Înșelăciune. Jurisprudență Infracţiuni
| Comentarii |
|
Judecătoria MANGALIA Hotărâre nr. 73 din data de 27.05.2014
DOSAR NR. ……
R OM A N I A
JUDECĂTORIA MANGALIA
SENTINȚA PENALĂ NR. ….
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE …..
PREȘEDINTE: A.C.D.
GREFIER: M.V.
MINISTERUL PUBLIC REPREZENTAT DE PROCUROR N.S. DIN CADRUL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA MANGALIA
Pe rol, soluționarea acțiunii penale pusă în mișcare prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia întocmit la data de ….. în dosarul de urmărire penală nr. …… privind pe inculpatul M.I., trimis în judecată în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute dispozițiile art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, art. 293 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de …… și au fost consemnate prin încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de …..
INSTANȚA
Asupra cauzei penale de față, constată:
Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia sub nr. …. la data de …. și înregistrat pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. …. la data de …., s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului M.I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals privind identitatea în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzute de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, art. 293 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
În fapt, în actul de sesizare s-a reținut că, la data de …, S.C. C. S.A. Constanța a sesizat lucrătorii de poliție cu privire la faptul că administratorul S.C. L.E.C.S.R.L., M.I., a achiziționat, în baza unui contract de vânzare cumpărare încheiat între cele două societăți, beton și materiale de balastieră pe care, ulterior, le-a revândut la prețuri mai mici decât cel de achiziție și a căror contravaloare nu a achitat-o.
La data de …., O. Bank Romania S.A. a sesizat organele judiciare cu privire la faptul că a fost înregistrat un incident bancar cu ocazia prezentării filei CEC seria ….. în valoare de ….. lei, emisă de reprezentantul S.C. L.E.C.S.R.L. Mangalia în favoarea S.C. C. S.A. Constanța, fila CEC fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă parțial disponibil în cont.
La data de …., reprezentanții S.C. A.I. LTD București au sesizat lucrătorii Poliției municipiului Mangalia cu privire la faptul că la data de ….. această societate a închiriat o hală reprezentantului S.C. L.E.C.S.R.L. Mangalia, iar la data de …., acesta a plecat și a luat din interiorul halei mobilier în valoare de …. lei.
Din verificările efectuate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța a rezultat ca administratorul S.C. L.E.C.S.R.L. este numitul M.I..
Fiind audiat, acesta a declarat ca nu are cunoștință despre faptul că figurează la Oficiul Registrului Comerțului Constanța ca administrator și asociat al S.C. L.E.C.S.R.L., precum și faptul că nu a încheiat nici un contract cu numele acestei societăți iar cartea de identitate a cărei xerocopie i s-a prezentat nu a mai găsit-o la domiciliul său alături de permisul de conducere și alte documente, din luna ….. și că îl bănuiește pe fratele sau, M.I., că ar fi luat actele și că s-a folosit de acestea.
Din cercetările efectuate a rezultat că S.C. L.E.C.S.R.L. a fost înființată in anul 2008, de către asociații C.M.L. și F.A., societatea având ca principal obiect de activitate activități profesionale, științifice și tehnice.
La începutul anului …., datorită unor divergențe apărute între cei doi asociați, aceștia au luat hotărârea înstrăinării societății pentru care, C.M.L.a postat un anunț pe internet, privind oferta de cesiune a părților sociale ale S.C. L.E.C.S.R.L., au întocmit Hotărârea nr. ….., prin care au dispus retragerea lor din calitățile de asociați și administratori ai societății și cesiunea cu titlu gratuit a părților sociale către inv. M.I. Pe tot parcursul discuțiilor cu foștii asociați ai societății, învinuitul s-a recomandat cu numele fratelui său, M.I., prezentând totodată cartea de identitate a acestuia, în baza căreia s-au perfectat documentele de cesiune.
Ulterior, învinuitul a mers împreună cu numita C.M.L. la notarul public C.A.A., unde a dat o declarație pe proprie răspundere cu privire la faptul că a primit de la sus-numita un carnet de file CEC, în numele S.C. L.E.C.S.R.L., la Oficiul Registrului Comerțului unde a solicitat înregistrarea mențiunii privind schimbarea asociaților și administratorilor societății și la sediul O. Bank Romania S.A., unde a depus specimen de semnătură în numele administratorului societății. Cu ocazia tuturor acestor operațiuni, inv. M.I. a prezentat actul de identitate al fratelui său, declinându-și totodată identitatea falsă a acestuia.
La data de …., inv. M.I., împreună cu numitul M.F., s-au deplasat la punctul de lucru al S.C. C. S.A. din Mangalia, unde au luat legătura cu șeful stației de betoane Mangalia al S.C. C. S.A., C.M.. Prezentându-se acesteia tot cu identitatea fratelui său, învinuitul i-a solicitat numitei C.M. perfectarea unui contract de vânzare cumpărare între S.C. L.E.C.S.R.L. și S.C. C. S.A., urmând ca în baza acestuia, să cumpere ulterior beton și produse de balastieră.
Totodată, învinuitul a prezentat angajatului părții vătămate actul de identitate al fratelui său, în baza căruia a fost întocmit contactul de vânzare cumpărare cu nr. …. din …., semnat personal de către învinuit. Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a înmânat reprezentantului părții vătămate o filă CEC, doar semnată și ștampilată, cu titlu de garanție a plății produselor ce urmau a fi livrate.
Numita C.M. a arătat că la sfârșitul lunii mai 2010, la stația de betoane a S.C. C. S.A. s-au prezentat trei bărbați dintre care îl cunoștea pe numitul M.F., cu care a purtat discuții cu privire la încheierea unui contract de vânzare cumpărare pentru achiziționarea de beton și produse de balastieră.
Din discuțiile purtate, aceasta a înțeles că societatea comercială cu care urma să se încheie contractul ar aparține numitului M.F., însă la final, cel care a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. ….. din …., a fost inv. M.I., care s-a prezentat ca fiind M.I. și a înmânat numitei C.M. cartea de identitate a acestuia, o copie xerox, fiind anexată contractului.
Anterior incheierii contractului, inv. M.I. a purtat discuții în legatură cu achiziția de beton cu o altă angajată a S.C. C. S.A. Constanța, martora C.N., careia i-a solicitat o ofertă de preț.
Odată cu incheierea contractului de vânzare cumpărare nr. …. din …., inv. M.I. a înmânat numitei C.M. și o filă CEC semnată și ștampilată, dar necompletată, ca garanție a plății produselor care urmau să fie livrate.
Așa cum rezultă din declarațiile martorilor P.I.și G.G.D., în cursul lunii …., numitul M.F., care era însoțit de inv. M.I., a luat legătura cu cel din urmă, căruia i-a propus să îi vândă beton, la un pret inferior celui existent pe piață, respectiv ….. lei/mc fără T.V.A. Întrucât numitul G.G.D. efectua lucrări de construcție la punctul de lucru al S.C. L.F.S.R.L. din Vama Veche, a fost de acord cu propunerea lui M.F. și la data de ….., i-a solicitat cantitatea de aproximativ 23 mc. de beton.
Inv. M.I. s-a prezentat la stația de betoane Mangalia a S.C. C. S.A. Constanta și a solicitat livrarea cantității de 23 mc. beton la lucrarea din Vama Veche, respectiv punctul de lucru al S.C. L.F.S.R.L. După efectuarea livrarii, inv. M.I. a semnat avizul de însoțire a mărfii și a supravegheat modul în care angajații S.C. C. S.A. au descărcat betonul comandat.
Numitul G.G.D. i-a achitat lui M.F. suma de 8.210 lei, iar la data de ……...2010 acesta a revenit și i-a înmânat factura seria … nr. …. și factura fiscala seria …. nr. …. însoțită de chitanțele seria …. nr. …. și …. emise de S.C. L.E.C.S.R.L..
La aproximativ 2 zile, înv. M.I. a solicitat telefonic numitei C.M. să îi livreze, în baza contractului încheiat, cantitatea de 9 mc. beton pentru o lucrare din cartierul D. I din Municipiul Mangalia, la un imobil proprietatea numitului P.G..
Astfel, însoțit de către o altă persoană, care s-a recomandat ca fiind "C.", a luat legătura cu martorul V.I., reprezentantul S.C. C.I.C.S.R.L., care se ocupa de execuția lucrării și care a fost de acord să achiziționeze de la acesta cantitatea de 9 mc. de beton.
Dupa efectuarea comenzii, inv. M.I. a semnat avizul de însoțire a mărfii și a supravegheat livrarea, iar numitul "C." i-a inmanat ulterior factura și chitanța numitului V.I. și a primit contravaloarea mărfii.
În cursul lunii …., inv. M.I. a luat legătura cu numitul S.N., cu care a încheiat contactul de lucrări nr. …. din …., pentru executarea de lucrări de construcție la imobilul acestuia din Eforie Nord.
Astfel, la începutul lunii iunie 2010, inv. M.I. a efectuat o nouă comandă catre S.C. C. S.A. pentru cantitatea de 154 mc. de beton. Pentru onorarea acestei comenzi, invinuitul a luat legatura cu numitul L.A., director general al S.C. C. S.A. Constanta, cantitatea de beton fiind în majoritate livrată de la punctul de lucru din Municipiul Constanța, iar de la cel din Municipiul Mangalia, fiind livrată cantitatea de 9 mc. de beton.
În timpul efectuării livrării reprezentanții S.C. C. S.A. Constanța au efectuat verificări la lucrările unde fusese anterior livrat beton și au constatat că inv. M.I. vânduse la prețuri inferioare celui de achiziție și au sistat livrările.
Fiind audiat, inv. M.I. a recunoscut săvârșirea faptelor ce se rețin în sarcina sa și a arătat că, în activitatea sa infracțională, a fost ajutat de către numitii M.F., C.M.L.și de către numitul "C.", persoane față de care urmează a se disjunge cauza în vederea continuării și definitivării cercetărilor penale.
În ceea ce privește sesizarea S.C. A.I. LTD București, în sarcina numitului M.I. nu se poate reține savarșirea infracțiunii de furt, întrucât nu există probe certe și indubitabile care să ateste existența bunurilor reclamate ca sustrase din hala inchiriată de către acesta.
Situația de fapt sus-menționată se susține, potrivit mențiunilor din cuprinsul rechizitoriului, cu următoarele mijloace de probă: plângere parte civilă, acte financiar-contabile, factura seria …. nr. … și factura fiscală seria …. nr. …. însoțită de chitanțele seria … nr. …. și …. emise de S.C. L.E.C.S.R.L., contract de vânzare cumpărare nr. …., contract nr. …., documente privind modificarea actului constitutiv al S.C. L.E.C.S.R.L., hotărârea Adunării Generale nr. …. a S.C. L.E.C.S.R.L., declarația autentificată la B.N.P. Spinu și Charcovschi sub nr. …, certificat constatator nr. …. emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, ordonanță schimbare încadrare juridică, ordonanță de conexare, declarații de martori, acte de căutare ale învinuitului, declarațiile învinuitului și proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.
În ședința publică din data de …. inculpatul s-a prezentat în fața instanței de judecată și, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, a arătat că recunoaște în totalitate faptele ce i-au fost reținute în sarcină prin actul de sesizare al instanței și solicită ca judecata să aibă loc potrivit dispozițiilor art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
În conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. 1 Cod procedură penală, instanța a procedat la audierea inculpatului, declarația fiind consemnată și anexată la dosarul cauzei, fila 40.
Din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatului M.I., instanța reține împrejurarea că acesta nu se află la primul conflict cu legea penală, executând anterior o pedeapsă mai mare de 6 luni.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, instanța reține că situația de fapt prezentată în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia corespunde realității.
Astfel, inculpatul M.I. a declarat în fața instanței că recunoaște faptele ce i-au fost reținute în sarcină, în actul de sesizare, înțelegând să se prevaleze de dispozițiile art. 375 alin. 1 Cod procedură penală.
Prin rezoluția din data de ……..2011, confirmată de procuror s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpat, sub aspectul comiterii infracțiunilor fals privind identitatea, fals în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune, cu aplic art. 33 lit. a C.pen. Ulterior, prin ordonanța procurorului din data de ……….2013 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpat, în sensul reținerii dispozițiilor art. 41 alin. 2 C.pen cu privire la faptele de fals privind identitatea, fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și a recidivei postexecutorii, prevăzută de art. 37 lit. b C.pen. (fila 172 din dosarul de urmărire penală).
La data de ……….2011 s-a procedat la audierea inculpatului M.I. de către procuror și la data de ……...2013 i s-a prezentat materialul de urmărire penală, împrejurare în care inculpatul a declarat că recunoaște și regretă faptele comise (fila 187 din dosarul de urmărire penală).
Cu privire la persoana inculpatului, din analiza actelor dosarului instanța reține și împrejurarea că a avut o conduită sinceră pe parcursul procesului penal, manifestând regret față de faptele comise.
Având în vedere situația de fapt anterior reținută, instanța apreciază că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată.
Instanța constată că în cauză sunt aplicate dispozițiile Codului penal de la 1969, având în vedere că faptele au fost comise sub imperiul acestei legi. Analizând dispozițiile Noului Cod penal, instanța constată că acestea nu au caracterul unei legi penale mai favorabile, dat fiind starea de recidivă postexecutorie reținută în sarcina inculpatului, astfel că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 5 din Noul Cod penal.
În drept, fapta inculpatului M.I. care, prin folosirea de nume și calități oficiale, a indus în eroare reprezentanții S.C. C. S.A. Constanța, în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, cu prilejul încheierii și executării contractului de vânzare cumpărare nr. ….., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal.
Fapta inculpatului M.I. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, s-a prezentat sub o identitate falsă, a fratelui său, M.I., la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța la B.N.P. C.A.A., cu ocazia depistării de către lucrătorii de poliție, în vederea producerii de consecințe juridice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea în formă continuată, prevăzută de art. 293 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a semnat în numele fratelui său, M.I., Hotărârea Asociaților S.C. L.E.C.S.R.L., actul constitutiv modificat al S.C. L.E.C.S.R.L., înscrisuri pe care le-a folosit la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, precum și cererea pentru specimen de semnătură pe care a folosit-o la O. Bank Romania, în vederea producerii de consecințe juridice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Întrucât inculpatul M.I. a comis infracțiunile mai sus menționate anterior condamnării sale definitive pentru vreuna dintre ele, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 33 lit. a Cod penal, care reglementează concursul real de infracțiuni.
Examinând cazierul judiciar al inculpatului M.I., se constată că acesta a mai suferit condamnări, ultima dintre acestea de 6 ani închisoare, prin sentința penală nr. ….. a Tribunalului Constanța definitivă prin decizia penală nr. …. a Curții de Apel Constanța și decizia penală nr. … a Curții Supreme de Justiție.
Reținerea dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal se motivează prin aceea că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost cercetat în prezenta cauză după executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar anexată la dosarul cauzei.
Pe cale de consecință, față de inculpatul M.I. sunt aplicabile dispozițiile privind starea de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b Cod penal.
La stabilirea pedepsei față de inculpat, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 alin. 1 din Codul penal, respectiv dispozițiile părții generale a acestui act normativ, limitele de pedeapsă fixate în norma incriminatoare, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana inculpatului și antecedentele penale.
Astfel, instanța constată că legiuitorul însuși a conferit infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului un grad ridicat de pericol social generic, pe de o parte prin sancționarea acestora numai cu închisoarea, iar, pe de altă parte, prin stabilirea limitelor pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, între 3 și 15 ani închisoare, pentru infracțiunea de fals privind identitatea în formă continuată, prevăzută de art. 293 alin. 1 Cod penal, între 3 luni și 3 ani și pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal, între 3 luni sau 2 ani.
Având în vedere poziția procesuală exprimată de inculpat, în sensul că recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, instanța va face față de acesta aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 N. C.pr. pen. și va reduce cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege.
Instanța apreciază că, față de modul de săvârșire a faptelor și consecințele produse, respectiv prejudiciul cauzat, acestea prezintă gradul de pericol social concret al unor infracțiuni.
Pentru considerentele expuse, instanța îl va condamna pe inculpatul M.I., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea în formă continuată, apreciind că acestea sunt suficiente și de natură a-l reeduca pe inculpat.
Având în vedere împrejurarea că inculpatul M.I. a săvârșit faptele pentru care a fost cercetat în prezenta cauză înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele sau pentru săvârșirea altei fapte prevăzute de legea penală, instanța, în baza art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal raportat la art. 33 lit. a Cod penal, va contopi pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta sentință, urmând ca acesta să execute în final pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
Ca modalitate de executare a pedepsei aplicate inculpatului M.I., aceasta urmează a fi executată în regim de detenție, apreciind pe de o parte că față de gravitatea faptelor aceasta este singura modalitate de atingere a scopului pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal, iar pe de altă parte nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru suspendarea condiționată sau sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului, dată fiind starea de recidivă reținută în sarcina acestuia.
Sub aspectul laturii civile, instanța reține că persoana vătămată SC C. SA s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de …. lei, reprezentând prejudiciu cauzat, compus din ….. lei, contravaloare marfă și servicii prestate și …… lei, penalități de întârziere.
Din înscrisurile aflate la filele 16-40 din dosarul de urmărire penală rezultă cu certitudine valoarea prejudiciului în cuantum de 55.867 lei, reprezentând contravaloarea mărfii livrate și a serviciilor prestate.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 1357 alin. 2 Cod civil, "cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare";, iar potrivit alin. 2 "autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă";.
Instanța apreciază că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului, în baza art. 1357 Cod civil, în sensul existenței unei fapte ilicite, ce a creat în patrimoniul părții civile un prejudiciu, și a legăturii de cauzalitate între acestea.
Pe cale de consecință,.instanța urmează să constate întemeiată cererea părții civile cu privire la repararea prejudiciului în cuantum de 55.867 lei, reprezentând contravaloarea mărfii livrate și a serviciilor prestate.
În ceea ce privește cererea părții civile, de obligare a inculpatului la plata penalităților de întârziere în cuantum de …. lei, instanța apreciază că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a fi admisă.
În concret, instanța reține că răspunderea civilă a inculpatului este o răspundere civilă delictuală, iar nu una contractuală, nefiind posibilă o combinare a celor două tipuri de răspundere civilă. Ca atare, nu se pot acorda în cauză penalitățile solicitate de partea civilă.
Astfel, potrivit art. 19 alin. 1 Cod procedură penală, "acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale";, iar potrivit alin. 5 al aceluiași articol, "repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile";.
Rezultă deci că acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal se soluționează după regulile aplicabile răspunderii civile delictuale, chiar dacă săvârșirea infracțiunii este în legătură cu alt tip de răspundere civilă, cum ar fi, de exemplu, răspunderea contractuală.
Dacă persoana fizică sau juridică dorește să exercite acțiunea civilă în cadrul procesului penal trebuie să accepte rezolvarea acțiunii civile, potrivit regulilor răspunderii civile delictuale prevăzute de Codul Civil, iar în cazul în care persoana prejudiciată dorește rezolvarea acțiunii civile conform regulilor stabilite pentru alte tipuri de răspundere civilă, are posibilitatea de a se adresa instanței civile pentru repararea pagubei, astfel cum se prevede în art. 27 alin. 1 Cod procedură penală.
Obligarea inculpatului la plata penalităților prevăzute în contractul încheiat de partea civilă cu inculpatul este specifică răspunderii contractuale, pe când în cazul răspunderii civile delictuale raportul juridic ia naștere prin săvârșirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, iar dreptul de creanță este stabilit, în lipsa convenției părților, de instanța de judecată.
Nu s-ar putea susține că, prin acordarea penalităților de întârziere se urmărește acoperirea integrală a prejudiciului creat părții civile, cu motivarea că unul dintre principiile răspunderii civile delictuale este cel al reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită.
Astfel, penalitățile de întârziere nu reprezintă modalități de acoperire a prejudiciului cauzat prin neplata la termen a obligațiilor asumate, ci constituie sancțiuni pentru neplata la termen, independent de producerea vreunui prejudiciu prin întârzierea la plată.
Mai mult, inculpatul nefiind parte a contractului încheiat de partea civilă cu SC L.E.C.S.R.L., nu poate fi obligat în temeiul acestui contract la plata penalităților de întârziere
În cadrul procesului penal, partea civilă este îndreptățită la acordarea dobânzii aferente debitului principal, dar nu la penalități de întârziere stabilite de în contractul menționat, astfel cum a solicitat partea civilă, (pentru argumentele deja arătate), ci dobânda legală, în condițiile O.G. nr. 13/2011, dobândă care nu a fost însă solicitată în cauză.
În concluzie, instanța apreciază că, în cazul acțiunii civile exercitate în cauză de către partea civilă, nu pot fi puse în sarcina inculpatului și nu se pot acorda și penalitățile de întârziere prevăzute în contractul încheiat de partea civilă cu SC L.E.C.S.R.L, singurele sume care ar putea însoți creanța principală fiind cele echivalente dobânzii legale (care însă nu a fost solicitată în prezenta cauză de partea civilă).
Față de considerentele anterior expuse, în baza art. 19 și 397 din Noul Cod procedură penală, raportat la art. 1357 Cod civil, instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SA și va dispune obligarea inculpatului la plata către partea civilă a sumei de …. lei, reprezentând prejudiciul cauzat, respectiv contravaloare marfă și servicii prestate de partea civilă.
În baza art. 272 N.C.pr.pen. instanța va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocatului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, pentru av. B.A.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală instanța va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 1.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 215 al. 1, 2 și 3 C.pen., cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. și 396 alin. 10 N. C.pr. pen.
Condamnă pe inculpatul M.I. la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 290 C.pen., cu aplic. art. 37 lit. b și 41 alin. 2 C.pen., rap la 396 alin. 10 N. C.pr. pen.
Condamnă pe inculpatul M.I. la pedeapsa închisorii de 10 luni pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În baza art. 293 C.pen., cu aplic. art. 37 lit. b și 41 alin. 2 C.pen., rap la 396 alin. 10 N. C.pr. pen.
Condamnă pe inculpatul M.I. la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.
În baza art. 34 lit. b C.pen, rap. la art. 33 lit. a C.pen.
Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 19 și 397 N.C.pr.pen., rap. la art. 1357 C.civ., admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SA.
Obligă pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 55.867 lei, reprezentând prejudiciul cauzat.
În baza art. 272 N.C.pr.pen, onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, pentru av. B.A.
În baza art. 274 al 1 C.pr.pen.
Obligă pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 1000 lei.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi …...
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.C.D. M.V.
