partea contestatorului un memoriu, a fost ascultat contestatorul condamnat, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, constatându-se contestația în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pentru dezbateri:
Avocat P.M., pentru contestatorul condamnat, a solicitat admiterea contestației, desființarea sentinței contestate și pe fond admiterea cererii de liberare condiționată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege, pentru motivele expuse pe larg în memoriul depus la dosar. În subsidiar, a solicitat reducerea termenului de amânare stabilit.
A arătat că s-a comis o eroare, instanța de fond în mod greșit reținând în considerentele sentinței de respingere a cererii de liberare condiționată că prin sentința penală nr. 296/10.02.2015 a Judecătoriei T., definitivă prin necontestare, a fost respinsă o altă cerere de liberare condiționată a petentului și s-a fixat termen de reînnoire a acesteia la data de 16.09.2015, fixând același termen de reînnoire a cererii. A apreciat că s-a făcut o confuzie, întrucât prin sentința penală nr. 262 din 04.02.2015 instanța a redus termenul de amânare stabilit la data de 08.04.2015, dată la care a fost din nou amânat de comisie pentru data de 16.09.2015, față de "natura și gravitatea infracțiunii";, condiții care nu sunt prevăzute de lege.
A mai învederat că pe parcursul detenției contestatorul a avut o conduită exemplară, a fost recompensat de 18 ori, a participat la muncă și activități educaționale și a dat dovezi temeinice de îndreptare, motive față de care a solicitat admiterea contestației și pe fond admiterea cererii de liberare condiționată, iar, în subsidiar, reducerea termenului de amânare stabilit.
Reprezentanta parchetului, față de actele aflate la dosarul cauzei, a apreciat că sentința instanței de fond este legală, solicitând respingerea contestației formulate de condamnatul T.L.F. ca nefondată.
Contestatorul condamnat T.L.F., având cuvântul, a solicitat admiterea contestației și liberarea sa condiționată, arătând că a avut o conduită exemplară pe parcursul detenției, fiind recompensat de 4 ori și în perioada de amânare și că a participat la programe de educație școlară pentru prevenirea infracționalității.
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față;
Prin sentința penală nr. 907 din 15.04.2015 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr. 4269/318/2015, s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat T.L.F., în prezent deținut în Penitenciarul T. și s-a stabilit termen de reînnoire a cererii sau propunerii la data de 16.09.2015.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., a fost obligat petentul condamnat la plata către stat a sumei de 120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. sub nr. 4269/318/2015, petentul condamnat T.L. deținut în Penitenciarul T., a solicitat instanței liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 6 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe.
În motivarea cererii, petentul condamnat a arătat că îndeplinește condițiile pentru a fi liberat condiționat.
Din oficiu, Penitenciarul T. a comunicat procesul verbal nr. H2/23797 din data de 08.04.2015 și caracterizarea petentului condamnat, arătându-se că petentul condamnat execută o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri și alte violențe
În conformitate cu disp. art. 59 C.pen. de la 1969 (dispoziții penale mai favorabile raportat la disp. art. 100 și urm. NCP), poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor in munca și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama si de antecedentele sale penale.
Potrivit dispozițiilor art. 587 alin. 2 C.pr.pen., "când instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea liberării condiționate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită…";
Examinând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanța de fond a constatat că prin sentința penală nr. 296/10.02.2015 a Judecătoriei T., definitivă prin necontestare, a fost respinsă cererea de liberare condiționată a petentului și s-a fixat termen de reînnoire a acesteia la data de 16.09.2015.
În consecință, având în vedere textul de lege anterior menționat, instanța a respins cererea de liberare condiționată formulată de către petent și a stabilit termen de reînnoire a acesteia după data de 16.09.2015, reținând că acest termen a fost stabilit anterior prin sentința penală nr. 296/10.02.2015 a Judecătoriei T..
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul T.L.F., în motivele expuse în memoriul depus la dosar arătând că îndeplinește condițiile pentru a fi liberat condiționat, nu are abateri disciplinare, a participat la muncă și la activități educaționale, sociale și psihologice, a fost recompensat de 18 ori, însă a fost amânat de două ori, cu ignorarea caracterizării aceleiași comisii de liberare condiționată, iar instanța de fond în mod greșit a reținut în considerentele sentinței de respingere a cererii de liberare condiționată că prin sentința penală nr. 296/10.02.2015 a Judecătoriei T., definitivă prin necontestare, a fost respinsă o altă cerere de liberare condiționată a petentului și s-a fixat termen de reînnoire a acesteia la data de 16.09.2015, fixând același termen de reînnoire a cererii. A apreciat că s-a făcut o confuzie, întrucât prin sentința penală nr. 262 din 04.02.2015 (anterioară sentinței nr. 296/2015), instanța a redus termenul de amânare stabilit la data de 08.04.2015, dată la care a fost din nou amânat de comisie pentru data de 16.09.2015, față de "natura și gravitatea infracțiunii";, condiții care nu sunt prevăzute de lege.
A mai învederat că în perioada de amânare a avut în continuare a conduită exemplară, fiind recompensat de 4 ori și că a participat la programe de educație școlară pentru prevenirea infracționalității.
Examinând contestația promovată, din prisma dispozițiilor art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a C.pr.pen., tribunalul constată că este fondată, din considerentele ce succed:
Astfel, se constată că în mod nejustificat prima instanță a respins prin sentința penală nr. 907 din 15.04.2015 cererea de liberare condiționată formulată de condamnat pe considerentul că este anterioară termenului de rediscutare a situației condamnatului stabilit la data 16.09.2015 prin sentința penală nr. 296 din 10.02.2015 a Judecătoriei T., rămasă definitivă prin necontestare.
Cu privire la termenul fixat pentru rediscutarea situației condamnatului, trebuie arătat că prima instanță a constatat anterior, prin sentința penală nr. 262 din 04.02.2015, că cel stabilit de comisie este ușor excesiv în raport de datele transmise de penitenciar și cu faptul că anterior acestei condamnări petentul nu a fost cunoscut cu antecedente penale, reducându-l de la data de 16.09.2015 la data de 08.04.2015.
Ulterior, prin sentința penală nr. 296 din 10.02.2015 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr. 924/318/2015, a fost respinsă cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul T.L.F., stabilindu-se termen de reînnoire a cererii sau propunerii la data de 16.09.2015.
În consecință, se constată că în mod greșit prima instanță s-a raportat la termenul stabilit prin sentința penală nr. 296 din 10.02.2015, care este ulterioară sentinței penale nr. 262 din 04.02.2015, prin care s-a stabilit termen de reînnoire a cererii sau propunerii la data de 08.04.2015.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța de control judiciar reține că potrivit procesului verbal nr. H2/23797 din data de 08.04.2015 emis de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în ceea ce privește acordarea liberării condiționate din cadrul Penitenciarului T., contestatorul execută o pedeapsă de 6 ani închisoare în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 499/2014 emis de Judecătoria T.C., executarea pedepsei a început la data de 18.07.2011, urmând să expire la 17.07.2017. Conform aceluiași proces verbal, pedeapsa transformată în zile este egală cu 2192 zile, iar pentru a putea deveni propozabil în vederea liberării condiționate condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 1461 zile, fracție îndeplinită la data analizării cererii, acesta executând de la data de 18.07.2011 până la 08.04.2015 un număr de 1361 zile și i se consideră executate 179 zile ca urmare a muncii prestate, având în total 1540 zile câștigate și executate.
Instanța de control judiciar reține că potrivit dispozițiilor art. 59 C.pen. din 1969 după ce a executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin 3/4 în cazul închisorii mai mari de 10 ani…condamnatul care este stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Condițiile prevăzute de art. 59 Cod penal trebuie îndeplinite cumulativ, astfel că executarea fracției de către petentul condamnat nu este suficientă, fiind necesar ca acesta să fie stăruitor în muncă, să dea dovezi temeinice de îndreptare, toate analizate și prin prisma antecedentelor sale penale.
Procedând la analiza condițiilor obligatorii pentru liberarea condiționată tribunalul reține că un aspect important la analiza oportunității liberării condiționate prin prisma criteriilor legale îl constituie potențialul criminogen al persoanei private de libertate, respectiv existența antecedentelor penale. Or petentul contestator nu este cunoscut cu antecedente penale, așa cum rezultă din raportul comisiei.
De asemenea, mai reține tribunalul că petentul contestator a avut un comportament concordant normelor instituției penitenciare pe parcursul detenției, fiind recompensat de 17 ori, nu a avut abateri disciplinare, a participat la activități lucrative obținând un câștig de 179 zile ca urmare a muncii prestate, și-a îndeplinit recomandările din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, participând la activități educaționale și de asistență psihologică și a menținut legătura cu familia de suport.
De menționat că petentul a fost analizat și evaluat la data de 21.01.2015 și s-a amânat rediscutarea situației sale la data de 08.04.2015 întrucât, ținând cont de natura și modalitatea săvârșirii infracțiunii, s-a apreciat că perioada executată este insuficientă pentru resocializarea sa.
Între timp, până la judecarea prezentei contestații persoana condamnată a fost discutată din nou în comisie la data de 08.04.2015, fiindu-i stabilit ca termen de rediscutare a situației data de 16.09.2015 considerându-se, pe același temei, că în raport de "natura și de modalitatea de săvârșire a infracțiunii"; perioada executată nu este suficientă pentru resocializarea sa.
Verificând procesul verbal întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în ceea ce privește acordarea liberării condiționate cu ocazia rediscutării situației condamnatului la data de 08.04.2015 și caracterizarea eliberată de Penitenciarul T. la aceeași dată, tribunalul reține că petentul a continuat să aibă o conduită concordantă normelor instituției penitenciare și în perioada 21.01.2015-08.04.2015, fiind recompensat de cel puțin două ori, așa încât nu existau motive întemeiate să se amâne din nou rediscutarea situației condamnatului la data de 16.09.2015.
Mențiunea inițială a comisiei din procesul verbal întocmit la data de 21.01.2015, respectiv că "în raport cu natura și modalitatea săvârșirii infracțiunii"; perioada executată este insuficientă pentru resocializarea condamnatului, reiterată și la data de 08.04.2015, este neconcludentă pentru neacordarea liberării condiționate, judecătorul de control judiciar formându-și convingerea că reeducarea condamnatului se realizează și fără executarea restului de pedeapsă în penitenciar.
Astfel, în raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, tribunalul apreciază că prin executarea fracției obligatorii de pedeapsă, având un total de 1540 zile câștigate și executate (la data analizei de către comisie), contestatorul condamnat T.L.F. a dobândit vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, urmând ca instanța să aprecieze dacă în funcție de celelalte criterii stabilite de lege este oportună acordarea liberării condiționate.
Potrivit caracterizării atașate la dosar, contestatorul condamnat a participat în mod constant la activitățile de educație și asistență psihosocială, fiind recompensat de 17 ori, fără ca pe întreaga perioadă de detenție să fi fost sancționat disciplinar. A participat la activități lucrative, pentru care s-au considerat 179 zile executate din durata pedepsei.
Toate aceste aspecte formează instanței opinia că pe parcursul detenției comportamentul contestatorului condamnat a fost unul foarte bun, așa cum și unitatea de penitenciar a apreciat în caracterizarea înaintată la dosar.
Pe de altă parte, natura și modalitatea săvârșirii infracțiunii nu sunt condiționalități prevăzute de legea penală în vederea liberării condiționate, așa cum reține Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în ceea ce privește acordarea liberării condiționate din cadrul Penitenciarului T.. Aceste aspecte exced analizei postjudicium, atât în ceea ce privește comisia, cât și instanța de judecată. Este îndeobște cunoscut, la nivel doctrinar, cât și jurisprudențial, că natura și gravitatea faptei pentru care a fost condamnat solicitantul beneficiului liberării condiționate, nu sunt prevăzute printre cerințele prevăzute de lege pentru a dispune liberarea condiționată, pentru simplul motiv că acestea au fost avute în vedere de instanța de judecată cu ocazia individualizării judiciare a pedepsei, atât la soluționarea în fond a cauzei, cât și în căile de atac.
În concluzie, tribunalul apreciază, față de cele arătate anterior, că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului și că acesta, prin participarea activă la programele desfășurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, și-a format și consolidat o atitudine corectă față de valorile sociale, ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, scopul preventiv și educativ al pedepsei fiind atins, iar funcțiile de exemplaritate ale pedepsei au fost îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viață normală, părăsind câmpul infracțional.
Față de cele ce preced, văzând și dispozițiile art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a C.pr.pen., va admite contestația, va desființa sentința penală nr. 907 din 15.04.2015 a Judecătoriei T. și, rejudecând, va admite cererea de liberare condiționată și va dispune liberarea condiționată a condamnatului T.L.F., aflat în executarea pedepsei de 6 ani închisoare, conform mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea nr. 4991/2014 emis de Judecătoria T.C. în baza sentinței penale nr. 335/2014.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 3 C.pr.pen., privind cheltuielile judiciare statului,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația formulată de petentul T.L.F. împotriva sentinței penale nr. 907 din 15.04.2015 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr. 4269/318/2015.
Desființează sentința penală și, judecând:
Admite cererea de liberare condiționată și dispune liberarea condiționată a condamnatului T.L.F., aflat în executarea pedepsei de 6 ani închisoare, conform mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea nr. 499/2014 emis de Judecătoria T.C. în baza sentinței penale nr. 335/2014.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care suma de 100 lei onorariu avocat oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.05.2015.
