Infracţiunea de ultraj . Jurisprudență Ultraj
Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă penală nr. 433 din data de 14.10.2016
Constată că prin rechizitoriul nr. /115/P/2015 al Parchetului Moinești, jud. Bacău și înregistrat sub nr…../260/2015 pe rolul Judecătoriei Moinești, a fost trimis în judecată inculpatul B.H.M. , pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj , prev. de art.257 al.1,4 din C.pen.
În actul de sesizare a instanței se arată că inculpatul la data de 22.12.2014 a lovit executorul judecătoresc B.J., aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu și în legătură cu exercitarea acestor atribuțiuni, cauzându-i leziuni ce au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale, fără spitalizare.
Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală și declarațiile date în faza de cercetare judecătorească, instanța a reținut următoarele:
B.J. este executor judecătoresc în cadrul Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Bacău și avea sediul în mun. M.
În cadrul activității acestuia a fost investit pentru punerea în executare a unei hotărâri judecătorești în care era implicată ca și parte R.S. , care viza o sumă de bani.
Inculpatul B.H.M. în data de 22.12.2014,în jurul orei 10,20, împreună cu R.C.L. și R.F. , s-au deplasat la sediul executorului judecătoresc pentru a obține anumite informații în legătură cu punerea în executare .
Cele două persoane de sex feminin au rămas în mașina cu care s-au deplasat, respectiv un autoturismul marca Renault Clio culoare gri metalizat, cu nr. BC 54 …, iar B.H.M. a intrat în sediul unde B.J. se afla în exercitarea atribuțiunilor de serviciu și i-a solicitat explicații în legătură cu executarea în curs ce o privea pe mama prietenei sale.
Între cei doi a avut loc un schimb de replici, iar inculpatul nemulțumit de răspunsurile primite a lovit persoana vătămată cu pumnul în piept, aceasta s-a dezechilibrat și a căzut pe spate, peste un radiator electric, suferind o plagă contuză superficială cu detașarea unui mic lambou pe fața dorsală a degetului mijlociu, de la mâna stângă, pentru care medicul legist a apreciat că are nevoie de 4-5 zile îngrijiri medicale, fără spitalizare.
După lovirea executorului judecătoresc , inculpatul a părăsit biroul acestuia și s-a urcat în mașina cu care venise .
Legal citat inculpatul nu s-a prezentat în instanță făcând dovada că nu se sustrage cercetării judecătorești în sensul că lucrează în Anglia unde are de susținut și o serie de examene (file 53-55 dosar).
Instanța a pus în discuție aplicarea art.374 pct.7 Cod proc penală în sensul de a nu se mai readministreze probele în faza cercetării judecătorești , nefiind contestate în faza de cameră preliminară.
Martora R.C.L., confirmă faptul că în acea zi inculpatul a intrat în sediul în care-și desfășura activitatea executorul judecătoresc, ea așteptând în mașină cu mama sa, iar când a revenit a povestit că nu s-a putut înțelege cu B.J. , care l-a dat afară din birou, fără a preciza ceva în legătură cu vreo altercație fizică ivită între ei.
Martora R.F. confirmă și ea litigiul cu OMV-ul , în urma căruia s-a ajuns la executarea silită instrumentată de către executorul judecătoresc și la fel ca fiica sa declară că inculpatul a intrat în birou , iar când a revenit era puțin speriat și i-a cerut să plece. În legătură cu agresiunea reclamată , respectivul i-ar fi relatat că B.J. avea telefonul în mână , iar el din greșeală i-ar fi dat peste mână, iar telefonul i-a căzut.
Martora A.N. , care la acea dată lucra la cabinetul executorului și care se afla în încăpere , relatează cum , a intrat un bărbat pe care nu-l cunoștea și s-a adresat direct executorului , fără ca ea să-și amintească dacă l-a amenințat sau înjurat.
Nu a fost atentă la discuția dintre cei doi, pentru că lucra pe calculator, însă a văzut cum B.J. a căzut lângă un birou, peste un calorifer, iar bărbatul ce de abia intrase a părăsit în grabă sediul cabinetului. Împreună cu B.J. au ieșit în urmărirea acestuia și au fotografiat mașina în care acesta s-a urcat.
Martora L.C.G. , ce se afla și ea în cabinetul executorului și a observat cum un tânăr a intrat și a avut o discuție cu B.J. în legătură cu un dosar privind plata unor sume de bani, l-a amenințat cu moartea și apoi a venit după birou și l-a lovit în zona pieptului, victima dezechilibrându-se și căzând peste un calorifer.
Fapta a fost dovedită și prin : plângerea și declarațiile persoanei vătămate fl.3-5, 8, 18-19, 20;planșe foto fl.20; proces verbal de verificare în baza de date fl.6 , 35-36; certificat medico legal fl.11; declarații martori fl.7, 21-23, 25.
Persoana vătămată a solicitat schimbarea încadrării juridice în art.38 alin.2 din Legea 188/2000.
Reprezentantul Parchetului a solicitat de asemenea schimbarea încadrării juridice în art.257 alin.1 Cod penal.
Va fi respinsă cererea privind schimbarea încadrării juridice în art.38 alin.2 din Legea 188/2000 deoarece acest text de lege este abrogat .
În ceea ce privește schimbarea de încadrare juridică solicitată de reprezentantul Parchetului , aceasta va fi admisă deoarece executorul judecătoresc nu este unul subiecții pasivi ai infracțiunii așa cum sunt prevăzuți limitativ în aliniatul 4 , respectiv : polițist sau jandarm.
Fapta inculpatului B.H.M. care, în data de 22.12.2014, a lovit executorul judecătoresc B.J. , aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu și în legătură cu exercitarea acestor atribuțiuni, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de ultraj faptă prevăzută și pedepsită de art.257 al.1 din C.pen.
La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Inculpatul nu a mai fost condamnat , așa cum rezultă din fișa cazier , a avut o atitudine sinceră , colaborând cu organele de urmărire penală .
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei amenzi penale.
În baza art.63 Cod penal nou se va atrage atenția inculpatului asupra faptului că neexecutarea cu rea-credință a pedepsei amenzii penale aplicate conduce la înlocuirea numărului de zile-amendă rămase neexecutate cu un număr echivalent de zile de închisoare.
Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10.000 euro reprezentând daune morale.
Condițiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăția autorului faptei ilicite.
Fapta ilicita reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Vinovăția reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voință si conștiință a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.
Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanta retine ca prin fapta savarsita , inculpatul a săvârșit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vătămate.
Prejudiciul produs reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite săvârșită de catre inculpat, persoana vătămată având nevoie de 4-5 zile de ingrijiri medicale.
Din probele administrate instanța reține că există o legătură de cauzalitate între fapta ilicita săvârșită de inculpat si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Din coroborarea probelor înscrisuri cu declarația martorului dată în fața instanței, cele date în cursul urmăririi penale, cât și cu declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale, instanța consideră că în cauză este îndeplinită și condiția vinovăției inculpatului , aceasta fiind probată sub forma intenției.
Astfel, inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor (vătămarea integrității corporale a persoanei vătămate ) și a urmărit sau a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin săvârșirea faptei ilicite.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile civile răspunderii civile delictuale instanța urmează să aprecieze asupra cuantumului despăgubirilor solicitate de persoana vătămată.
Fiind îndeplinite condițiile civile ale răspunderii civile instanța urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vătămată.
Stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudicii aduse integrității fizice și onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecătorului care, însă, trebuie să aibă în vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecății, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.
Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o baza echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justa cauza a celui care pretinde daune morale.
Instanța constată că suma de 10.000 euro reprezentând daune morale apare ca fiind o suma disproporționată si nerezonabila in raport cu suferințele fizice si psihice încercate de partea civilă în urma faptei săvârșite de inculpat.
Fata de toate cele ce preced, statuând in echitate, in lipsa unor criterii legale, instanța apreciază ca suma solicitată nu este o suma rezonabila, proporțională cu prejudiciul suferit si inerentele suferințe psihice provocate persoanei vătămate prin fapta inculpatului.
În baza art. 274 alin. (1) N.C.proc.pen., va fi obligat inculpatul la plata sumei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.