Recidivă postcondamnatorie. Săvârşirea unei noi infracţiuni în termenul de încercare al suspendării condiţionate şi al graţierii condiţionate. Data de la care se produc efectele actului
Comentarii |
|
Recidivă postcondamnatorie. Săvârşirea unei noi infracţiuni întermenul de încercare al suspendării condiţionate şi al graţieriicondiţionate. Data de la care se produc efectele actului de graţiere încazul pedepsei suspendate condiţionat.Este nelegală hotărârea instanţei de apel prin careau fost înlăturate dispoziţiile art.37 lit.a dinCodul penal cu consecinţa revocării suspendăriicondiţionate şi a graţierii condiţionate cu motivarea
că efectul actului de graţiere (Legeanr.543/2002), inclusiv în ce priveşte reducereatermenului de încercare al suspendării condiţionate,se produce din momentul rămânerii definitive a hotărârii şi nu din cel al adoptării actului declemenţă. Cum la data săvârşirii infracţiuniidedusă judecăţii nu se împlinise nici termenul deîncercare al suspendării condiţionate, nici cel algraţierii condiţionate, în sarcina inculpatuluitrebuiau reţinute dispoziţiile art.37 lit.a Cod penal
(decizia penală nr.107/R/15.03.2005)
Prin sentinţa penală nr.410 din 24 septembrie 2004, pronunţată deJudecătoria Câmpulung, inculpatul L.M. a fost condamnat la 1 an şi 6 luniînchisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.78 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 cu aplic.art.41 alin.2 şi art.37 lit.a Cod penal.
În temeiul dispoziţiilor art.7 din Legea nr.543/2002 şi art.83 alin.1din Codul penal, s-a dispus revocarea graţierii şi a suspendării condiţionate aexecutării pedepsei rezultante de 1 an închisoare, aplicată prin sentinţa penalănr.341/2001 a Judecătoriei Câmpulung, pedeapsă ce a fost descontopită înpedepsele componente de 1 an şi, respectiv, 6 luni.
Tot în temeiul art.7 din Legea nr.543/2002 şi art.83 alin.1 dinCodul penal, s-a revocat graţierea şi suspendarea condiţionată a executăriipedepsei rezultante de 1 an închisoare, aplicată prin sentinţa penalănr.617/2001 a Judecătoriei Câmpulung, pedeapsă ce a fost descontopită înpedepsele componente de 1 an şi, respectiv, 6 luni.
În baza art.36 alin.2 Cod penal s-au recontopit pedepsele aplicateprin sentinţa penală nr.341/2001 a Judecătoriei Câmpulung cu pedepsele de 6luni şi 1 an, aplicate prin sentinţa penală nr.617/2001 a JudecătorieiCâmpulung şi s-a dispus executarea celei mai grele de 1 an închisoare, alăturide pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată în prezenta cauză, ambele încondiţii de penitenciar.
În fapt s-a reţinut că, la data de 20 octombrie 2003, inculpatul afost surprins pe raza comunei Valea Mare Pravăţ, conducând autoturismulînmatriculat sub numărul AG-03-HWJ, deşi nu poseda permis de conducere.
În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 1 decembrie2003, inculpatul a condus din nou acelaşi autoturism în municipiulCâmpulung, cu toate că nu obţinuse, între timp, permis de conducere.
În raport de condamnările suferite prin sentinţele penalenr.341/2001 şi nr.617/2001 ale Judecătoriei Câmpulung, prima instanţă aapreciat că inculpatul a comis infracţiunea din prezenta cauză în stare derecidivă postcondamnatorie, prevăzută de art.37 lit.a din Codul penal.
Totodată, constatându-se că infracţiunea din prezenta cauză a fostsăvârşită în perioada termenului de încercare, atât al suspendării condiţionate,cât şi al graţierii, prima instanţă a revocat, în temeiul dispoziţiilor art.7 dinLegea nr.543/2002 şi art.83 din Codul penal, atât graţierea, cât şi suspendareacondiţionată, dispunând, pe final, după recontopirea pedepselor aplicate princele două sentinţe (pentru infracţiuni concurente), să execute pedeapsa ceamai grea alături de pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată în prezentacauză.
Apelul declarat de inculpat, prin care a criticat sentinţa subaspectul greşitei reţineri a stării de recidivă cu consecinţa revocării suspendăriişi graţierii condiţionate, a fost admis prin decizia penală nr.469 din 7decembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Argeş, care a înlăturat dispoziţiileart.37 lit.a din Codul penal, precum şi dispoziţia referitoare la revocareagraţierii şi a suspendării condiţionate, urmând ca inculpatul să executepedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată în prezenta cauză în condiţiileart.81 din Codul penal.
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, princare a fost criticată decizia sub aspectul greşitei aplicări a dispoziţiilorreferitoare la instituţia recidivei, cu consecinţa nelegalei înlăturări a revocăriisuspendării şi graţierii condiţionate pentru pedepsele la care inculpatul a fostcondamnat prin sentinţele penale nr.341/2001 şi nr.617/2001, ambele aleJudecătoriei Câmpulung, a fost admis prin decizia penală nr.107 din 15 martie2005, prin care s-a casat în totalitate decizia şi s-a menţinut hotărârea instanţeide fond.
Motivarea instanţei de apel este în contradicţie cu dispoziţiilelegale aplicabile în speţă, respectiv cele referitoare la suspendare şi la graţiere.
Astfel, în mod corect prima instanţă a reţinut că, în raport dedispoziţiile art.120 alin.2 din Codul penal, la data săvârşirii infracţiunii înprezenta cauză (1 decembrie 2003) nu se împlinise termenul de graţiere,prevăzut de art.7 din Legea nr.543/2002 şi nici cel de suspendarecondiţionată, prevăzut de art.83 Cod penal.
În situaţia în care pedepsele de 1 an (aplicată prin sentinţa penalănr.341/2001, definitivă la 4 iunie 2001) şi, respectiv, 1 an (aplicată prinsentinţa penală nr.617/2001, definitivă la 8 decembrie 2001) a cărorsuspendare a fost dispusă, nu ar fi fost graţiate, termenul de încercareprevăzut de art.83 Cod penal ar fi expirat la 3 iunie 2004 şi, respectiv, 7decembrie 2004, deci ulterior săvârşirii noii infracţiuni pentru care inculpatula fost trimis în judecată în prezenta cauză. În acest caz, consecinţa săvârşiriinoii infracţiuni în termenul de încercare, ar fi fost revocarea suspendăriicondiţionate.
Potrivit art.120 alin.2 din Codul penal, graţierea are efecte şiasupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat. În acest caz,partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţatede instanţă se reduce în mod corespunzător".
Revenind la speţă, se constată că ambele pedepse de câte 1 an acăror executare a fost suspendată prin sentinţele penale nr.341/2001 şinr.617/2001 au fost graţiate condiţionat, în temeiul Legii nr.543/2002, încondiţiile prevăzute de art.120 alin.2 din Codul penal, în sensul reduceriitermenului de încercare cu durata pedepsei, respectiv, la 2 ani.
Dar, potrivit art.7 din Legea nr.543/2002, termenul de încercareprivind graţierea începe să curgă de la data actului de graţiere (4 octombrie2002), care în varianta redusă la 2 ani (prevăzută de art.120 alin.2 Cod penal)ar fi expirat la 3 octombrie 2004, deci ulterior săvârşirii infracţiunii dinprezenta cauză.
Susţinerea instanţei de apel, în sensul că efectul actului de graţiere(inclusiv în ce priveşte reducerea termenului de încercare al suspendăriicondiţionate) se produce din momentul rămânerii definitive a hotărârii şi nudin cel al adoptării actului de clemenţă, conduce la situaţii ilogice. Astfel,într-o atare interpretare, în situaţia în care actul de graţiere a fost adoptat la operioadă mai mare de 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii decondamnare, termenul de încercare al graţierii (care începuse să curgă de larămânerea definitivă a hotărârii) s-ar împlini la data apariţiei legii de graţiere,ceea ce este de neacceptat din punct de vedere juridic.
Ca atare, întrucât la data săvârşirii infracţiunii deduse judecăţii nuse împlinise nici unul din termenele de încercare, în mod nelegal, instanţa deapel a considerat că nu se poate reţine starea de recidivă prevăzută de art.37lit.a din Codul penal, cu consecinţa revocării suspendării condiţionate şi agraţierii condiţionate.