Infracţiunile de înşelăciune şi abuz de încredere

Tribunalul GORJ Sentinţă penală nr. 51/2013 din data de 18.02.2013

Pe rol fiind judecarea plângerii formulată de petentul X împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. ..../P/...... din .... septembrie ....... a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:

- apărătorul ales, avocat Y pentru petentul X;

- apărător ales, avocat W pentru intimații A, B și C;

Au lipsit petentul și intimații.

S-a prezentat, de asemenea, numita Z, care a susținut că este administrator special pentru intimata C, dar nu a făcut dovada identității și calității sale.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că, așa cum rezultă din extrasul portalului Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la fișa dosarului nr. ..../.../....., la data de ....... s-a pronunțat hotărârea prin care s-a respins ca nefondată cererea formulată de petiționarul X pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. ..../..../...... al Tribunalului Gorj după care, nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri:

Apărătorul ales, avocat Y pentru petentul X a solicitat în baza art. 2781 alin. 8 lit. b C.pr.pen. admiterea plângerii, desființarea rezoluției procurorului și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitorii A și B; susține că din probatoriul administrat rezultă că persoanele care au semnat actul adițional nu mai aveau nici o calitate în societatea Q și solicită ca instanța să dispună prin sentință începerea urmăririi penale față de respectivele persoane care, la data de ......... când s-a deschis procedura insolvenței Q nu mai aveau calitatea de reprezentant al societății; de asemenea, susține că a fost efectuat un raport de expertiză contabilă, petentul și-a îndeplinit obligațiile asumate în fața notarului public, însă Q a folosit suma împrumutată în alt scop decât cel pentru funcționarea acesteia, astfel că plângerea petentului este admisibilă și, în raport de temeiurile invocate și de considerentele arătate, solicită ca organele de urmărire penală să înceapă urmărirea penală față de făptuitori și să efectueze cercetări și pentru alte infracțiuni asupra cărora procurorul nu s-a pronunțat în prezentul dosar.

Apărătorul ales, avocat W pentru intimații A, B și C a solicitat respingerea plângerii și menținerea rezoluției nr. ..../..../.../..... din data de ....... a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj; arată că petentul a criticat rezoluția parchetului pentru nelegalitate și netemeinicie și că procurorul a dat o soluție fără efectuarea actelor de cercetare în cauză; petentul a făcut referire în plângere la modul în care a fost folosit împrumutul, ci nu la nerespectarea obligațiilor contractuale ale contractului de vânzare-cumpărare, respectiv că cei doi asociați au folosit suma împrumutată în scopuri personale și nu în folosul societății raportat la obiectul de activitate al acesteia; învederează însă, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz de încredere și de înșelăciune, aceasta rezultând din declarațiile celor doi asociați A și B care, la data de ......., au luat împrumut suma de bani de la petentul X care a fost de acord; de asemenea, din declarația martorului M, care până în anul ...... a avut calitatea de director economic, rezultă că petentul X nu a întrebat-o pe aceasta dacă are cunoștință despre terenul vândut, ci care este părerea sa despre cei doi asociați, dacă sunt persoane de încredere; petentul a apelat la societatea Q prin cei doi asociați bazându-se pe credibilitatea acestora, însă și-a luat o marjă stabilind o dobândă pe care să o plătească cei doi dacă nu vor respecta termenul fixat la împrumut; când a fost perfectat contractul la notarul public, petentul X, pentru siguranța sa, a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare având ca obiect 7 parcele de teren în municipiul Tg-Jiu, str. Bicaz, însă trebuie avut în vedere că la data perfectării promisiunii, existau toatele actele necesare pentru a fi încheiat un contract; mai arată că petentul trebuie să dovedească că mijloacele folosite pentru a fi indus în eroare în înțelesul infracțiunii de înșelăciune, au fost dolosive, dar petentul și-a asumat un risc prin încheierea promisiunii fiind stipulată o clauză de dobândă, promisiune care putea fi perfectată sub forma contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul achiziționat cu împrumutul bancar de la BCR; promisiunea de vânzare-cumpărare a fost încheiată în formă autentică la notar public între petent și societatea Q, înregistrată sub nr. .... din ..... și care a fost semnată și însușită de petentul X; din probele administrate și susținerile învederate instanței nu rezultă ca cei doi asociați să fi indus în eroare pe petent, astfel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere, infracțiunea nu subzistă și, de altfel, nici însușirea vreunui bun mobil; cât privește infracțiunea de înșelăciune, se constată că nu rezidă eroarea în care s-a aflat petentul la momentul încheierii convenției; a solicitat respingerea plângerii formulată de petentul X, înțelegerea intervenită între petent și intimați fiind o convenție civilă, iar sancțiunea nerespectării acesteia nu cade sub incidența legii penale.

Reprezentanta Ministerului Public a arătat că soluția procurorului este temeinică și legală și a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, în cauză fiind antrenată răspunderea civilă contractuală a persoanei, ci nu răspunderea personală așa cum este prevăzută de legea penală.

În replică, apărătorul ales al petentului arată că organele de urmărire penală nu au avut în vedere convenția încheiată la data de ....... reprezentând un act adițional la promisiunea perfectată anterior, prin care s-a convenit prelungirea termenului de încheiere a actului de vânzare-cumpărare a unor terenuri în formă autentică.

În replică, apărătorul ales al intimaților arată că prin sentința nr. ..... din ....... s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței societății Q fără ca intimatului A să i se fi retras dreptul de administrare, iar actul adițional încheiat a condus la prelungirea termenului pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față;

Prin plângerea adresată Tribunalului Gorj la data de ....... și înregistrată pe rolul acestei instanțe la nr. ...../...../..... petentul X a solicitat desființarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. ...../P/...... din ........ a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj susținând, în esență, că această rezoluție este nelegală și netemeinică întrucât nu au fost analizate înscrisurile depuse la dosar de către petent și nu s-au efectuat verificări asupra modului în care Q a folosit împrumutul ce-i fusese acordat de către petent, dispunându-se în mod greșit soluția de neurmărire penală a făptuitorilor A și B; s-a mai susținut că este fără relevanță sub aspectul comiterii infracțiunilor de către cei doi făptuitori împrejurarea că ulterior deschiderii procedurii insolvenței, petentul s-a înscris la masa credală a Q, deoarece petentul a recurs astfel la unicul mod de a-și recupera suma acordată.

Intimații au depus la dosar înscrisuri, respectiv fotocopii ale contractului de vânzare-cumpărare cu credit acordat de B.C.R. - Sucursala Gorj - BNP Asociați "A. M."; - încheiere de autentificare nr. ..... din ......, purtând nr. dosar ...../...... la A.N.C.P.I. - O.C.P.I. Gorj - Biroul de carte funciară Tg-Jiu - CF ...... Tg-Jiu, promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare - încheiere de autentificare nr. ...... din ........ - BNP Târgu Jiu M.A., extraselor de cont, declarației de avere a petentului X înregistrată la Parlamentul României - Camera Deputaților înregistrată sub nr. ......, ale sentinței comerciale nr. ...... din ......... pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ..../...../........, ale cererii de înscriere a creanței în tabelul definitiv al creanțelor - formular ......, ale sentinței nr. ..... din ....... pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ....../..../......, ale procesului verbal al adunării creditorilor debitorului Q înregistrată sub nr. ..... din ..... la Societatea profesională VLC S.P.R.L. - administrator judiciar, ale ordinelor de plată - BRD Group Societe General nr. ..... din ....., nr. .... din ...., nr. ..... din ....., nr. .... din .......

Din oficiu, tribunalul a atașat pentru observare decizia nr. ..../......

Cauza a fost amânată succesiv la cererea petentului, care a solicitat Înaltei Curți de casație și Justiție strămutarea judecății, precum și la cererea apărătorului intimaților.

Tribunalul, verificând rezoluția procurorului pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, precum și a înscrisurilor depuse, potrivit art. 2781 alin. 7 C.pr.pen., constată că plângerea este întemeiată în parte, pentru considerentele de fapt și de drept ce urmează:

Astfel, organele de urmărire penală au fost sesizate la data de ....... (filele 6-8 d.u.p.) prin plângerea penală formulată de persoana vătămată X care a arătat că făptuitorii A, B și C ar fi săvârșit infracțiunile de înșelăciune și abuz de încredere, producând un prejudiciu de 16.000 euro, prin faptele acestora constând în inducerea în eroare a persoanei vătămate cu privire la faptul că un număr de 7 parcele de teren situate în intravilanul municipiului Tg-Jiu, Zona Prelungirea Strada Bicaz ar fi fost libere de orice sarcini și servituți, în realitate fiind ipotecate în favoarea unei unități bancare, determinându-l în acest fel să încheie la data de ........ promisiunea de vânzare - cumpărare pentru aceste terenuri și să plătească făptuitorilor prețul aferent în sumă totală de 100.000 euro, achitat integral până la data de ......., fără ca ulterior făptuitorii să mai încheie contractul de vânzare-cumpărare cu persoana vătămată și fără a restitui prețul primit; de asemenea, s-a mai susținut că făptuitorii ar fi menținut în eroare persoana vătămată prin faptul că la data de ....... făptuitorii A și B ar fi semnat în calitate de administratori ai Q actul adițional la promisiunea de vânzare - cumpărare, convenind prelungirea termenului până la care urma să fie transmisă proprietatea imobilelor către persoana vătămată, deși cei doi făptuitori nu ar mai fi avut capacitatea de a contracta ca urmare a pierderii calității de administratori, consecință directă a sentinței nr. ..... din ..... a Tribunalului Gorj pronunțată în dosarul nr. ..../..../..... având ca obiect procedura insolvenței Q; în cele din urmă, s-a susținut de către persoana vătămată că făptuitorii A și B au dispus de suma de 100.000 euro fără drept; de asemenea, prin aceeași plângere penală s-a solicitat efectuarea de cercetări penale și pentru alte infracțiuni în legătură cu cele sesizate.

După efectuarea actelor premergătoare potrivit art. 224 C.pr.pen., prin rezoluția din .......procurorul a dispus, în temeiul art. 10 lit. b C.pr.pen., neînceperea urmăririi penale față de A, B și C pentru infracțiunile prevăzute de art. 213 C.pen. și art. 215 alin. 1 - 5 C.pen. cu motivarea că faptele sesizate atrag răspunderea civilă contractuală.

Observând fotocopia înscrisului denumit "promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare"; (fila 9 d.u.p.) instanța constată că la data de ...... între persoana vătămată în calitate de promitent - cumpărător și promitenta - vânzătoare Q, reprezentată prin făptuitorii A și B în calitate de administratori a intervenit promisiunea de vânzare - cumpărare a unui număr de 7 terenuri situate în intravilanul municipiului Tg-Jiu, Zona Prelungirea strada Bicaz, județul Gorj T 32, terenuri individualizate în contract prin suprafețe, numerele cadastrale ..../.../...., ..../.../..., ..../.../..., ..../..../..., .../.../..., ..../.../..., .../.../... și vecinătăți; contractul a fost autentificat de Biroul Notarului Public M.A. prin încheierea nr. ..... din ......

La alineatul 6 al contractului este prevăzut că "Subscrisa, promitenta - vânzătoare, declar că terenurile nu sunt grevate de sarcini și servituți, și totodată noi, părțile contractante scutim notarul public de cercetarea lor, asumându-se riscul cu privire la consecințele acestui fapt, rămânând răspunzătoare de orice evicțiune parțială sau totală conform art. 1337 Cod civil.";

Această declarație cuprinsă în contract este contrară realității, întrucât extrasele de carte funciară pentru informare eliberate de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Gorj nr. ....., ....., ....., ....., ....., ..... și .... toate din ....... (filele 23 - 24, 25 - 27, 28 - 29, 30 - 31, 32 - 33, 34 - 35 și 36 - 37 d.u.p.) confirmă că terenurile individualizate prin numerele cadastrale ..../.../...., ..../.../..., ..../.../..., ..../..../..., .../.../..., ..../.../... și .../.../... erau grevate de sarcini și făceau obiectul dreptului de ipotecă instituit în favoarea BCR SA la data de ...... în baza actului notarial nr. ..... din ...... încheiat de Biroul notarului public C.P.

Astfel cum rezultă din plângerea penală și declarația persoanei vătămate, aceasta nu ar fi încheiat promisiunea de vânzare - cumpărare dacă ar fi cunoscut că terenurile sunt grevate de sarcini.

Împrejurarea că promitenții - vânzători și promitentul - cumpărător au scutit notarul public de efectuarea verificărilor și s-au asumat riscurile neverificării potrivit art. 1337 C.civile în vigoare la data faptelor, nu este de natură să conducă la concluzia că promitentul - cumpărător și-a asumat riscul de a fi indus în eroare cu privire la sarcinile impuse asupra terenurilor întrucât, pe de o parte, art. 1337 nu se referă la asumarea vreunui risc de către cumpărător, ci la asumarea răspunderii pentru evicțiune, adică a riscului vânzătorului ca, cumpărătorul evins să ceară, potrivit art. 1341 C.civ., restituirea prețului, fructele, cheltuielile de judecată și daune - interese, iar pe de altă parte, asumarea riscului de către promitentul - cumpărător era consecința directă a declarației promitenților - vânzători că "terenurile nu sunt grevate de sarcini";.

Din acest punct de vedere nu poate fi reținută apărarea exprimată de către intimați în sensul că prin contract petentul și-a asumat riscul de a fi indus în eroare cu privire la lipsa sarcinilor asupra terenurilor.

Așa fiind, există indicii în sensul că s-ar fi putut comite infracțiunea de înșelăciune în convenții în forma prevăzută de art. 215 alin. 1, 3 și 5 C.pen. constând în aceea că la data de ....... făptuitorii ar fi susținut și declarat în mod neadevărat persoanei vătămate că terenurile pe care această persoană era interesată să le dobândească de la făptuitori fie prin cumpărare, fie prin satisfacerea unei garanții imobiliare, ar fi fost libere de orice sarcini, determinând-o pe aceasta să le predea făptuitorilor suma de 100.000 euro, cu consecința că persoana vătămate nu poate recupera nici prețul predat și daunele convenite, dar nici terenurile, care sunt destinate să satisfacă interesele materiale ale persoanei în favoarea căreia fuseseră ipotecate anterior.

În consecință, în mod greșit s-a considerat de către organele de urmărire penală că fapta nu este prevăzută de legea penală, cât timp potrivit art. 251 alin. 1, 3 și 5 C.pen. constituie infracțiunea de înșelăciune fapta de inducere în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase cu prilejul încheierii unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, faptă comisă în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.

Pe de altă parte, din declarația făptuitorului A (filele 105 - 106 d.u.p.) ar rezulta că petentul ar fi cunoscut la momentul încheierii promisiunii de vânzare - cumpărare că terenurile erau grevate de sarcini.

Această apărare nu a fost verificată de organele de urmărire penală, întrucât din declarația martorei M (fila 104 d.u.p.) nu rezultă că această martoră ar fi fost întrebată de către petent cu privire la grevarea sau nu a terenurilor cu sarcini, ci că ar fi fost întrebată, în general, dacă făptuitorii A și B sunt persoane de încredere.

Or, împrejurarea că martora, fostă angajată a făptuitorilor, a prezentat în mod pozitiv pe aceștia nu poate fi considerată echivalentă cunoașterii de către petent a faptului că terenurile erau grevate de sarcini, ci face dovada contrară, în sensul că petentul a avut încredere în cele afirmate și declarate de făptuitori cu ocazia încheierii contractului.

Așa fiind, se impunea ca organele de cercetare penală să procedeze la confruntarea persoanei vătămate și a făptuitorilor, să identifice persoane care au cunoștință despre împrejurările în care părțile au convenit promisiunea de vânzare-cumpărare și asculte aceste persoane.

De asemenea, prin plângerea penală persoana vătămată a susținut că a fost indusă în eroare prin faptul că sumele de bani împrumutate în numele societății comerciale nu au fost utilizate în scopul în care au fost împrumutate, respectiv în interesul societății.

În mod corect s-a reținut de către organele de urmărire penală că această împrejurare nu constituie infracțiunea de abuz de încredere prevăzută de art. 213 C.pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale aceste infracțiuni cât timp nu este îndeplinită condiția existenței situației premisă ca persoana vătămată să fi predat anterior făptuitorilor un bun în vederea deținerii.

Cu toate acestea se impunea ca organele de urmărire penală să efectueze acte premergătoare în cadrul infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 2151 C.pen. întrucât descrierea faptei efectuată în plângerea penală corespunde acestei infracțiuni, respectiv însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.

În ce privește menținerea în eroare a părții vătămate prin aceea că la data de ...... făptuitorii A și B ar fi semnat în calitate de administratori ai Q actul adițional la promisiunea de vânzare - cumpărare, convenind prelungirea termenului până la care urma să fie transmisă proprietatea imobilelor către persoana vătămată, fără ca cei doi făptuitori să fi avut capacitatea de a contracta ca urmare a pierderii calității de administratori, susținerile petentului nu se verifică prin probe, întrucât:

Prin sentința nr. ..... din ....... a Tribunalului Gorj pronunțată în dosarul nr. ...../..../...... a fost admisă cererea formulată de creditorul S, iar în temeiul art. 33 alin. 6 din Legea privind procedura insolvenței s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului Q, fiind numit administrator judiciar provizoriu, fără a se ridica dreptul de administrare al celor doi administratori, respectiv A și B.

Ridicarea dreptului de administrare s-a dispus la data de ....... prin sentința nr. ..../......, care însă a fost modificată prin decizia nr. ...../..... din ....... a Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă pronunțată în dosarul nr. ...../..../....../....., urmare a admiterii recursului declarat de debitoarea Q.

Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, văzând dispozițiile art. 2781 alin. 8 lit. b C.pr.pen. și art. 192 alin. 3 C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 2781 alin. 8 lit. b C.pr.pen.,

Admite plângerea formulată de petentul X, fiul lui ..... și ......, născut la data de ..... în ......, județul ....., cu domiciliul în municipiul ......, str. ......, nr. ...., județul ....., CNP ........, desființează rezoluția nr. ...../P/.... din ......... a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj și trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitorul A, fiul lui ..... și ....., născut la data de ..... în ....., județul ......, cu domiciliul în municipiul ......, str. ......, nr. ....., județul ....., CNP ....... și făptuitorul B, fiul lui ..... și ......, născut la data de ...... în municipiul ....., județul ......, cu domiciliul în municipiul în ....., str. ....., bl. ...., sc. ....., et. ...., ap. ....., județul ....., CNP ......., pentru infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. 1, 3 și 5 C.pen. și art. 2151 alin. 2 C.pen.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, ........ la Tribunalul Gorj.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracţiunile de înşelăciune şi abuz de încredere