Expertiza medico-legală psihiatrică. Acte medico-legale cu concluzii contradictorii.
| Comentarii |
|
Expertiza medico-legală psihiatrică. Acte medico-legale cu concluziicontradictorii.Existenţa a două rapoarte de expertiză medico-legală psihiatrică privitoare la acelaşi inculpat,care concluzionează diferit asupradiscernământului acestuia, impuneau obligaţiainstanţelor de a dispune efectuarea unei noiexpertize medico-legale la nivelul I.N.M.L.Mina Minovici" Bucureşti, care să stabileascădacă la data comiterii faptelor, inculpatul avea saunu discernământ.(decizia penală nr.92/R/3.03.2005)
Prin sentinţa penală nr.299 din 14 mai 2004 pronunţată deJudecătoria Curtea de Argeş, în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Codprocedură penală, a fost achitat inculpatul-parte vătămată M.V. pentruinfr.prev.de art.193 din Codul penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.e Cod procedură penală şiart.48 Cod penal, a fost achitat acelaşi inculpat-parte vătămată pentruinfr.prev.de art.180 alin.2 Cod penal.
În baza art.181 alin.1 Cod penal, a fost condamnat parteavătămată-inculpat A.P. la 1 an închisoare, dispunându-se suspendareacondiţionată a executării pedepsei potrivit art.81 Cod penal pe duratatermenului de încercare de 3 ani, stabilit în conformitate cu disp.art.82 dinCodul penal.
A fost admisă în parte cererea părţii civile M.V. şi a fost obligatpartea vătămată-inculpat A.P. la plata sumei de 10.000.000 lei cu titlu dedaune morale.
În baza art.162 alin.1 Cod procedură penală rap.la art.113 dinCodul penal s-a dispus luarea faţă de inculpatul-parte vătămată M.V. amăsurii de siguranţă a obligării la tratament medical până la însănătoşire.
În motivarea sentinţei, s-a reţinut că, la data de 4 septembrie 2003,în timp ce părţile se aflau la cules de prune, între acestea a avut loc unconflict datorat faptului că inculpatul-parte vătămată M.V. i-a cerut părţiivătămate-inculpat A.P. să nu mai treacă pe terenul său cultivat cu porumb,ocazie cu care cei doi s-au lovit reciproc. În urma loviturilor primite, parteavătămată-inculpat A.V. a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentruvindecare 13-14 zile de îngrijiri medicale, iar inculpatul-parte vătămată M.V. asuferit leziuni traumatice multiple la nivelul feţei şi capului, precum şi amembrelor superioare, prezentând chiar o factură parcelară epifiză distală,radius drept, fără deplasare, produse prin lovire cu un corp dur, care au impusimobilizarea mâinii drepte în aparat ghipsat şi 55 zile de îngrijiri medicale de laproducere.
Din raportul de expertiză psihiatrică întocmit de L.M.L. Argeş ladata de 11 martie 2004, rezultă că M.V. prezintă sindrom deteriorativ psihicglobal şi că la 4 septembrie 2003, data comiterii faptei, avea discernământulabolit.
Prin decizia penală nr.476 din 14 decembrie 2004, TribunalulArgeş a admis apelul declarat de partea vătămată-inculpat A.P., a desfiinţat înparte sentinţa, a înlăturat achitarea inculpatului-parte vătămată M.V. pentruinfr.prev.de art.180 alin.2 Cod penal şi, în baza acestui text de lege, l-acondamnat la 5.000.000 lei amendă penală.
În considerentele deciziei se reţine că, soluţia de achitare a părţiivătămate-inculpat M.V. este nelegală faţă de împrejurarea că, din raportul deexpertiză psihiatrică întocmit în apel, la data săvârşirii faptei, acesta aveadiscernământul mult diminuat, iar nu abolit, aşa cum s-a reţinut în urmaconcluziilor primei expertize efectuate în cauză şi, în raport de care, instanţade fond a dispus exonerarea sa de răspundere penală.
Prin decizia penală nr.92/R/3 martie 2005, Curtea de Apel Piteştia admis recursurile declarate de inculpatul-parte vătămată M.V. şi de parteavătămată-inculpat A.P., a casat hotărârile şi a reţinut cauza spre rejudecare,dispunând potrivit art.15 lit.b din O.G.nr.1/2000, efectuarea unei noiexpertize medico-legale la nivelul Institutului de Medicină Legală MinaMinovici" Bucureşti privind pe inculpatul-parte vătămată M.V., expertiză caresă stabilească dacă la data de 4 septembrie 2003, acesta a avut discernământulfaptelor sale.
În motivarea deciziei, s-a reţinut că, la instanţa de fond, s-a depusraportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1069/A1 din 9 decembrie2003, întocmit de S.M.L. Argeş prin care se concluzionează că inculpatulM.V. are discernământul abolit, iar în completarea aceluiaşi raport se reţinecă, acesta prezintă sindrom deteriorativ psihic global, afecţiune care-i conferăabolirea discernământului, recomandându-se aplicarea prevederilor art.113din Codul penal.
La solicitarea instanţei de apel, a fost întocmit un alt raport deexpertiză medico-legală psihiatrică, care concluzionează că numitul M.V.prezintă stare psihopatoidă post TCC cu elemente deteriorative, avânddiscernământul mult diminuat.
În funcţie de concluziile celor două rapoarte de expertiză medico-legale psihiatrice,instanţele de fond şi apel au apreciat contradictoriu înprivinţa vinovăţiei inculpatului, prima instanţă, achitând pe inculpat pemotivul că nu are discernământ, iar tribunalul, condamnând acelaşi inculpat,pe motivul că are discernământ, este adevărat, diminuat.
Având în vedere aceste concluzii contradictorii ale celor douărapoarte de expertiză medico-legale psihiatrice la care se adaugă şi faptul că,unii dintre medicii care au examinat pe inculpatul-parte vătămată M.V., seregăsesc în componenţa ambelor comisii care au apreciat contradictoriu cuprivire la discernământul acestuia, instanţa de recurs a dispus, în conformitatecu disp.art.15 lit.b din O.G.nr.1/2000 privind organizarea activităţii şifuncţionarea instituţiilor de medicină legală, efectuarea unei noi expertizemedico-legale care să stabilească dacă la data de 4 septembrie 2003, reţinutăca dată a săvârşirii faptei, M.V. a avut discernământul faptelor sale.
