Desfacerea căsătoriei din culpa pârâtului. Jurisprudență Familie (infracţiuni şi alte probleme în legătură cu familia)
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 1887 din data de 28.11.2017
Prin cererea înregistrată la data de … pe rolul Judecătoriei M… sub nr. de dosar …, reclamanta C. Z. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. Z. N., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desfacerea căsătoriei din culpa pârâtului, stabilirea locuinței minorilor C. Z. O. I. și C. Z. N. la domiciliul reclamantei, păstrarea numelui obținut prin căsătorie, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere și suplinirea consimțământului acestuia pentru eliberarea pașapoartelor pentru cei doi copii și circulația acestora în țară și străinătate.
A arătat reclamanta că s-a cunoscut cu pârâtul în …, iar în anul … s-au căsătorit.
Relațiile de familie au decurs normal până în urmă cu doi ani de zile când pârâtul și-a schimbat comportamentul, a început să o jignească și să o lovească. De asemenea, pârâtul a dat-o afară din casă și i-a comunicat că dorește să locuiască numai cu cei doi copii.
A mai arătat reclamanta că este foarte atașată de copii, că pârâtul i-a interzis să fie vizitată de rudele sale și nici nu avea voie să vorbească cu vreun vecin.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 373 li.t a, art. 383, 400, 499 Cod civil.
În susținerea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, anchetă psihosocială și martori.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa reclamantei, în subsidiar prin acordul soților, stabilirea locuinței minorilor la domiciliul pârâtului, obligarea reclamantei la plata pensiei de întreținere.
În subsidiar s-a solicitat ca în ipoteza admiterii cererii reclamantei să fie stabilit un program de vizitare a copiilor.
A arătat pârâtul că reclamanta a dorit să se căsătorească doar pentru a obține cetățenia română, că a locuit cu el în …, dar la 3 luni de la momentul la care a rămas însărcinată s-a mutat în România fără a oferi vreun motiv pentru schimbarea locuinței. Au stat despărțiți 3 luni de zile după care s-au împăcat și au continuat să lucreze în străinătate.
În urmă cu aproximativ 2 ani de zile au început problemele, reclamanta provoca conflicte între părți și avea o atitudine agresivă atât față de pârât, cât și față de părinții acestuia.
s-a mai precizat că reclamanta s-a stabilit în … și că a fost plecată în … fără cei doi copii.
În ce îi privește pe copii, pârâtul a arătat că a revenit definitiv din …, că dorește să se ocupe de aceștia, că reclamanta nu are un comportament adecvat creșterii celor doi.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 373 lit. b și următoarele Cod civil.
În susținerea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și audierea a doi martori.
În cauză au fost efectuate anchete psihosociale, au fost audiați martori și s-au depus înscrisuri.
Din actele și lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Din actele și lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Părțile s-au căsătorit la data de 04.05.2008, căsătoria fiind înregistrată în Registrul de stare civilă Măgirești, sub nr. 9.
Din căsătoria părților au rezultat copiii O. I., născută la data de …, și N., născut la data de …
Dispozițiile art. 8 din Convenția Europeană a drepturilor Omului consacră dreptul la respectarea vieții private și familiale, urmărind apărarea individului împotriva oricărei ingerințe arbitrare a puterii publice în exercitarea prerogativelor ce asigură însuși conținutul acestui drept. Familia, ca element natural și fundamental al societății, trebuie să se bucure de ocrotire din partea societății și a statului, ocrotire care se traduce în cazul procedurii divorțului, prin aceea că se recunoaște dreptul soților de a obține desfacerea căsătoriei, în cazul în care continuarea relației nu mai este posibilă. Așa după cum pentru încheierea căsătoriei este necesar consimțământul liber al soților, tot astfel voința lor trebuie să fie luată în considerare atunci când ea se manifestă în sensul desfacerii căsătoriei.
Potrivit dispozițiilor art. 373 lit. B cod civil desfacerea căsătoriei se poate dispune atunci când "datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă";; din analiza textului legal reiese faptul că temeiul divorțului constă în îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor motive, aceste motive să fi vătămat grav raporturile dintre soți, și imposibilitatea continuării căsătoriei pentru cel care cere desfacerea ei.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză precum și din cererile formulate de către părți, instanța apreciază faptul că neînțelegerile dintre soți prezintă un caracter de durată și au atins un nivel de gravitate care împiedică continuarea unei vieți de familie în condiții normale.
În ceea ce privește culpa părților în desfacerea căsătoriei, instanța apreciază că relațiile sunt vătămate din culpa ambelor părți.
Din cuprinsul sentințelor civile depuse la dosar reiese că părțile sunt despărțite în fapt, iar din înscrisuri și declarațiile martorilor rezultă că inițial reclamanta s-a mutat cu cei doi copii în mun. ., jud. B. ulterior mutându-se în R. M.
În ce privește despărțirea soților, nici unul dintre martori nu a oferit elemente din care să rezulte că într-adevăr doar unul dintre soți a cauzat distrugerea relației, martora propusă de către pârât făcând mai mult referire la situația minorilor, iar martora propusă de către reclamantă cunoscând anumite chestiuni doar de la reclamantă, fără să fi asistat la vreun incident între părți.
Astfel, se reține că nici unul dinte soți nu a încercat să remedieze situația apărută și nu a depus eforturi pentru a continua căsătoria.
Pe de altă parte, astfel cum am arătat și mai sus, datorită comportamentului părților, a faptului că sunt despărțite în fapt, precum și raportat la numărul cererilor și a naturii acestora prin care ambii soți solicită intervenția instanțelor de judecată, fiind vorba chiar și despre plângeri penale, instanța apreciază că se impune desfacerea căsătoriei din culpa ambelor părți.
În legătură cu solicitarea reclamantei de păstrarea a numelui obținut prin căsătorie, instanța constată că această cerere ar putea fi admisă doar pentru anumite motive temeinice, motive ce nu au fost indicate în prezenta cauză, astfel că cererea va fi respinsă ca nefondată și partea va reveni la numele avut anterior căsătoriei.
În ce îi privește pe cei doi minori, instanța constată că reclamanta s-a mutat din domiciliul comun în mun. O., jud. B., în cursul anului …, că prin sentința civilă nr. … a Judecătoriei M. s-a dispus ca pârâtul să restituie copiii reclamantei, iar prin sentința civilă nr. … pronunțată de Judecătoria O. în dosarul nr. … a fost respinsă cererea de prin care se solicita suplinirea consimțământului pârâtului pentru ca cei doi copii să plece împreună cu mama lor în R. M.
Instanța mai reține că în cadrul considerentelor sentinței civile nr. … a Judecătoriei M. s-a reținut că după plecarea reclamantei cu cei doi copii, părțile au stabilit că pârâtul va avea legături personale cu minorii la sfârșitul săptămânii.
Cu toate că instanța a respins cererea reclamantei, la data de … aceasta a ieșit din țară cu cei doi minori astfel cum reiese din adresa nr. … aflată la fila 85 dosar, ieșirea din țară a minorilor fiind realizată cu încălcarea prevederilor legii nr. 248/2005.
Din înscrisurile depuse la dosar mai rezultă cei doi copii locuiesc cu bunicii materni în R. M., iar reclamanta se află la muncă în străinătate, fapt ce reiese din înscrisul aflat la fila 238 dosar.
Astfel, din declarațiile martorilor și înscrisurile depuse instanța constată că reclamanta a luat fără respectarea prevederilor legale pe cei doi copii, că i-a dus într-o țară pe care nu o cunoșteau, pentru a locui cu niște persoane pe care de asemenea nu le cunoșteau, că aceștia au fost lăsați să locuiască împreună cu bunica lor maternă, persoană despre care nu a rezultat că ar fi cunoscut-o anterior.
De asemenea, cei doi copii au fost scoși dintr-un mediu familiar și mutați inițial la Onești, situație în care ar mai fi putut avea contacte cu tatăl lor și rudele acestuia, după care au fost din nou mutați, de această dată într-un mediu care din toate punctele de vedere le era străin.
Instanța nu contestă faptul că există posibilitatea ca plecarea reclamantei în străinătate să aibă lor în interesul material al copiilor, dar pentru o dezvoltare echilibrată a acestora se impunea ca aceștia să locuiască cu un adult cunoscut, apropiat, pe perioada în care aceasta este plecată din țară, iar acest adult este tatăl copiilor și nu bunicii materni, persoane pe care cei doi copii le-au cunoscut abia în toamna anului 2016.
Faptul că aceste mutări la care au fost supuși copiii și schimbările majore din viața lor i-au afectat este dovedit prin cele două adeverințe medicale aflate la filele 128 și 130 dosar.
De asemenea, fără a nega valoarea caracterizărilor efectuate de învățătoarele copiilor, instanța constată că totuși cele două adeverințe medicale au fost eliberate de medici de specialitate care pot să analizeze mai profund comportamentul unui copil, dincolo de doar comportamentul său în sala de curs.
În concluzie, din întregul probatoriu reiese că în interesul celor doi copii este să locuiască într-un mediu familiar, mediu în care au locuit o lungă perioadă de timp, împreună cu un părinte dispus să locuiască cu ei, astfel că va fi stabilită locuința minorilor la tată, iar reclamanta va fi obligată la plata sumei de 300 lei lunar reprezentând pensie de întreținere, de la data rămânerii definitive a prezentei având în vedere că cei doi copii continuă să locuiască la mama reclamantei și până la data majoratului copiilor.
În ce privește exercitarea autorității părintești, se constată că în cauză nu au fost administrate probatorii din care să rezulte că se impune ca pârâtului ori reclamantei să îi fie interzis acest drept, astfel că se va dispune exercitarea de către ambii părinți a autorității părintești cu privire la copii.
Cu privire la solicitarea de suplinire a consimțământului pârâtului, având în vedere modalitatea de soluționare a capătului de cerere privind locuința minorilor, precum și modalitatea prin care a înțeles până în prezent reclamanta să călătorească împreună cu cei doi copii, instanța va respinge cererea, fiind o chestiune asupra căreia se poate reveni dacă circumstanțele vor fi altele.
Deoarece reclamanta va fi partea căzută în pretenții ca urmare a admiterii cererii reconvenționale, va fi obligată să plătească suma de 3050 lei.
