Constatarea transformării caracterului asiguratoriu al măsurii instituite în cursul procesului penal, sechestru asigurător, în caracter executoriu

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal

Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă civilă nr. **** din data de 20.02.2017

Dosar nr. ****

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A VII A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.**

SEDINTA PUBLICĂ DIN 20.02.2017

TRIBUNALUL COMPUS DIN:

PRESEDINTE -JUDECATOR SINDIC: ***

GREFIER: ***

Pe rol soluționarea cauzei civile de fata privind pe debitorul ** întemeiata pe disp.Lg.85/2006 privind procedura insolventei.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns lichidatorul judiciar ***, prin reprezentant și debitoarea, prin avocat.

Procedura de citare nu este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin Serviciul Registratură, s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare formulată de **, încheiere de Carte Funciară nr.**, după care:

Reprezentantul lichidatorului judiciar depune Raport de activitate. Acesta învederează că a continuat activitatea de publicare a anunțurilor de vânzare a imobilelor societății. De asemenea, obligațiile de plată ale debitoarei aferente perioadei de după intrarea în faliment și până la zi sunt în cuantum de 289,918 lei. Solicită termen pentru continuarea procedurii.

Instanța acordă cuvântul pe cererea de constatare a transformării caracterului asigurator al măsurii instituite în cursul procesului penal, în caracter executoriu, cerere formulată de debitoare și, respectiv pe excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de ** prin întâmpinare.

Reprezentantul convențional al debitorului solicită admiterea cererii și să se constate transformarea caracterului asigurator al măsurii instituite în cursul procesului penal, în caracter executoriu, această chestiune fiind necesară pentru a putea fi vândut bunul liber de orice sarcini, precum și radierea din Cartea Funciară a sechestrului asigurator înscris. Arată că a depus în acest sens practică judiciară privind hotărâri pronunțate de instanțele din raza Curții de Apel Craiova.

Cu privire la transformarea caracterului asigurator în executoriu, arată că în procesul penal există caracter asigurator până în momentul în care instanța se pronunță asupra fondului, iar în cauză a fost pronunțată o hotărâre de condamnare astfel încât până în momentul pronunțării sechestrul asigura o creanță incertă, iar după pronunțare creanța a devenit certă, caracterul asiguratoriu care constata creanța incertă dispărând.

Reprezentantul administratorului judiciar solicită admiterea cererii.

Instanța rămâne în pronunțare pe cererea de constatare a transformării caracterului asigurator al măsurii instituite în cursul procesului penal, în caracter executoriu, cerere formulată de debitoare.

Referat: După terminarea ședinței de judecată s-a depus prin Serviciul Registratură întâmpinare de către pârâta ** și note de ședință de **. .

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată la data de 06.12 2016 debitoarea ** prin lichidator judiciar ** a solicitat în contradictoriu cu **, ** și **

1) Constatarea transformării caracterului asiguratoriu al măsurii instituite în cursul procesului penal, sechestru asigurător, în caracter executoriu;

2) Obligarea autorităților competente la radierea din Cartea funciară a mențiunilor cu privire la sechestrul asigurător penal instituit prin Ordonanța nr. ** din data de 09.07.2010 a **., în cursul unui proces penal ce s-a soluționat printr-o hotărâre definitivă, asupra bunurilor subscrisei, așa cum sunt identificate mai jos;

3) Constatarea că bunurile debitoarei **., asupra căruia este instituită o măsură executorie (care a fost asigurătorie până la soluționarea procesului penal) se pot vinde libere de sarcini, respectiv

- apartament situat la adresa din București, **, având numărul cadastral ** cu o suprafață utilă de 56 mp și o suprafață totală de 59,34 mp, înscris la Biroul de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria ** prin încheierea nr. **

- clădire situată în oraș **, având număr rol **, număr matricol **, în intravilan, cu o suprafață de 283,04 mp.

- teren situat în orașul ** având număr rol **, număr matricol **, având număr registru agricol **, tarla * parcela **, număr cadastral **în intravilan, cu o suprafață de 13.614 mp.

- teren situat în oraș **la adresa str. ** 1, având număr rol **, număr matricol **, nr. cadastral *, cu o suprafață totală de 8495 mp.

- clădire situată în oraș * la adresa str. **, având număr rol * număr matricol *, în intravilan, cu o suprafață de 910, 36 mp.

În motivare, se arată că aceste solicitări le face ca urmare a transformării sechestrului asigurător, instituit prin ordonanța mai sus rubricată, ca și natură juridică a garanției asupra creanței avută până la soluționarea definitivă a procesului penal, în sechestru executoriu ca și natură juridică a garanției asupra creanței dobândită după soluționarea definitivă a procesului penal. Sechestrul asigurător ca și garanție pentru recuperarea sumelor de bani la care a fost obligată la plată în procesul penal nu mai subzistă în forma prevăzută de lege, ca urmare a dobândirii caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, după rămânerea definitivă a hotărârilor penale și după emiterea de către ** a unor titluri de creanță executorii noi.

Consideră că judecătorul - sindic este competent să soluționeze prezenta cerere întemeiată pe dispozițiile art. 6, art. 11 pct. 2, art. 25 lit. k și I din Legea nr. 85/2006 având în

vedere următoarele:

Prin art. 11 pct. 1 din Lege se indică care sunt principalele atribuții ale judecătorului -

sindic și sunt enumerate limitativ aceste atribuții, iar la art. 2 din același articol sunt indicate care sunt atribuțiile in extenso ale judecătorului sindic indicându-se că are în competență cu privire la orice cereri de natură judiciară aferente procedurii insolvenței. Adică orice cerere care prin soluționarea acesteia se tinde a se interveni în cadrul procedurilor prevăzute de legea insolvenței.

În speța, cererea prin care solicită constatarea transformării caracterului asigurător a sechestrului penal în caracterul executoriu produce efecte juridice cu privire la posibilitatea vânzării bunurilor în cadrul procedurilor insolvenței libere de sarcini, având în vedere că instituirea unor măsuri executorii nu conduc la menținerea măsurii după vânzarea în cadrul procedurii insolvenței.

În concluzie, este de competența judecătorului - sindic de a statua asupra acestei chestiuni care afectează bunul mers al exercițiului procedurilor de insolvență și care în final prin admiterea cererii poate conduce la posibilitatea efectivă de valorificare a bunurilor aflate în patrimoniul debitoarei, iar aceasta soluție reprezintă un aspect care interesează bunul mers al procedurii urmărită și verificată de către judecătorul - sindic.

Mai mult decât atât, invocă și dispozițiile art. 116 alin. 1 raportat la art. 25 lit. k și l din legea nr. 85/2006 care arată că lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului - sindic. Prin urmare constatarea transformării caracterului executoriu din caracter asigurător este de competența judecătorului - sindic care poate să exercite un control judecătoresc asupra acestei situații juridice modificată pentru a se putea dispune valorificarea bunurilor, în condițiile maximizării sumelor obținute din lichidarea activului patrimonial al debitoarei.

La alin. 2 al aceluiași articol, art. 116 mai sus indicat, se dispune imperativ ca lichidarea să se înceapă îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii și depunerea raportului de evaluare, intenția legiuitorului fiind clară, în sensul că valorificarea bunurilor să se efectueze cât mai aproape de momentul inventarierii pentru ca bunurile supuse vânzării să piardă cât mai puțin din valoare.

Coroborat cu aceste atribuții ale judecătorului sindic observă că principalele atribuții ale judecătorului sindic indicate la art. 11 alin. 1, în interpretarea dispozițiilor art. 11 alin. 2, este o enumerare neexhaustivă ci doar exemplificativă, având abilitarea legală să se pronunțe asupra oricărei probleme cu care este sesizat de către practicianul în insolvență (art. 25 lit. k din lege) pentru că în acest mod se dă conținut efectiv dispoziției din art. 116 care dispune imperativ că lichidarea bunurilor debitoarei se face de către lichidatorul judiciar sub controlul judecătorului - sindic.

Sub aspectul situației de fapt arată că organele de cercetare penală au constatat că **, ca și firmă de transport intern și internațional de mărfuri, în cursul anului 2008, a sprijinit un grup infracțional organizat.

Prin Ordonanța nr. ** din data de ** a ** s-a dispus în baza dispozițiilor 163 - 166 Cod de Procedură Penală (CPP ), art. 4796 CPP precum și art. 217 alin. 4 CPP, respectiv art. 9 din Legea nr. 508/2004 instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatei **. luate în **

La data de 06.05.2011 prin Sentința penală nr. ** pronunțată în ședința publică din data de 06.05.2011 în dosarul nr. *** soluționat de Tribunalul București, Secția II Penală, instanța a dispus:

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, în referire la art. 711 alin.3 C. Pen, condamnarea ** la plata amenzii în cuantum de 700.000 lei la care s-a adăugat un spor de 300.000 lei, în final 1.000.000 lei amendă și în baza art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedură penală, menținerea sechestrului asigurător dispus în cursul urmăririi penale prin Ordonanța mai sus indicată a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatei ** și a constatat că acestea vor servi atât la executarea pedepsei amenzii, cât și la îndestularea creditorilor inculpatei.

Prin Decizia penală nr. ** pronunțată la data de ** în dosarul nr. **, Curtea de Apel București - Secția a II -a penală a menținut dispozițiile primei instanțe.

În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în dosarul mai sus indicat, astfel că Sentința penală nr. ** pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. **, a rămas definitivă și executorie prin Decizia penală pronunțată de Î.C.C.J la data de **

Consideră debitoarea că, după rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate în procesul penal, **, prin ** a devenit creditor ca urmare a aplicării sancțiunii penale în procesul penal soluționat definitiv si s-a înscris la masa credală cu suma de 1.000.000 lei reprezentând amendă penală, suma care s-a transformat într-o creanță bugetară. În acest sens, vă indică că în Tabelul definitiv consolidat rectificat al creanțelor întocmit de lichidator judiciar **, la secțiunea creanțe rezultate din continuarea activității după deschiderea procedurii, este înscris creditorul **

În consecință, sechestrul penal instituit ca o măsură asigurătorie, pentru a asigura satisfacerea creanței creditorului, nu se mai dovedește a fi eficace în condițiile în care, așa cum a arătat, la acest moment creanța este certă, lichidă și exigibilă, constatată prin titlu executoriu, creditorul fiind înscris în Tabelul definitiv consolidat rectificat al creanțelor și urmează să fie îndestulat în ordinea de preferință stabilită de dispozițiile art. 123 din Legea nr.85/2006.

Precizează că scopul procedurii de insolvență este acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență în ordinea prestabilită de lege, că procedura falimentului, este acea procedura concursuală și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii pentru acoperirea pasivului.

La acest moment măsura asigurătorie nu se mai impune deoarece creanța urmează să se recupereze prin valorificarea activelor pe calea procedurii de insolvență ca și procedură colectivă și unică, iar pe cale de consecința măsura și-a pierdut caracterul asiguratoriu devenind o măsura executorie.

Creditorul **, a fost trecut în Tabelul definitiv și urmează să fie îndestulat în ordinea de preferință stabilită de dispozițiile art. 123 din Legea nr. 85/2006.

Suma de recuperat în urma procesului penal a devenit o creanță bugetară, ca urmare a finalizării procesului penal și urmare a dispoziției de înscriere la masa credală și va fi plătită în cadrul procedurii de faliment, în raport de ordinea stabilită în dispozițiile mai sus menționate la art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006.

La finalul procedurii de valorificare urmează ca firma să fie radiată de la registrul comerțului în raport de dispozițiile art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 neexistând posibilitatea continuării unor acte de executare silită față de care să se impună menținerea sechestrului asigurător.

Bunurile asupra cărora poartă sechestrul vor fi valorificate pe calea procedurii de insolvență, iar sumele vor fi atribuite creditorilor în ordinea prestabilită de către legea insolvenței, fără a mai exista posibilitatea continuării executării silite ulterior.

În concluzie după rămânerea definitivă a hotărârii penale de condamnare a debitorului, **. sechestrul penal ca măsură asigurătorie a devenit executorie, nepunându-se problema ridicării sechestrului, ci doar constatarea transformării caracterului asigurătoriu în executoriu.

În acest sens invocă și jurisprudența națională pronunțată în spețe similare unde societăți comerciale care se află în stare de insolvență, și față de care au fost instituite măsuri asigurătorii în procesele penale soluționate definitiv de instanțele de judecată, au beneficiat de constatarea transformării caracterului asiguratoriu al măsurii instituite în cursul procesului penal în caracter executoriu și astfel au putut proceda la valorificarea patrimoniului insolventului, liber de sarcini (ex.Decizia nr. **, pronunțată la data de ** de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. **, având ca debitoare pe **)

În drept, invocă disp.art.6, art.11 coroborat cu art.25 lit.k și l , art.116 din Legea nr.85/2006.

****

Pârâta *** a formulat, la data de 03.01.2017 întâmpinare prin care a solicitat, respingerea cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În motivare, pârâta arată că o condiție esențială pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea.

Prin calitatea procesuală se înțelege existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitatea procesuală activă) și pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic - calitate procesuală pasivă.

Calitate procesuală pasivă este una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile și presupune existența unei identități între pârât și cel obligat în raportul juridic sau față de care se poate realiza interesul reclamantului.

Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamantul solicită constatarea transformării caracterului asigurator al măsurii instituite în cursul procesului penal, sechestru asigurator, în caracter executoriu; constatarea că bunurile petentei ** asupra căruia este instituită o măsură executorie ( care a fost asiguratorie până la soluționarea procesului penal) se pot vinde libere de sarcini, apreciază că nu are calitate procesuală pasivă, întrucât între părți nu au existat raporturi juridice și nici nu deține atribuții în ceea ce privește raportul juridic dedus judecății.

În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea autorităților competente la radierea din cartea funciară a mențiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin ordonanța nr. ** din data de ** a **. în cursul unui proces penal ce s-a soluționat printr-o hotărâre definitivă, asupra bunurilor petentei, în conformitate cu dispozițiile art. 32 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, "Soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum și prestație tabulară se face fără citarea oficiului teritorial,"; deci nici pentru acest capăt de cerere nu are calitate procesual pasivă.

Acțiunea în rectificarea unei înscrieri în cartea funciară poate fi formulată de orice persoană interesată dacă înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căreia a fost efectuată înscrierea a fost desființat în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori emiterii lui, dreptul înscris a fost greșit calificat, sau nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, sau înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță din orice motive cu situația juridică reală a imobilului.

Totodată potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare, republicată cu modificările și completările ulterioare, ";înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular în baza unei documentații cadastrale. ";

Mai mult prin decizia nr. 5728/2005, Înalta Cutie de Casație și Justiție a statuat că fie se referă la radiere fie se referă la rectificare, aceste operațiuni nu permit a fi efectuate decât în contradictoriu cu același titular al dreptului contestat și nicidecum cu organul competent a efectua aceste operațiuni.

Pentru argumentele menționate mai sus, vă solicităm admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a ** și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În drept, a invocat prevederile art. 205 Cod procedură civilă.

****

Pârâta ** a formulat, la data de 09.01.2017 întâmpinare prin care a solicitat, în principal respingerea cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, pe fondul cererii a lăsat la aprecierea judecătorului sindic soluționarea .

În motivare, arată că ** este instituție publică a administrației publice, unică autoritate în domeniile cadastru, publicitate imobiliară, geodezie si cartografie, că nu există si nu poate exista vreun raport între ** si celelalte părți.

În procesul civil, calitatea procesuală presupune justificarea obligației unei persoane de a participa ca parte în acel proces. Una din condițiile de exercitare a unei acțiuni civile este reprezentată de interesul judiciar pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare.

Față de sarcinile pe care le are prin lege specială ( Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 cu modificările și completările ulterioare), singura procedură pe care o are de îndeplinit față de natura juridică a cererii este aceea de a înregistra dreptul reclamat pentru a fi opozabil terților.

** nu intervine prin operațiunile de înscriere în cartea funciară în drepturile evidențiate în cuprinsul acestora, în vederea realizării unor drepturi proprii, opozabile celor înscriși în cuprinsul cărții funciare, ci în exercițiul unor atribuții ce îi sunt conferite prin lege specială.

Se poate observa că ** nu poate fi "persoană interesată" în sensul legii, pentru că nu justifică un interes legitim si personal în cauzele ce au ca obiect procedura insolvenței, nefiind întrunită, astfel, o condiție esențială pentru a fi parte în proces.

În aceste condiții, dezbaterile și probatoriile cu privire la dreptul dedus judecății au loc numai și numai între părțile care au, justifică sau cărora li se poate opune existența sau inexistența dreptului dedus judecății.

Oficiul teritorial exercită doar atribuțiile conferite de lege, neavând calitatea de parte în procedura declanșată prin formularea unei asemenea acțiuni.

Mai mult decât atât, între ** și cei care formulează cereri de înscriere în cartea funciară nu se nasc raporturi juridice cu caracter civil în legătură cu imobilele evidențiate în Cartea Funciară.

Încheierile prin care sunt soluționate cererile de înscriere de către registratorul de carte funciară, care este funcționar public și nu judecător, sunt prin natura lor juridică, acte administrative provizorii ce nu au putere de lucru judecat din moment ce adoptarea lor nu are loc în cadrul unei proceduri administrative jurisdicționale.

De altfel, o asemenea încheiere, deși act administrativ, nu este supusă controlului instanțelor judecătorești de contencios administrativ, în condițiile Legii nr. 544/2004, ci contenciosului administrativ special reglementat prin Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Înscrierile de carte funciară au efect de opozabilitate și nu constitutiv și se bucură de o prezumție simplă.

Încheierile de carte funciară nu dau naștere, nu sting și nu modifică raporturi juridice, ci doar consemnează astfel de raporturi în evidențele de carte funciară.

Precizează că potrivit art. 20 alin. (3)din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare, hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă înlocuiește acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor.

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana pârâtului și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății. Calitate procesuală pasivă are persoana care încheie actul. Instanța nu trebuie să stabilească existența sau inexistența unui drept sau a unei obligații afirmate a **, ci doar legalitatea și temeinicia înscrierilor realizate în cartea funciară.

Pe fond, lăsă la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată asupra acestei acțiuni, având în vedere următoarele:

Cartea funciară dovedește existența dreptului real înscris, în folosul persoanei care a dobândit sau constituit cu bună-credință un drept real imobiliar, cât timp nu se dovedește contrariul și se deschide la cerere, pe baza documentației cadastrale și a actului juridic privind constituirea sau transmiterea dreptului de proprietate.

În sistemul de carte funciară, principiul legalității comportă două componente: legalitatea formală și legalitatea materială.

Legalitatea formală înseamnă că registratorul de la Serviciul de publicitate imobiliară nu poate încuviința decât înscrierea actelor și faptelor juridice anume prevăzute de lege și nu se poate sprijini decât pe cererea și actele ce o însoțesc.

Legalitatea materială vizează faptul că registratorul trebuie să cerceteze pe de o parte dacă înscrisul pe baza căruia se solicita înscrierea întrunește condițiile prevăzute de lege pentru înscrierea dreptului sau faptului juridic, iar pe de altă parte să cerceteze dacă potrivit cuprinsului cărții funciare, nu există vreo piedică la efectuarea înscrierii.

Prin urmare, examinarea registratorului se mărginește la posibilitatea realizării operațiunilor de carte funciară în raport de înscrierile făcute deja în cartea funciara cu privire la imobil.

Înscrierile în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele dintr-o anumită localitate în acea perioadă se realizau conform Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare și a Ordinului nr. 633/2006 cu modificările și completările ulterioare pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară.

Activitățile desfășurate de Agenția Națională și unitățile sale subordonate pentru persoanele fizice și juridice, se execută contra cost, conform tarifelor stabilite prin Ordinul nr. 39/2009 cu modificările și completările ulterioare.

Specificăm că operațiunile de carte funciară se efectuează la cererea oricărei persoane interesate, în baza înscrisului prezentat de aceasta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere.

Mai mult decât atât, înscrierile operate în cartea funciară s-au făcut în funcție de reglementările legale aflate în vigoare la acel moment și ținându-se cont de actele prezentate.

Validitatea încheierii de carte funciară, ca act juridic, se apreciază în raport de condițiile avute la data emiterii sale.

În fapt, **. prin cererea înaintată instanței, solicită la punctul 2 "radierea din Cartea funciară a mențiunilor cu privire la sechestrul asigurător penal instituit prin Ordonanța nr. ** din data de ** a **.";.

În materia publicității imobiliare, Legea nr. 7/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare, folosește o accepțiune largă pentru termenul de rectificare, înțelegându-se prin aceasta procedeul tehnico-juridic ce realizează radierea, îndreptarea sau menționarea notării oricărei operațiuni susceptibilă să facă obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

Rectificarea cărții funciare presupune radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în aceasta.

În consecință, operațiunea de radiere se circumscrie noțiunii de rectificare, în înțelesul Legii 7/1996, iar admisibilitatea sa este subsumată premiselor prevăzute în acest act normativ.

Rectificarea înscrierilor din Cartea Funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică a titularului dreptului ce urmează a fi rectificat, fie prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, care suplinește acordul părților în situația în care acestea nu se înțeleg.

Arătă că la data introducerii cererii de chemare în judecată, erau aplicabile prevederile art. 33, alin. (2) și alin. (4), coroborate cu art. 51, alin.(1) din Legea 7/1996 republicată.

În prezent acțiunea în rectificare de carte funciară se întemeiază pe art. 907 din Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicată, cu modificările și completările ulterioare) coroborat cu prevederile Ordinului 700/2014 cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, în cazul în care, cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.

În speță, potrivit art. 195 alin. (5) din Ordinul 700/2014 cu modificările și completările ulterioare, "Măsura asiguratorie dispusă în condițiile art. 249 din Codul de procedură penală se va nota în cartea funciară în baza actului prin care aceasta a fost dispusă, respectiv ordonanța emisă de procuror, hotărârea instanței de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluția pronunțată. Radierea se efectuează în baza ordonanței emise de procuror sau a hotărârii judecătorești care dispune ridicarea măsurii asigurătorii."

Aspectul pe care îl face cunoscut instanței, este acela că nu are calitatea de a cenzura, ci doar aceea de a înregistra pentru opozabilitatea față de terți actele prezentate.

Pe de altă parte, apreciază că nu a prejudiciat în niciun fel drepturile reale ale societății, de vreme ce înregistrările făcute au avut drept scop indicarea regimului juridic al imobilelor în registrele de publicitate.

În drept, invocă dispozițiile art. 115 din Vechiul Cod de Procedură Civilă; Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicată, cu modificările și completările ulterioare); Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 republicată, cu modificările și completările; H.G. 1288/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară; Ordin nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară cu modificările și completările ulterioare; Ordin nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară.

****

Pârâta *** a formulat, la data de 20.02.2017 întâmpinare prin care a solicitat, în principal respingerea cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare, arată că o condiție esențială pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală, care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se exercită acțiunea.

În raport de obiectul dosarului invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a **, deoarece calitatea de pârât aparține persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut un drept al reclamantului, însă în situația de față între ** și reclamant, nu au existat și nu există raporturi juridice.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, republicată și actualizată:

"(1) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, denumită în continuare Agenția Națională, se organizează ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

(2) La nivelul fiecărui județ și în municipiul București se înființează oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, denumite în continuare oficii teritoriale ca unități cu personalitate Juridică în subordinea Agenției Naționale, prin reorganizarea actualelor oficii județene de cadastru, geodezie și cartografie și al municipiului București și a birourilor de carte funciară."

Conform dispozițiilor art.21 alin.(1) și (2) din aceeași lege:

"(1) publicitatea imobiliară întemeiata pe sistemul de evidență a cadastrului are ca obiect înscrierea în cartea funciara a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeași unitate administrativ-teritorială, în scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, după caz, al opozabilității față de terți a acestor înscrieri.

(2) Publicitatea imobiliară se efectuează de către birourile de cadastru și publicitate imobiliară pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora. "

1.Pentru primul capăt de cerere referitor la Constatarea transformării caracterului asiguratoriu al măsurii instituite în cursul procesului penal, sechestru asigurător, în caracter executoriu invocă lipsa calității procesuale, acest capăt de cerere privind un raport juridic în care Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu este parte: creditor/titular sechestru asigurator - debitor/proprietar imobil.

2.Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere (privind obligarea autorităților competente la radierea din cartea funciară a mențiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin ordonanța nr. ** din ** emisă de **) invocă de asemenea lipsa calității procesuale în virtutea lipsei competenței materiale privind operațiunea solicitat și arătă că această solicitare este neîntemeiată și prematur formulată.

Cu privire la lipsa calității procesuale învederăm dispozițiile art. 21 alin. 2 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996 "Publicitatea imobiliară se efectuează de către birourile de cadastru și publicitate imobiliară pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora" iar potrivit art. 39 alin.1 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară aprobat prin ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 (publicat în partea I a Monitorului Oficial al României nr. 571-571 bis/2014), cu modificările și completările ulterioare ";Competența soluționării cererii de recepție și/sau înscriere evidențele de cadastru și carte funciară revine biroului de cadastru și publicitate imobiliară, în raza căruia se află imobilul";.

Din cuprinsul acestor dispoziții se constată lipsa competenței materiale de efectuare a operațiunilor solicitate, care conduc la excepția privind lipsa calității procesuale cu privire la acest capăt de cerere, competența materială în soluționarea cererilor de efectuare a operațiunilor de cadastru și/sau publicitate fiind reglementată în mod expres ca aparținând birourilor de cadastru și publicitate imobiliară.

3.Cu privire la cel de-al treilea capăt de cerere prin care solicită constatarea că bunurile debitoarei **, asupra căruia este instituită o măsură executorie (care a fost asiguratorie până la soluționarea procesului penal) se pot vinde liber de sarcini, solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat și ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală activă .

În raportul juridic ce face obiectul vânzării imobilului în condițiile Legii nr. 85/2006 nu are calitate nici de debitor din patrimoniul căruia se valorifică bunul imobil, nici de dobânditor al acestuia, iar mai mult, în cauză nici nu este intervenită o astfel de vânzare imobiliară.

Pe de altă parte, cu privire la fondul solicitării învederează că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele motive și dispoziții legale care sunt incidente deopotrivă cu privire la al doilea și al treilea capăt de cerere:

Potrivit art. 53 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței prevede că ";Bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau lichidator, în exercițiul atribuțiilor sale prevăzute de prezenta lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanții reale mobiliare sau drepturi de retenție, de orice fel, ori măsuri asigurătorii, cu excepția măsurilor asigurătorii sau măsurilor preventive specifice, Instituite în cursul procesului penal";.

Din interpretarea și aplicarea acestor dispoziții rezultă că sarcinile instituite asupra imobilului se radiază din evidențele de publicitate imobiliară doar cu ocazia intabulării dreptului de proprietate în favoarea dobânditorului dreptului de proprietate în temeiul contractului de vânzare cumpărare prin care intervine transferul dreptului de proprietate, și prin efectul legii.

Pe de altă parte se constată că operațiunea solicitată este reglementată în mod expres ca excepție de la regula privind radierea sarcinilor care se radiază cu ocazia intabulării dreptului de proprietate în favoarea cumpărătorului : "cu excepția măsurilor asigurătorii sau măsurilor preventive specifice, instituite în cursul procesului penal".

În susținerea celor anterior arătate invocă ca jurisprudență Sentința Civilă nr. ** pronunțată de ** și rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr. ** pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. **.

În speța invocată, soluționată definitiv, imobilul a fost adjudecat în cadrul procedurii vânzării silite reglementată de Codul de procedură civilă, fiind grevat la data vânzării silite de măsura sechestrului asigurator instituită în cadrul procesului penal.

Deși codul de procedură civilă nu instituie excepții de la regulă în privința sarcinilor care se radiază cu ocazia intabulării dreptului de proprietate în favoarea adjudecatarului (similar cu prevederile art. 53 din Legea nr. 85/2006), în această cauză nu a fost radiat sechestrul din cartea funciară. Instanța civilă investită cu soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară prin care a fost respinsă cererea de radiere a sechestrului a respins acțiunea și a menținut această măsură asiguratorie.

În drept, a invocat Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul Directorului General nr.700/2014, cu modificările ulterioare, Codul de procedură civilă, Codul civil și Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.

****

Pârâta ** a formulat la data de 20.02.2017 note de ședință prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Analizând materialul probator existent în cauză judecătorul sindic reține următoarele:

În fapt, prin ordonanța emisă de ** în dosarul nr** la data de ** s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aflate în **

Prin sentința penală nr. ** - pronunțată la data ** în dosarul nr. ** Tribunalul București - Secția I penală a dispus :

- condamnarea inculpatei **. la pedeapsa amenzii în cuantum de 1.000.000 lei și afișarea hotărârii de condamnare pentru comiterea:

- infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prevăzută și sancționată de art.7 din Legea nr. 39/2003, în referire la art. 71/1 alin. 3 C. pen.;

- infracțiunii de trafic ilicit de droguri, de mare risc prevăzută și pedepsită de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000, în referire la art. 71/1 alin. .3 C penal;

- infracțiunii de tentativă la trafic ilicit internațional de droguri de mare risc pedepsite de art. 20 Cod penal combinat cu ar. 13 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000, în referire la art. 71/1 alin. 3 C. penal;

- în baza art. 111 și art. 118 alin. 1 lit b Cod penal, luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale a semiremorcii cu nr. de înmatriculare ** și a autotractorului cu nr de înmatriculare **;

- în baza art. 357 alin. 2. lit. c Cod proc. penală menținerea sechestrului asigurător dispus în cursul urmăririi penale prin ordonanță nr. ** din ** a **. asupra bunurilor mobile și imobile aflate in proprietatea inculpatei ** și a constatat că acestea vor servi atât la executarea pedepsei amenzii cât la îndestularea creditorilor inculpatei.

Prin decizia penală nr. ** pronunțată la data de ** în dosarul nr. **, Curtea de Apel București - Secția a II -a penală a menținut dispozițiile primei instanțe.

In același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în dosarul nr. **, în cuprinsul deciziei penale din **.

După rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate în procesul penal, ** a devenit creditor ca urmare a aplicării sancțiunii penale în procesul penal soluționat definitiv si s-a înscris la masa credală cu suma de 1.000.000 lei reprezentând amendă penală, fiind trecută în Tabelul definitiv al obligațiilor debitoarei în ordinea de preferință stabilită de dispozițiile art. 123 din Legea nr.85/2006- creanță bugetară.

Prin prezenta cerere debitoarea ** prin lichidator judiciar ** solicită :

- constatarea transformării caracterului asigurătoriu al măsurii sechestrului asigurător penal în caracter executoriu, urmare soluționării definitive a cauzei penale în care respectiva măsură a fost luată.

- obligarea autorităților competente la radierea din cartea fundară a mențiunilor cu privire la sechestrul asigurător penal instituit de **. asupra bunurilor proprietatea **. prin ordonanța nr. ** din **

- constatarea că bunurile sus-menționate, asupra cărora subzistă măsura asigurătorie devenită executorie ulterior soluționării cauzei penale, se pot vinde libere de sarcini.

Sub aspectul excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtele ** și **, judecătorul sindic reține că potrivit dispozițiilor art. 21. alin. (1) și (2) din Legea nr.7/1996

"(1) Publicitatea imobiliară întemeiata pe sistemul de evidență a cadastrului are ca obiect înscrierea în cartea funciara a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeași unitate administrativ-teritorială, în scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, după caz, al opozabilității față de terți a acestor înscrieri.

(2) Publicitatea imobiliară se efectuează de către birourile de cadastru și publicitate imobiliară pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora. "

Iar, potrivit art. 39 alin.1 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară aprobat prin ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 (publicat în partea I a Monitorului Oficial al României nr. 571-571 bis/2014), cu modificările și completările ulterioare ";Competența soluționării cererii de recepție și/sau înscriere evidențele de cadastru și carte funciară revine biroului de cadastru și publicitate imobiliară, în raza căruia se află imobilul";.

Din cuprinsul acestor dispoziții se constată lipsa competenței materiale de efectuare a operațiunilor solicitat de către pârâta **I, competența materială în soluționarea cererilor de efectuare a operațiunilor de cadastru și/sau publicitate fiind reglementată în mod expres ca aparținând birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, respectiv ** și **

În consecință, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive doar în raport cu pârâta **, celelalte pârâte având calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cererii:

La data introducerii cererii de chemare în judecată, erau aplicabile prevederile art. 33, alin. (2) și alin. (4), coroborate cu art. 51, alin.(1) din Legea 7/1996 republicată. În prezent acțiunea în rectificare de carte funciară se întemeiază pe art. 907 din Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicată, cu modificările și completările ulterioare) coroborat cu prevederile Ordinului 700/2014 cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, în cazul în care, cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.

Or, în speță, nu există nici unul dintre motivele prevăzute de art.907 alin.3, art.908 alin.1 și art. 911 Cod civil; înscrierea sechestrului asigurător a fost efectuată în mod legal, ordonanța care a stat la baza notării nu a fost desființată; reclamanta nu a făcut dovada existenței înscrisului autentic, cerut de lege și nici a unei hotărâri judecătorești definitive sau ordonanțe a procurorului care să constate nevalabilitatea actului în baza căruia s-a făcut notarea sechestrului asigurător în cartea funciară sau care sa dispună desființarea acestora.

Astfel, măsurile asigurătorii penale și efectele acestora pot fi contestate exclusiv pe căile prevăzute de Codul de procedură penală; sechestrul asigurător dispus prin ordonanța nr** din ** putând fi radiat din cartea funciară doar în ipoteza în care va fi ridicat în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală. În acest sens sunt dispozițiile art.168 alin.1 C.pr.pen. (Codul de procedură penală din 1968) - aplicabile în timp în condițiile art.3 și art.4 alin.1 din Legea nr.255/2013 de punere în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale - " în contra măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acestuia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum și orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanței de judecată, în orice fază a procesului penal";, iar conform art.168 alin.3 C.pr.pen., "după soluționarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii (s.n.), se poate face contestație potrivit legii civile";.

Concret, instanța penală (care soluționează în mod definitiv cauza) poate dispune ridicarea sechestrului asigurător, caz în care rămân valabile și se execută garanțiile reale înscrise în cartea funciară ori în Arhiva electronică de garanții reale mobiliare, sau poate dispune menținerea măsurii, ipoteză în care aceasta se duce la îndeplinire în conformitate cu normele de procedură fiscală sau civilă, pentru a avea loc vânzarea bunurilor sechestrate, cu scopul de a asigura satisfacerea creditorului în favoarea căruia a fost luată măsură.

În consecință, în raport de aceste considerente, va respinge cererea debitoarei ** ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de pârâta ***

Respinge cererea în raport cu pârâta ** ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Respinge cererea reclamantei-debitoare **, ca neîntemeiată.

Cu recurs în 7 zile de la comunicare.

Termen pentru continuarea procedurii insolvenței la 19.06.2017.

Pronunțată în ședință publică azi 20.02.2017.

PREȘEDINTE GREFIER

*** ***

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Constatarea transformării caracterului asiguratoriu al măsurii instituite în cursul procesului penal, sechestru asigurător, în caracter executoriu