Apelul. Efectul non reformatio in peius
| Comentarii |
|
Potrivit dispoziţiilor art. 372 C.proc.pen. instanţa de apel, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a declarat apel. Această dispoziţie conţine în esenţă unul dintre efectele apelului, şi anume, al neagravării situaţiei în propriul apel. Aplicându-se inculpatului, de către instanţa de apel, o măsură de siguranţă, cum este aceea prevăzută de art. 113 C.pen. - obligarea inculpatului de a se prezenta în mod regulat la tratament medical până la însănătoşire - s-a încălcat principiul non reformatio in peius. Aceasta întrucât măsurile de siguranţă enumerate de art. 112 C.pen. sunt cuprinse în categoria sancţiunilor de drept penal cu caracter coercitiv şi restrictiv de libertate.
Secţia penală,, Decizia nr. 27/R din 13 ianuarie 2011
Prin sentința penală nr. 1228 din 16 iunie 2010 pronunțată de Judecătoria Arad, în dosarul nr. 6666/55/2009, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C.pen. cu aplicarea 37 alin. (1) lit. a) C.pen. a fost condamnat inculpatul C.L.A. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
în baza art. 61 alin. (1) C.pen. s-a revocat liberarea condiționată pentru restul de 384 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 503/11.12.2006 a Tribunalului Arad și s-a contopit pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată în cauză cu restul de pedeapsa menționat, în pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani închisoare, fără aplicarea vreunui alt spor, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, emis în dosar nr.7332/P/2008 la data de 26.05.2009, înregistrat la Judecătoria Arad la data de 27.05.2009 a fost pusă în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată inculpatul C.L.A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b), c) C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen.
Prin rechizitoriu s-a reținut că în data de 28.11.2008, pe timp de noapte, în jurul orelor 18,30, în timp ce se deplasa pe strada Călugăreni din municipiul Arad, în spatele magazinului Ziridava, partea vătămată B.C.D. a fost acostată de învinuit care o urmărea, deplasându-se cu bicicleta. învinuitul C.L.A. a încercat să-i smulgă părții vătămate poșeta din mână, fără să reușească, întrucât partea vătămată a opus rezistență. învinuitul, incomodat de bicicleta cu care se deplasa, nu a putut să sustragă poșeta din prima încercare, după care a lăsat bicicleta, a îmbrâncit-o pe partea vătămată, a lovit-o cu piciorul, aceasta căzând la pământ, ținând strâns poșeta.
învinuitul s-a urcat peste partea vătămată, a lovit-o de mai multe ori cu pumnul în cap, după care a reușit să-i sustragă poșeta, a luat bicicleta de jos și a fugit spre strada 30 Decembrie.
Partea vătămată a alertat organele de poliție și pe martora B.L.M., care se afla la locul de muncă situat pe aceeași stradă, la imobilul cu nr. 3. Partea vătămată și martora au plecat în urmărirea învinuitului, observându-l la scurt timp, la intersecția străzii 30 Decembrie și strada Gen. T. Moșoiu. Martora B.L.M. a fugit după învinuit, a reușit să-l ajungă și l-a împins, acesta căzând de pe bicicletă, abandonând poșeta sustrasă și bicicleta pe care se aflau mai multe bunuri personale (pantofi, vestă reflectorizantă, ziare, genți). învinuitul a fugit și a reușit să scape, urcându-se pe un garaj.
Partea vătămată a arătat că nu s-a prezentat la medicul legist pentru a se constata leziunile fizice suferite în urma loviturilor primite de la învinuit.
Poșeta sustrasă, având în ea toate bunurile (bani, acte, carduri, farduri, etc.) a fost restituită de către organele de poliție părții vătămate, aceasta arătând că nu se constituie parte civilă în cauză.
împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul fără a fi motivat în scris și prin concluziile orale puse de apărătorul său a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii și în rejudecare reducerea pedepsei aplicate, avându-se în vedere fapta comisă și persoana inculpatului.
Prin decizia penală nr. 279 din 11.10.2010 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 6666/55/2009, a fost admis apelul declarat de inculpatul C.L.A. împotriva sentinței penale nr. 1228 din 16 iunie 2010 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 6666/55/2010, pe care o desființează și rejudecând s-a luat față de inculpat măsura de siguranță a obligării la tratament medical prevăzut de art. 113 C.pen. și a fost obligat inculpatul să se prezinte în mod regulat la tratamentul medical ce se va stabili, până la însănătoșire.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a pronunța această decizie penală, Tribunalul Arad a constatat că prima instanță pe baza probelor de la dosar administrate atât în faza de urmărire penală respectiv - proces verbal de sesizare din oficiu, raport de constatare tehnico-științifică, proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de recunoaștere, proces verbal de verificare, planșa fotografică, declarațiile părții vătămate B.C.D., declarația martorei B.L.M., declarația inculpatului, cât și în fața primei instanțe, în mod nemijlocit, în condiții de oralitate și contradictorialitate și anume - declarația martorei B.L.M., C.R., înscrisuri, raport de expertiză medico-legală psihiatrică, în mod corect a reținut vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care l-a condamnat și căreia i-a dat încadrarea juridică legală.
S-a apreciat că fapta inculpatului C.L.A., care în data de 28.11.2008, pe timp de noapte, pe raza municipiului Arad, prin întrebuințarea de violențe, a sustras poșeta părții vătămate B.C.D., constituie infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C.pen.
S-a constatat însă că apelul declarat de inculpat este fondat din alte considerente. Astfel, s-a reținut că prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 98/A1 din 18.03.2010 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Arad s-a stabilit că inculpatul prezintă diagnosticul - retard mental ușor cu tulburări de comportament; - utilizare nocivă de alcool. în continuare s-a concluzionat că consumul de alcool exacerbează tulburările de comportament ale inculpatului C.L.A., motiv pentru care se recomandă evitarea strictă a consumului de băuturi alcoolice pe o perioadă nedeterminată. Comisia a opinat pentru necesitatea instituirii obligativității la tratament medical, care se poate efectua atât în rețeaua Ministerului Sănătății cât și în rețeaua proprie a penitenciarelor.
S-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 113 C.pen., dacă făptuitorul din cauza intoxicării cronice prin alcool prezintă pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta în mod regulat la tratament medical până la însănătoșire. Consumul excesiv și nociv de alcool periclitează sănătatea fizică sau mentală și este frecvent asociat cu consecințe sociale negative. Raportând aceste dispoziții legale, la concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit, instanța de apel a constatat că, pe fondul utilizării nocive de alcool, tulburările de comportament ale inculpatului C. sunt intensificate, se accentuează, fapt ce determină existența pericolului pentru societate și justifică luarea față de acest inculpat a măsurii de siguranță prevăzută de art. 113 C.pen., măsura fiind luată în favoarea inculpatului, atât pentru a se asigura însănătoșirea acestuia, cât și pentru a se înlătura pericolul pe care inculpatul îl prezintă față de societate datorită stării de sănătate.
Prin urmare, tribunalul în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. a admis apelul declarat de inculpatul C.L.A. împotriva sentinței penale nr. 1228 din 16 iunie 2010 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 6666/55/2009 pe care a desființat-o în latura penală și în rejudecare, a luat față de inculpat măsura de siguranță a obligării la tratament medical prevăzută de art. 113 C.pen., obligând inculpatul să se prezinte în mod regulat la tratamentul medical ce se va stabili, până la însănătoșire, celelalte dispoziții ale sentinței considerate ca legale și temeinice, fiind menținute.
împotriva deciziei penale nr. 279/11.10.2010 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 6666/55/2009 a declarat recurs, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii instanței de fond în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. d) C.proc.pen. și art. 3859 pct. 171 C.proc.pen.
în motivarea recursului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad a arătat că aplicarea dispozițiilor cuprinse în art. 113 C.pen. în propria cale de atac a inculpatului aduce o atingere principiului non reformatio in peius, ce nu poate fi nici justificată și nici acoperită de scopul unei asemenea măsuri, respectiv de înlăturarea unei stări de pericol pentru societate și de ocrotire a sănătății persoanei ce determină o asemenea stare. Totodată, s-a arătat că, în situația dată, se constată că interesul manifestat pentru sănătatea inculpatului C.L.A. s-a concretizat, în esență, într-o încălcare a libertății sale ca efect al impunerii unei măsuri de siguranță dispusă exclusiv în propriul apel (cale de atac în care era vizat cuantumul pedepsei avizate), acesta fiind obligat a se supune unui tratament medical până la încetarea cauzei ce l-a determinat, respectiv până la însănătoșire.
Analizând recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad prin prisma motivelor invocate de acesta și din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C.proc.pen., instanța constată că este întemeiat, însușindu-și aspectele invocate de recurent ca fiind pertinente:
împotriva sentinței penale nr. 1228/16.06.2010 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 6666/55/2010 a declarat apel doar inculpatul C.L.A.
Prin decizia penală nr. 279/11.10.2010 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 6666/55/2009 s-a dispus admiterea apelului declarat de inculpat împotriva sentinței penale sus menționate și s-a luat față de acesta măsura de siguranță a obligării la tratament medical prevăzut de art. 113 C.pen., inculpatul fiind obligat să se prezinte în mod regulat la tratamentul medical ce se va stabili, până la însănătoșire.
Potrivit dispozițiilor art. 372 C.proc.pen.: „Instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel”. Astfel, aplicând inculpatului o măsură de siguranță care este o măsură cu caracter penal și restrictivă în ce privește libertatea persoanei, Tribunalul Arad a încălcat principiul non reformatio in pejus, consacrat de art. 372 C.proc.pen., pronunțând o hotărâre nelegală. în acest sens, se reține că măsurile de siguranță sunt cuprinse în categoria sancțiunilor de drept penal menite să lărgească gama sancțiunilor necesare prevenirii fenomenului infracțional. în consecință, oricare din măsurile de siguranță, astfel cum sunt reglementate în art. 112 C.pen., inclusiv cea în speță, ca efect al aplicării ei de către instanța de apel, sunt și rămân sancțiuni de drept penal, cu caracter coercitiv care prin însăși substanța lor intrinsecă sunt de natură a aduce o restrângere libertății persoanei față de care sunt dispune. Prin urmare, chiar dacă în momentul aplicării față de inculpat a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical, instanța de apel a avut în vedere necesitatea îmbunătățirii stării de sănătate a inculpatului, respectiv prin înlăturarea pericolului pe care acesta îl prezintă pentru societate din pricina stării sale medicale; nu se poate face abstracție de faptul că i s-a aplicat o sancțiune în propria sa cale de atac.
Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. d) C.proc.pen. instanța a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva deciziei penale nr. 279/11.10.2010 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 6666/55/2009; a casat decizia penală recurată și a menținut sentința penală nr. 1228/16.06.2010 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 6666/55/2010.
(Judecător dr. Marian Bratiș)
