Legea nr.10/2001 – legea nr. 165/2013. Jurisprudență Despăgubiri, penalităţi
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Hotărâre nr. **** din data de 19.02.2018
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A III-A CIVILĂ
Dosar nr. ...............
Sentința civilă nr. ............
Ședința publică din 31.01.2018
Tribunalul constituit din:
Președinte: ****
Grefier: ****
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile de față privind pe reclamanții .................... în contradictoriu cu pârâtul .............., având ca obiect Legea nr.10/2001 - Legea nr. 165/2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanții, prin avocat .............., lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că, la data de 23.11.2017, s-a depus de către pârât o adresă.
Tribunalul dispune dezatașarea filelor .............. din dosar, având în vedere că reprezintă un dosar administrativ ce trebuia atașat la dosarul nr. ............ al Secției a IV-a Civilă.
Reclamanții, prin avocat, învederează faptul că, față de răspunsul depus de pârâtul Municipiul București, în sensul că lista bunurilor ce pot fi acordate în compensare nu a fost finalizată, solicită acordarea de măsuri reparatorii sub formă de puncte.
Tribunalul, analizând actele dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanții, prin avocat, solicită să se constate faptul că au calitatea de persoane îndreptățite să primească despăgubiri pentru imobilul preluat în mod abuziv de către stat prin Decretul nr. 106/1962.
Învederează faptul că autoarea ........... a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, prin vânzare-cumpărare de la numitul ............. Mai arată faptul că, prin procesul-verbal din 22.05.1942 întocmit de Comisia pentru înființarea Cărții Funciare, s-a înscris dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ........... compus din teren în suprafață de ....... mp. și construcție pe numele autoarei .......................
Totodată arată faptul că, potrivit istoricului de adresă și număr poștal, strada a purtat mai multe denumiri, iar, prin nota de reconstituire întocmită, imobilul deținut de autoarea reclamanților a fost identificat ca fiind cel din .................
Față de aceste aspecte, solicită admiterea acțiunii și să se constate faptul că reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite să primească măsuri reparatorii.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, înțelege să le solicite pe cale separată.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.06.2017 reclamanții .............. (ns. ..............) au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București, să se constate calitatea reclamanților de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru imobilul situat în ................., compus din teren în suprafață de ................ mp și construcția edificată pe acest teren, formată din trei camere și dependințe, imobil preluat în mod abuziv în proprietatea statului prin Decretul C.S. nr.106/1962 de la autoarea reclamanților .............. și să se dispună compensarea valorii imobilului, care nu mai poate fi restituit în natură, cu alte bunuri aflate în proprietatea statului; în cazul în care nu este posibilă compensarea valorii bunului preluat în proprietatea statului cu alte bunuri din patrimoniul Municipiului București, s-a solicitat obligarea pârâtului să emită o decizie motivată prin care să propună masuri compensatorii sub forma de puncte, în condițiile Legii nr. 165/2013.
În motivare cererii se susține că, prin notificarea înregistrată la BEJ ............... sub nr................./13.08.2001, reclamanții au solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul sus-arătat, formându-se la Primărie dosarul nr. ........./2001.
În cuprinsul notificării s-a arătat că mama reclamanților, ............, a dobândit, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .........../9 mai 1939, un teren în suprafață de ........ mp situat în .................
Pe acest teren se afla edificata o casa din cărămidă, cu un singur nivel, compusă din trei camere și dependințe, așa cum rezultă din Procesul-verbal întocmit la 22 mai 1942 de Comisiunea pentru Înființarea Cărților Funciare în București, prin care s-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate aparținând dnei ............. asupra terenului și construcției.
............... a decedat, fiind moștenită de reclamanții din prezenta acțiune.
Potrivit Adresei nr. ............./24.09.2008 întocmită de Direcția Evidența Imobiliară și Cadastrală din cadrul PMB, imobilul proprietatea dnei ............. a fost expropriat în baza Decretului Consiliului de Stat nr. ............, prin Decizia nr. ............. a Sfatului Popular al Capitalei, fără plata vreunei despăgubiri.
Ulterior, construcția a fost demolată, iar terenul a fost afectat de construcția blocurilor de locuințe, de trotuare și alei de acces.
Având în vedere cele mai sus arătate, imobilul din litigiu cade sub incidența prevederilor art. 11 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, iar reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii în echivalent atât pentru teren, cât și pentru construcție.
Se mai susține că, deși pârâtul a avut la dispoziție un termen de 36 luni, începând cu 01.01.2014, în care să soluționeze notificarea, acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care reclamanții au fost nevoiți să formuleze prezenta cerere.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 10/2001 și ale Legii nr. 165/2013.
A fost atașat dosarul administrativ.
Pârâtul Municipiului București a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
La termenul din 25.10.2017, tribunalul a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri și a dispus emiterea unei adrese către Primărie pentru a preciza daca are bunuri sau servicii de oferit în compensare, răspunsul la aceasta fiind depus la dosar la 23.11.2017.
Analizând probele administrate în cauză, tribunalul reține că, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .........../19.05.1939 la Tribunalul Ilfov - Secția notariat, numita ............., mama reclamanților, a dobândit proprietatea unui imobil situat în ..........., fost Calea ................, drept de proprietate ce a fost înscris în cartea funciară provizorie.
Prin Decretul nr. 106/1962 numita ............ a fost expropriată cu o suprafață de .......... mp teren și construcții în suprafață desfășurată de ................ mp.
După apariția Legii nr. 10/2001, reclamanții, în calitate de moștenitori ai autoarei lor, ..........., decedată la 08.04.1982, au depus notificare la data de ............... prin care au solicitat despăgubiri pentru partea ocupată din terenul situat în ..........., în suprafață de ........ mp și a construcției din cărămidă, formată din 3 camere și dependințe, precum și restituirea în natură a suprafeței neocupate din acest teren.
Deși au trecut mai mult de 16 ani de la apariția Legii nr. 10/2001 și de la depunerea notificării de către reclamanți, cu toate acestea pârâtul nu a soluționat-o, motiv pentru care tribunalul constată că se impune admiterea cererii în parte și obligarea pârâtului la emiterea, în favoarea reclamanților, a dispoziției cu propunere de acordare măsuri compensatorii prin puncte pentru imobilul imposibil de restituit în natură situat în ..............., compus din teren în suprafață de .............. mp și din construcții, demolate la acest moment, în suprafață de ........... mp.
Având în vedere suprafețele expres prevăzute în decretul de expropriere, tribunalul va respinge cererea pentru diferența de teren pana la ............... mp.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților de compensare a imobilului cu alte bunuri aflate în proprietatea pârâtului, tribunalul constată că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 1 al. 2 din legea nr. 165/2013 "În situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza legii nr. 10/2001, precum și măsura compensării prin puncte";.
Tribunalul reține că pot fi acordate în compensare numai acele imobile cuprinse în tabelul bunurilor disponibile întocmit de conducătorii entităților învestite cu soluționarea notificărilor, listă ce nu a fost încă finalizată.
Astfel, art. 1.7 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 10/2001 prevede că măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzută la art. 1 alin. (2) și (3) din lege, permite entității obligate la restituire să ofere persoanei îndreptățite, prin compensare în echivalent, orice bunuri sau servicii disponibile, pe care le deține și care sunt acceptate de persoana îndreptățită. În acest sens, entitatea învestită cu soluționarea cererii de restituire poate propune persoanei îndreptățite, ca măsură reparatorie alternativă, acordarea de bunuri: terenuri, construcții aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile, aflate în circuitul civil, care sunt deținute de aceasta. În cazul instituțiilor publice care au în administrare imobile disponibile, aflate în proprietatea publică a statului sau a unității administrativ-teritoriale, și se apreciază că acestea pot face obiectul compensării cu un alt imobil a cărui restituire în natură nu este posibilă potrivit legii, bunurile disponibile cu regim de proprietate publică se pot dezafecta și trece în proprietatea privată a statului sau, după caz, a unității administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor Legii nr. 213/1998, cu modificările și completările ulterioare, urmând ca, odată intrat în circuitul civil, imobilul respectiv să fie atribuit prin compensare ca măsură reparatorie persoanei îndreptățite la restituire. În aceste cazuri decizia/dispoziția motivată de restituire prin compensare cu alt imobil în echivalent va urma regimul prevăzut la art. 25 alin. (4) și ale art. 26 alin. (5) din lege.
Această procedură de atribuire a bunurilor în compensare a fost menținută de Legea nr. 165/2013, art. 22/1 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi stabilind că situația bunurilor care pot fi acordate în compensare se afișează la sfârșitul fiecărei luni atât pe site-ul entității învestite cu soluționarea notificării, cât și la sediul acesteia.
Prin urmare, nu orice terenuri libere aflate în proprietatea unității deținătoare pot fi acordate în compensare, ci numai acelea afectate în mod special acestui scop. Acesta este motivul pentru care procedura menționată anterior stabilește că unitatea deținătoare este cea care oferă bunuri în compensare, iar persoana îndreptățită acceptă sau nu. Aceasta din urmă nu are dreptul de a solicita orice bunuri în compensare, ci de a opta între acelea selectate în acest scop de unitatea deținătoare.
Neîntocmirea de către Municipiul București a unei liste cu terenurile ce pot fi acordate în compensare nu poate fi sancționată de instanță prin acordarea oricărui teren solicitat de persoana îndreptățită întrucât instanța nu poate dispune decât ceea ce ar fi putut dispune unitatea deținătoare, și nu a făcut-o. Or, în lipsa inventarului bunurilor, Municipiul București nu putea acorda reclamantelor bunuri în compensare.
Tribunalul apreciază că stabilirea de către unitatea administrativă a terenurilor ce pot fi acordate în compensare este o măsură ce ține de oportunitate, fiind la discreția municipalității, așa încât nu orice bunuri aflate în patrimoniul său pot fi atribuite în compensare. În lipsa unei liste conținând aceste terenuri, acordarea direct de către instanță a oricărui bun solicitat de reclamante poate afecta, de cele mai multe ori, interesele comunității, care ar fi fost mai bine deservite dacă bunul ar fi fost utilizat pentru o altă destinație. De asemenea, o astfel de măsură ar fi discriminatorie și inechitabilă față de celelalte persoane îndreptățite la măsuri reparatorii care nu au avut acces, într-un fel sau altul, la informații privind terenurile libere din patrimoniul unității administrative.
Având în vedere considerentele expuse, tribunalul urmează să respingă cererea reclamanților de acordare de bunuri în compensare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamanții .................. cu domiciliul în ................. și .................... cu domiciliul în ................. în contradictoriu cu pârâtul ............... cu sediul în .......................
Obligă pârâtul să emită, în favoarea reclamanților, dispoziție cu propunere de acordare măsuri compensatorii prin puncte pentru imobilul imposibil de restituit în natură situat în ................., compus din teren în suprafață de .............. mp. și construcții în suprafață de ........... mp.
Respinge cererea pentru diferența de teren până la ........... mp și capătul de cerere privind compensarea cu alte bunuri aflate în proprietatea pârâtului.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul București - Secția a III-a Civilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 31.01.2018.
Președinte Grefier
RED.C.P./19.02.2018
DACT.M.G./7EX.
