Executare silită. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Despăgubiri, penalităţi
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Decizie nr. **** din data de 27.12.2016
Dosar nr. xxx
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A V - A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. xxx A
Ședința publică din data de 06.10.2016
Tribunalul constituit din :
Președinte: xxx
Judecător: xxx
Grefier: xxx
Pe rol soluționarea apelului civil declarat de apelanta-pârâtă xxx împotriva încheierii pronunțate la data de 13.07.2016 de Judecătoria Sector 5 București în dosar nr. xxx , în contradictoriu cu intimata-pârâtă xxx și intimata-reclamantă xxx , având ca obiect "alte cereri";.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata-reclamantă, prin avocat, care depune împuternicire avocațială seria xxx, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Intimata-reclamantă, prin avocat invocă excepția inadmisibilității cererii de apel în temeiul disp. art. 248 alin.5 C.pr.civ. și dând lămuriri instanței arată că fondul cauzei nu a fost soluționat.
După deliberare, Tribunalul respinge excepția inadmisibilității cererii de apel în temeiul disp. art. 74 alin.2 C.pr.civ raportat la art. 64 alin.4 C.pr.civ. care stipulează posibilitatea atacării pe cale separată a încheierii de respingere a cererii de chemare în garanție și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra apelului.
Intimata-reclamantă, prin avocat solicită respingerea apelului, având în vedere că pârâtele sunt codebitoare, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile de a fi chemate în garanție, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanța la dosarul cauzei.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 01.03.2016 sub nr. xxx , reclamanta xxx le-a chemat în judecată pe pârâtele xxx și xxx , în temeiul art. 906 alin. (2) C. proc. civ., solicitând obligarea "intimatei"; la plata de penalități în cuantum de 1000 lei/zi de întârziere, până la îndeplinirea obligațiilor impuse prin titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. xxx din 02.12.2011, pronunțată de Judecătoria Giurgiu în dosarul nr. xxx.
La data de 12.04.2016, pârâta xxx a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată.
La data de 18.04.2016, pârâta xxx a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, față de solicitările și motivele invocate în cererea de chemare în judecată.
Pe fondul cauzei, pârâta a învederat, în esență, că nu are obligația de punere a reclamantei în posesie și nici obligația de emitere a planurilor parcelare, aceste obligații revenindu-i comisiei locale.
La aceeași dată, pârâta xxx a formulat și cerere de chemare în garanție a pârâtei xxx , solicitând ca în situația în care pârâta xxx cade în pretenții, pârâta xxx să fie obligată să plătească sumele stabilite de instanță.
În motivare, pârâta a invocat, în esență, aceleași aspecte ca și în întâmpinare.
Prin încheierea din data de 13.07.2016, Judecătoria Sectorului 5 București a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în garanție formulată de xxx .
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în speță, nu este incident un drept real sau de creanță garantat legal sau convențional, prin urmare trebuie analizat în ce măsură pârâta comisie județeană ar putea solicita de la pârâta comisie locală despăgubiri în situația în care ar cădea în pretenții.
Din acest punct de vedere, instanța a reținut că în litigiile care au ca obiect aplicarea de penalități, întemeiate pe dispozițiile art. 906 alin. (2) C. proc. civ., căderea în pretenții semnifică obligarea părții la plata unei penalități zilnice, calculate până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu. Instanța care aplică penalități nu stabilește o sumă globală datorată de partea căzută în pretenții, ci suma globală se stabilește în urma unei noi cereri de chemare în judecată, întemeiate pe dispozițiile art. 906 alin. (4) C. proc. civ. Prin urmare, solicitarea pârâtei xx de obligare a pârâtei xx la plata sumei stabilite de instanța de judecată nu poate fi valorificată, în condițiile în care prezentul dosar are ca obiect o procedură care nu se finalizează cu stabilirea unei anumite sume de plată, instanța fiind învestită cu o cerere de aplicare de penalități pe zi de întârziere, nu cu o cerere de stabilire a unei despăgubiri definitive.
În aceste condiții, pârâta xxx nu are posibilitatea, în acest litigiu, de a solicita obligarea pârâtei comisie locală la plata unei anumite sume de bani, de vreme ce instanța de judecată nici nu este învestită cu stabilirea unei anumite sume de bani datorate de vreuna dintre părți. De asemenea, instanța a pareciat că nu se poate solicita nici obligarea pârâtei xxx la plata de penalități pe zi de întârziere, deoarece o asemenea obligație se poate institui, în condițiile art. 906 alin. (2) C. proc. civ., doar la solicitarea unui creditor care posedă un titlu executoriu, iar nu la solicitarea unui debitor împotriva altui debitor.
Împotriva acestei încheieri, a formulat apel pârâta XXX din cadrul xxx, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, în ceea ce privește respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în garanție formulată de xxx în contradictoriu cu xxx .
Cererea de apel a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 05.08.2016, sub nr. xxx.
În motivare, apelanta a arătat că, în cererea de chemare în garanție formulată xxx a prezentat pe larg motivele ce au dus la formularea acestei cereri, însă instanța de fond le-a ignorat fără a le combate cu argumente apreciind că cererea de chemare în garanție "nu este compatibilă cu procedura aplicării de penalități, în lumina specificului acestei din urmă proceduri".
Apelanta a arătat că această interpretare a instanței dată dispozițiilor legale ca fiind vădit subiectivă, întrucât factorul generator privind fixarea sumei finale este tocmai sentința ce se pronunță în dosarul ce a avut ca obiect aplicarea de penalități pe fiecare zi de întârziere, întrucât prin încheierea de aplicare a penalităților este fixată suma ce urmează să fie plătită pe fiecare zi de întârziere.
Așadar, "suma globală" așa cum a numit-o onorata instanță de fond are în vedere tocmai suma stabilită pentru fiecare zi de întârziere prin încheierea pronunțată în prezentul dosar, suma globală fiind practic înmulțită cu numărul de zile respectiv.
Mai mult, instanța nu a ținut seama nici chiar de dispozițiile art.72 C.P.C. care prevăd în mod expres că partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri.
Ori, apelanta a arătat că prin prezenta cerere nu a făcut altceva decât să respecte aceste prevederi ale codului de procedură civilă, chemând în garanție xxx în situația în care onorata instanță va dispune obligarea xxx la plata de penalități pe fiecare zi de întârziere.
Mai mult, dispozițiile codului de procedură civilă ( art. 72-74) referitoare la cererea de chemare în garanție nu limitează posibilitatea chemării în garanție doar la anumite materii, dimpotrivă aceste dispoziții legale oferă temeiul recunoașterii principiului potrivit căruia această instituție procesuală poate fi utilizată ori de câte ori partea ar putea să se îndrepte în situația în care pierde procesul împotriva unei alte persoane cu o cerere de chemare în garanție sau în despăgubiri.
Prin urmare, aprecierea instanței de fond că cererea de chemare în garanție este inadmisibilă este vădit nelegală și neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât una dintre condițiile de admisibilitate se referă la existența unei legături suficiente între cererea principală și cererea de chemare în garanție, în sensul că trebuie să fie o legătură de dependență și de subordonare între cele două cereri, așa încât soluția ce se va pronunța cu privire la cererea principală să poată influența soluția ce se va pronunța asupra cererii de chemare în garanție.
Mai mult, o altă condiție pentru promovarea unei cereri de chemare în garanție este ca partea interesată să afirme existența unei obligații legale, ori a unei obligații de despăgubiri.
Ori, aceste condiții în speța de față sunt pe deplin îndeplinite în cazul în care instanța de fond va admite cererea formulată de reclamanta xxx și va obliga la plata de penalități pe fiecare zi de întârziere și xxx .
De asemenea, s-a învederat că instanța de fond nu a ținut seama de împrejurările expuse în motivarea cererii de chemare în garanție, în contextul în care îndeplinirea atribuțiilor de către comisia județeană de fond funciar (de emitere a titlului de proprietate) este condiționată de îndeplinirea atribuțiilor comisiei locale de fond funciar, având în vedere strict prevederile legale ce reglementează materia fondului funciar.
Față de cele de mai sus, apelanta a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat și pe cale de consecință admiterea cererii de chemare în garanție a xxx formulată de xxx.
În drept, cererea de apel se întemeiază pe dispozițiile art. 64 alin. 4 C.P.C.
La data de 22.08.2016, intimata-reclamantă xxx a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat.
Deliberând asupra apelului de față, tribunalul reține următoarele:
Cererea de chemare în garanție, potrivit art. 72 Cpc., este cererea prin care partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri.
Prin cererea de chemare în judecată care face obiectul dosarului nr. xxx , reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la plata de penalități în cuantum de 1000 lei/zi de întârziere, în temeiul art. 906 alin. 2 Cpc.
Potrivit art. 906 alin 2 Cpc, instanța sesizată de creditor stabilește prin încheiere definitivă obligația debitorului de a achita o penalitate de la 100 lei la 1000 lei stabilită pe zi de întârziere.
Astfel, în cadrul litigiului întemeiat pe art. 906 alin. 2 Cpc., instanța nu stabilește o sumă globală pe care pârâtul ar fi obligat să o plătească, ci fixează cuantumul penalității pe zi de întârziere.
Doar ulterior, în temeiul art. 906 alin. 4 Cpc., instanța, la cererea creditorului, stabilește suma definitivă datorată cu titlu de penalități.
Având în vedere că în dosarul nr. xxx instanța nu stabilește suma globală și definitivă datorată de debitor cu titlu de penalități, tribunalul reține că nu poate fi reținută admisibilitatea cererii de chemare în garanție, deoarece această cerere vizează ipoteza în care pârâtul ar putea să se îndrepte împotriva terțului cu o cerere în despăgubiri. În acest cadru procesual, această condiție nu este îndeplinită, motiv pentru care tribunalul reține că în mod corect instanța de fond a respins cererea de chemare în garanție, ca inadmisibilă.
Aspectele vizând incidența prevederilor legale ce reglementează materia fondului funciar sunt chestiuni care vizează fondul cererii de chemare în garanție și nu se impune analiza acestora, față de reținerea inadmisibilității unei astfel de cereri.
Din aceste considerente, în temeiul art. 480 Cpc., tribunalul va respinge apelul, ca nefondat.
În temeiul art. 453 Cpc., tribunalul va obliga apelanta-pârâtă xxx la plata sumei de 600 lei, cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat, către intimata reclamantă xxx (f. 44, 45).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta-pârâtă xxx din cadrul xxx, cu sediul în xxx, prin reprezentatul său legal xxx împotriva încheierii pronunțate la data de 13.07.2016 de Judecătoria Sector 5 București în dosar nr. xxx , în contradictoriu cu intimata-pârâtă xxx , cu sediul în xxx și intimata-reclamantă xxx , cu domiciliul ales la xxx în xxx, având ca obiect "alte cereri";, ca nefondat.
Obligă la plata sumei de 600 de lei - cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.10.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
xxx xxx xxx
