Lipsirea de libertate în mod ilegal. Elemente constitutive
| Comentarii |
|
Judecătoria OLTENIŢA Sentinţă penală nr. 22 din data de 18.01.2013
7. Lipsirea de libertate în mod ilegal. Elemente constitutive.
- art.189 C.pen.
JUDECĂTORIA OLTENIȚA - SENTINȚA PENALĂ NR.22 DIN 18.01.2013
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița din data de 20.04.2012 înregistrat la această instanță sub nr. …/269/2012 au fost trimiși în judecată, în stare de arest, inculpații BCM, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.189 alin.1 și 2 c.p., art.208 al.1-209 al.1 lit.a și alin.2 lit.b C.p. și art.86 alin.1 din OUG 195/2002- Rep., toate cu aplic. art.37 lit.a C.p. și art.33 lit.a C.p., respectiv NRS, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.189 alin.1 și 2 c.p., art.208 al.1-209 al.1 lit.a și alin.2 lit.b C.p. - ambele cu aplic. art.33 lit.a C.p.
În actul de sesizare a instanței se reține următoarea situație de fapt:
În seara zilei de 21.02.2012 inculpatul BCM, singur, a sustras autoturismul Dacia Logan MCV cu nr. de înmatriculare DB … din com. Vulcana, jud. Dâmbovița, autoturism ce aparține societății IL C I SRL.
Fiind și sub influența băuturilor alcoolice, întrucât în prealabil consumase aproximativ 700 ml coniac, inculpatul, care nu poseda nici permis de conducere, s-a plimbat 2-3 ore pe raza mai multor localități din jud. Dâmbovița, după care l-a sunat pe inculpatul NRS, pentru a se întâlni. Inculpatul BCM i-a spus inculpatului NRS că dorește să vândă respectivul autoturism, fără a menționa că mașina fusese furată. NRS i-a spus inculpatului BCM că știe în orașul Oltenița o persoană pe nume NN, pe care cei doi inculpați o cunoșteau, căreia ar putea să-i vândă autoturismul. În dimineața zilei de 22.02.2012, inculpatul NRS l-a apelat pe martorul NN care a acceptat să vadă mașina.
Cei doi inculpați s-au deplasat către mun. Oltenița cu autoturismul sustras, condus de către inculpatul BCM, iar pe drum inculpații au continuat să consume băuturi alcoolice, respectiv bere.
Martorul NN a solicitat actele mașinii, moment în care inculpatul BCM a recunoscut că autoturismul a fost furat de el în noaptea de 21/22.02.2012, fapt pentru care martorul NN a refuzat să-l mai cumpere. În această situație, cei doi inculpați au plecat cu autoturismul menționat pe DN4, către mun. București, în jurul orelor 13.00-14.00.
La ieșirea din mun. Oltenița, inculpatul BCM a alimentat cu motorină în valoare de 20 de lei, la stația Petrom, fiind înregistrați de camerele de supraveghere video ale stației, filmare cei îi prezintă pe cei doi inculpați în timp ce alimentau cu carburant la pompa nr.2 la ora 13.48.
În drumul lor spre București, în localitatea Șoldanu, cei doi inculpați au luat la ocazie pe partea vătămată VCG, care intenționa să ajungă în București, unde lucrează ca farmacistă.
Partea vătămată a ocupat bancheta din spate a autoturismului, unde se afla și inculpatul NRS, astfel cum rezultă din declarațiile părții vătămate, coroborate cu declarațiile martorului PG, precum și cu declarația inculpatului NRS, care deși afirmă că a ocupat locul din dreapta față, a declarat că el a închis din interior portiera dreapta spate a autoturismului, după ce partea vătămată l-a părăsit.
Partea vătămată, văzând că cei doi inculpați consumau băuturi alcoolice, le-a solicitat să oprească autoturismul și să o lase să coboare pentru a lua un microbuz.
Inculpatul BCM, care conducea autoturismul, nu a oprit, ci a continuat drumul, iar între comuna Frumușani și orașul Popești-Leordeni, în apropierea centurii rutiere a mun. București, a virat la dreapta, pe sensul lui de mers, pe un drum pietruit, acoperit cu zăpadă, care ducea spre cartierul de vile din acea zonă.
Profitând de faptul că autoturismul a încetinit, rulând cu viteză mică, partea vătămată a deschis portiera din dreapta spate și a sărit din autovehicul, lăsând în autoturism geanta sa, în care se aflau telefonul mobil marca Nokia, 1470 lei, actele de identitate și alte bunuri, în valoare totală de 8000 de lei, însă în încercarea ei de a scăpa și de a-și recupera geanta, partea vătămată a apucat din greșeală înainte de a sări, geaca din piele de culoare neagră ce aparținea inculpatului NRS.
În loc să oprească, inculpatul BCM a continuat să conducă, revenind pe DN4, pe care l-a traversat și a oprit pe o altă străduță din zonă, ce ducea către o hală în construcție. Aici, inculpatul BCM a oprit autoturismul și a staționat aproximativ 30 de minute, timp în care, împreună cu inculpatul NRS au deschis geanta părții vătămate și au controlat conținutul acesteia. Din geantă cei doi inculpați au luat suma de bani de 1470 de lei, telefonul mobil marca Nokia, actele de identitate ale părții vătămate și un certificat de înmatriculare auto emis de autoritățile bulgare și au aruncat o parte din bunurile găsite în geantă, în zăpadă.
După ce a sărit din autoturismul inculpaților, partea vătămată a oprit un microbuz cu pasageri ce efectua curse pe ruta Frumușani-București, fiind ajutată de către martorul PG, șoferul microbuzului să se deplaseze la poliția orașului Popești-Leordeni.
În acest loc, a doua zi, partea vătămată s-a deplasat împreună cu soțul ei în locul în care cei doi inculpați staționaseră, găsind o parte din obiectele personale care se aflau în geanta lăsată în autoturism și însușită apoi de către inculpați.
Din suma de bani sustrasă, cei doi inculpați au cheltuit aproximativ 1000 de lei pe mâncare, băutură și țigări, respectiv pentru a se deplasa cu taxiul în orașul Târgoviște, iar restul sumei de bani a rămas la inculpatul BCM.
Inculpații și-au continuat apoi drumul spre Găești, unde au abandonat mașina în fața băncii Alfa Bank și s-au deplasat apoi cu un microbuz spre orașul Târgoviște, având asupra lor geanta părții vătămate.
În mun. Târgoviște, cei doi au dat foc genții părții vătămate, păstrând telefonul mobil și banii, precum și documentele de identitate ce aparțineau părții vătămate.
Telefonul mobil marca Nokia C3 a fost păstrat de către inc. NRS, care apoi l-a vândut martorului AR din com. Doicești, jud. Dâmbovița, contra sumei de 250 lei, fără a-i preciza proveniența.
În urma percheziției domiciliare efectuate la 09.03.2012 de către lucrătorii IPJ Dâmbovița în dosarul nr.302 în care inc. BCM este cercetat pentru furtul autoturismului Dacia Logan cu nr. DB …, la locuința inculpatului BCM au fost găsite cartea de identitate și permisul de conducere aparținând părții vătămate, precum și certificatul de înmatriculare auto emis de autoritățile bulgare. Bunurile respective au fost restituite părți vătămate.
Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu sunt menționate următoarele mijloace de probă: plângere și declarații parte vătămată, proces verbal de sesizare, declarații inculpați, declarații martori, procese verbale de efectuare a percheziției domiciliare, de prezentare pentru recunoaștere din grup și de ridicare-predare a bunurilor, înregistrările video de la stația Petrom.
În cursul urmăririi penale, inculpații au recunoscut parțial săvârșirea faptelor descrise.
În cursul cercetării judecătorești s-a procedat la audierea inculpaților, a părții civile VCG și a martorului PG. S-a făcut aplicarea art.329 C.pr.pen în privința martorului NN.
Analizând probele administrate în cauză, instanța constată că situația de fapt reținută în actul de sesizare corespunde în cea mai mare parte realității, după cum urmează:
În noaptea de 21/22.02.2012, inculpatul BCM l-a contactat telefonic pe inculpatul NRS pentru a se întâlni, spunându-i că are un autoturism de vânzare și solicitându-i să-i găsească un cumpărător. Urmare a acestei solicitări, inculpatul NRS l-a sunat pe martorul NN, din municipiul Oltenița, cu care a convenit să se întâlnească pentru a vedea autoturismul. În consecință, inculpații s-au deplasat cu autoturismul Dacia Logan cu nr. de înmatriculare DB… din județul Dâmbovița către județul Călărași, mașina fiind condusă de inculpatul BCM, care în prealabil consumase băuturi alcoolice, respectiv coniac. Toate aceste aspecte rezultă din declarațiile inculpatului NRS, ale martorului NN, precum și din declarația inculpatului BCM dată cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, declarație pe care a menținut-o și în fața instanței.
Se pare că autoturismul menționat fusese sustras de către inculpatul BCM, însă fapta nu face obiectul prezentei cauze, ci al unor cercetări separate, derulate de organele de cercetare penală competente din județul Dâmbovița. Din declarațiile anterior amintite mai rezultă însă că inculpatul BCM nu a adus la cunoștința inculpatului NRS faptul că nu posedă permis de conducere și că autoturismul ar fi sustras, această din urmă împrejurare fiind mărturisită doar în momentul în care martorul NN a solicitat documentele autoturismului pentru verificare. De altfel, NN arată detaliat în cuprinsul declarației că inculpatul NRS a avut o reacție nervoasă la aflarea faptului că autoturismul provine din furt.
În contextul arătat, negocierile au fost încheiate, iar inculpații s-au deplasat cu același autoturism către municipiul București. La benzinăria Petrom de la ieșirea din mun. Oltenița au alimentat cu combustibil la pompa nr.2, înregistrarea de pe camerele video de supraveghere ale stației relevând faptul că inculpații ocupau locurile din față ale autoturismului.
Ulterior, cei doi au continuat deplasarea pe DN4 către mun. București, inculpatul BCM conducând autoturismul. Pe raza comunei Șoldanu, cei doi au luat la ocazie pe partea civilă VCG, care intenționa să ajungă în București, unde lucrează ca farmacistă. Aceasta a ocupat bancheta din spate a autoturismului.
Deși partea civilă a susținut constant pe parcursul cercetărilor faptul că ar fi fost trasă cu forța în mașină de către inculpatul NRS, care ar fi ocupat bancheta din spate, această afirmație este singulară și totodată contrazisă de toate celelalte probe administrate în cauză, nefiind reținută ca atare nici în actul de sesizare. Pe lângă declarațiile celor doi inculpați, care au susținut cu fermitate că partea civilă s-a urcat în autoturism de bună-voie, înregistrările video, declarația martorului PG, precum și contradicțiile ivite în conduita procesuală a părții civile sunt de natură să conducă la concluzia că faptele nu s-au derulat astfel cum relatează aceasta.
În primul rând, înregistrarea video a camerelor de supraveghere de la benzinărie face dovada faptului că inculpații ocupau locurile din față ale autoturismului, neexistând la dosar nici un indiciu în sensul că inculpatul NRS ar fi trecut ulterior acestui moment pe bancheta din spate. Chiar și martorul PG arată în fața instanței că nu a văzut efectiv autoturismul în cauză și ce locuri din acesta erau ocupate de inculpați, fiind doar sesizat în acest sens de partea civilă atunci când s-au intersectat cu traseul microbuzului. Același martor confirmă totodată susținerea inculpaților în sensul că partea civilă s-a urcat de bună-voie în autoturism. Martorul declară că partea civilă i-a relatat expres acest fapt imediat ce s-a urcat în microbuz. În acest context, declarația lui prezintă garanții de veridicitate în condițiile în care PG a luat la cunoștință despre incident imediat după producerea lui, din relatările părții civile.
Mai mult decât atât, caracterul neverosimil al situației prezentate de partea civilă rezultă atât din eroarea acesteia în contextul recunoașterii din grup din 07.03.2012, când a indicat drept autor al infracțiunii de lipsire de libertate pe numitul IVI, cât și din contradicțiile existente între propriile declarații. Deși susține că a fost lipsită de libertate în modalitatea arătată, partea civilă declară cu ocazia primei audieri în faza cercetării judecătorești că nu a vorbit la telefon pe parcursul deplasării. În schimb, cu ocazia reaudierii la termenul din 16.10.2012 revine asupra declarației și arată că a vorbit la telefonul mobil pe parcursul deplasării cu un nepot căruia urma să-i dea o sumă de bani. Realitatea acestui fapt este confirmată prin declarația inculpatului NRS din cursul urmăririi penale, unde arată că a auzit-o pe partea civilă vorbind la telefon despre o sumă de bani. Or, dacă acest lucru nu s-ar fi întâmplat, inculpatul nu avea de unde să cunoască aceste aspecte.
Din ansamblul probator astfel sintetizat rezultă cu certitudine faptul că partea civilă VCG s-a urcat de bună-voie în autoturismul inculpaților, aceștia ocupând locurile din față, iar ea bancheta din spate. Au continuat astfel deplasarea către mun. București, inculpatul BCM aducându-i la cunoștință faptul că nu intră în oraș, ci virează pe șoseaua de centură. În acest context, văzând că inculpatul NRS consumă băuturi alcoolice (fapt relatat de ambii inculpați) partea civilă le-a solicitat să oprească într-o stație de microbuz pentru a coborî și a-și putea continua deplasarea cu un alt mijloc de transport către oraș. Practic, din acest moment partea civilă și-a exteriorizat neîndoielnic voința de a coborî din autoturism, fapt implicit condiționat însă de găsirea unei stații de microbuz pe traseu. Se pare că inculpații nu s-au opus acestei solicitări, după cum rezultă atât din declarațiile lor, cât și din cele ale părții civile, care susține că aceștia nu i-au răspuns nimic. Independent însă de aprobarea sau dezaprobarea acestei solicitări de către inculpați, cert este faptul că de la momentul solicitării adresate, partea civilă a rămas în expectativă, urmărind și așteptând ca șoferul să oprească într-o locație din care să poată continua deplasarea cu un alt mijloc de transport.
Cu toate acestea, inculpatul BCM, fără a-i anunța în prealabil nici pe VCG, nici pe NRS, a redus viteza și a virat la dreapta pe un drum lateral, context în care partea civilă a deschis portiera și s-a aruncat din autoturism, iar în încercarea de a-și apuca geanta, din eroare a prins geaca de piele aparținând lui NRS. S-a îndreptat apoi către DN4, unde a oprit microbuzul condus de martorul PG, căruia i-a relatat cele întâmplate, apelând apoi la 112.
Între timp, inculpații și-au continuat deplasarea pe drumul lateral, ajungând în cele din urmă la o hală în construcție. Aici s-au oprit și au deschis geanta părții civile, din care și-au însușit banii găsiți, respectiv 1470 de lei, precum și un telefon mobil marca Nokia C3, pe care inculpatul NRS l-a închis și a aruncat cartela SIM. Au aruncat de asemenea mai multe seturi de chei și alte bunuri de uz personal, pe care partea vătămată declară că le-a găsit a doua zi, când a revenit la fața locului împreună cu soțul său. Din declarațiile inculpatului NRS rezultă că în geantă se mai aflau niște hârtii, cel mai probabil rețetele pe care partea civilă declară că le avea asupra ei.
Inculpații și-au continuat apoi deplasarea către orașul Găești, jud. Dâmbovița, unde au abandonat autoturismul, plecând cu microbuzul către Târgoviște și apoi la ocazie pentru a ajunge fiecare la domiciliul său. Pe traseu au cheltuit o parte din banii sustrași, însușindu-și diferența. Au luat cu ei geanta părții civile, pe care au incendiat-o în timp ce așteptau la ocazie, după ce în prealabil inculpatul BCM își însușise actul de identitate și permisul de conducere, precum și certificatul de înmatriculare emis de autoritățile bulgare, documente aparținând părții civile și care au fost descoperite și ridicate ulterior cu ocazia percheziției efectuate la domiciliul inculpatului BCM.
După câteva zile, inculpatul NRS a vândut telefonul mobil marca Nokia C3 martorului ARC, pentru suma de 250 de lei. Toate aceste aspecte rezultă în principal din declarațiile inculpaților, mai ales cele ale lui NRS, care a manifestat sinceritate pe tot parcursul procesului, arătând în mod detaliat încă din primele declarații modalitatea în care au acționat. Declarațiile inculpatului BCM sunt de asemenea apte să servească stabilirii adevărului, coroborându-se cu cele ale coinculpatului, dar se poate observa că BCM fie neagă unele aspecte, fie încearcă să minimalizeze importanța lor. Astfel, NRS recunoaște în mod constant că în geanta părții vătămate se aflau și unele înscrisuri, după cum același inculpat arată că BCM a consumat la rândul său băuturi alcoolice în timp ce se aflau în Oltenița, înainte de a conduce autoturismul pe drumul de întoarcere. Tot NRS declară că inculpatul BCM a incendiat geanta părții vătămate, în timp ce inculpatul BCM neagă existența înscrisurilor sau consumul de băuturi alcoolice, în privința incendierii genții afirmând că la rampa de gunoi exista foc tot timpul. Situația de fapt rezultată din declarațiile inculpaților este confirmată și prin celelalte mijloace de probă, respectiv declarația martorului ARC și procesul verbal de efectuare a percheziției domiciliare.
În sfârșit, din procesul verbal întocmit la 09.03.2012 de către lucrătorii Secției 3 Poliție Rurală Curcani cu ocazia verificării bazelor de date rezultă că inculpatul BCM nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule.
Din fișa de cazier, coroborată cu relațiile solicitate din partea Judecătoriei Pucioasa rezultă că inculpatul BCM a mai suferit o condamnare la o pedeapsă rezultantă de 3 ani cu suspendarea executării sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, conform sentinței penale nr.110/29.04.2010 a Judecătoriei Pucioasa, definitivă prin neapelare la 18.05.2010. În consecință, faptele deduse judecății sunt comise în stare de recidivă postcondamnatorie conform art.37 lit.a C.pen.
În drept, fapta inculpatului BCM care condus pe drumurile publice un autovehicul fără a poseda permis de conducere și care a avut reprezentarea ei și a acceptat faptul că acțiunea sa constituie un pericol pentru siguranța circulației, chiar dacă nu l-a urmărit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată cu aplic art.37 lit.a C.pen.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului de aplicare a prevederilor art.320 indice 1 C.pr.pen. în referire la această infracțiune, instanța o va respinge ca inadmisibilă, motivat de faptul că, așa cum s-a reținut în mod constant în interpretarea și aplicarea acestui text de lege, procedura simplificată presupune recunoașterea totală a faptelor reținute în rechizitoriu. În cazul în care inculpatul recunoaște numai o parte dintre faptele reținute în rechizitoriu, procedura simplificată nu este aplicabilă.
În drept, fapta inculpatului BCM care a condus autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare DB… în care se afla în calitate de pasager ocazional partea vătămată VCG și care nu a dat curs cererii acesteia din urmă de a opri pentru a coborî, efectuând viraj pe un drum lateral, fapt ce a determinat partea civilă să se arunce din autoturism, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art.189 al.1 C.pen.
Sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii obiective având în vedere că acțiunea inculpatului a avut ca efect lipsirea părții vătămate de posibilitatea de a se deplasa conform propriei voințe. Schimbarea direcției de mers fără nici o explicație echivalează cu actul material specific laturii obiective a infracțiunii de lipsire de libertate. Așa cum s-a reținut în doctrină și în practica judiciară, nu interesează intervalul de timp al privării de libertate, urmarea imediată fiind produsă în cazul de față în interval de numai câteva secunde. De altfel, urmarea imediată constând în încălcarea libertății rezultă chiar din reacția extremă a părții vătămate, care s-a aruncat din autoturism.
Sub aspectul laturii subiective, conducătorul fără permis care a schimbat direcția de deplasare în condițiile arătate pentru a evita depistarea lui de către organele de poliție a prevăzut rezultatul faptei sale și chiar dacă nu l-a urmărit, a acceptat implicit producerea lui, acționând astfel cu intenție indirectă.
Din analiza situației de fapt anterior expuse nu rezultă vreo contribuție sub forma coautoratului și nici măcar a complicității sub aspectul infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal în sarcina inculpatului NRS. Atâta timp cât situația de fapt în versiunea prezentată de partea civilă nu a fost reținută, iar din actele dosarului nu rezultă nici o acțiune sau inacțiune a acestui inculpat care să constituie elementul material al infracțiunii prev. de art.189 C.pen., singura soluție admisibilă este achitarea. De altfel, nici din rechizitoriu nu rezultă în concret în ce anume a constat contribuția acestui inculpat în calitate de coautor al infracțiunii de lipsire de libertate. Simpla sa prezență în autoturism, alături de inculpatul BCM sau împrejurarea incertă de altfel că ar fi închis ușa după ce partea civilă a părăsit autoturismul nu sunt suficiente pentru a putea reține în sarcina acestuia o contribuție concretă calificabilă drept coautorat sau complicitate la infracțiunea analizată. Mai mult decât atât, din moment ce s-a reținut că inculpatul BCM a schimbat direcția de mers fără nici o explicație, singura concluzie ce se poate desprinde este că nici măcar inculpatul NRS nu a cunoscut intenția șoferului, fapt pe care l-a precizat și cu ocazia audierii în faza cercetării judecătorești.
Având în vedere aceste considerente, în baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. raportat la art.10 al.1 lit.c C.pr.pen. se va dispune achitarea inculpatului NRS pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art.189 al.1 și 2 C.pen.
Ca o consecință a dispoziției de achitare se înlătură consecutiv elementul ce stă la baza reținerii formei agravate prevăzute la alineatul 2 (săvârșirea faptei de două persoane împreună), astfel că în baza art.334 C.pr.pen. se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei de lipsire de libertate în mod ilegal în referire la inculpatul BCM din cea prev. de art.189 al.1 și 2 C.pen. cu aplicarea art.37 lit.a C.pen. în cea prev. de art.189 al.1 C.pen. cu aplicarea art.37 lit.a C.pen.
În ceea ce privește solicitarea inculpaților de schimbare a încadrării juridice a faptei de furt calificat în cea de însușire a bunului găsit, instanța reține caracterul neîntemeiat al acestei cereri, urmând a o respinge pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
În primul rând, activitatea de "luare"; în raport cu cea de "găsire"; este cea care determină diferența între infracțiunea de furt și cea de însușire a bunului găsit. În speță, deposedarea părții civile de geantă nu a constituit o consecință a pierderii, ci a fost determinată, chiar dacă indirect, prin acțiunea inculpatului BCM ce s-a materializat în infracțiunea de lipsire de libertate.
În al doilea rând, infracțiunea prevăzută de art.216 C.pen. presupune sub aspectul laturii subiective condiția ca făptuitorul să nu cunoască adevăratul proprietar, ceea ce nu este cazul în speță. Inculpații nu au făcut nici un demers pentru restituirea genții, găsind chiar în conținutul acesteia telefonul mobil cu ajutorul căruia putea intra în legătură cu partea civilă și mai mult decât atât, în geantă exista actul de identitate din care puteau afla domiciliul acesteia. Inculpații au acționat însă exact în sensul contrar, închizând telefonul, aruncând cartela, însușindu-și sumele de bani, distrugând geanta și în final înstrăinând telefonul.
Rezultă că în mod corect în sarcina inculpaților a fost reținută infracțiunea de furt calificat, fapta de sustragere a genții părții civile în care se afla suma de 1470 de lei, un telefon mobil marca Nokia C3 și alte bunuri întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 al. 1 - 209 al.1 lit.a și al.2 lit.b C.pen.
Având în vedere cele expuse, instanța va aplica inculpaților câte o pedeapsă cu închisoarea care să răspundă scopului definit de art.52 C.pen., prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 C.pen.
Din această perspectivă, instanța reține pericolul social concret al faptelor, decurgând din modalitatea în care acestea au fost comise, respectiv pe fondul consumului de alcool, prin schimbarea direcției de mers fără nici o explicație, partea vătămată fiind nevoită să se arunce din mașină în timpul mersului. În privința inculpatului BCM se reține de asemenea că acesta este recidivist, în precedent suferind o condamnare rezultantă de 3 ani închisoare pentru un concurs de infracțiuni în conținutul căruia a intrat și o faptă prevăzută de art.86 al.1 din OUG 195/2002. În ciuda acestui fapt, inculpatul a condus fără permis pe o distanță considerabilă, între județele Dâmbovița și Călărași, în condiții de iarnă, periclitând astfel siguranța circulației rutiere.
Persistența infracțională a inculpatului este relevată nu doar prin comiterea faptelor deduse judecății în cursul termenului de încercare, dar și prin aceea că inculpatul a mai suferit între timp o condamnare nedefinitivă pentru tâlhărie, conform fișei de cazier și relațiilor înaintate de Judecătoria Pucioasa.
Pericolul social concret decurge și din îndrăzneala cu care inculpatul a acționat, respectiv a condus un autoturism pe care se pare că l-a sustras și a intenționat să-l vândă, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice, încercând totodată să evite depistarea sa de către organele de poliție prin devierea traseului pe drumuri laterale.
În sfârșit, la aprecierea pericolului social concret, în referire la ambii inculpați de această dată, vor fi avute în vedere acțiunile acestora ulterioare părăsirii autoturismului de către partea civilă, mai precis conlucrarea acestora în sensul împărțirii bunurilor și acoperirii urmelor infracțiunii. În acest sens, înlăturarea cartelei SIM din telefonul mobil, incendierea genții părții civile și abandonarea autoturismului într-o altă localitate sunt acțiuni la care cei doi au conlucrat și care subliniază abilitatea infracțională a inculpaților. Lejeritatea cu care inculpatul NRS l-a urmat pe coinculpatul BCM pe tot parcursul traseului infracțional denotă un grad de risc criminogen confirmat și de împrejurarea că inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală, în precedent fiind sancționat cu amendă administrativă prin ordonanță de scoatere de sub urmărire penală.
Pe de altă parte însă, nu poate fi ignorată conduita procesuală a inculpatului NRS, care a recunoscut comiterea faptelor încă de la prima declarație, caracterul sincer al declarațiilor fiind confirmat prin aceea că instanța a reținut drept veridică situația relatată de acest inculpat, cu toate detaliile oferite de acesta. În opoziție, inculpatul BCM a negat implicarea sa la comiterea infracțiunilor până la momentul prezentării materialului de urmărire penală, iar prin declarațiile ulterioare a încercat să minimalizeze propria contribuție. În acest context urmează a reține în beneficiul inculpatului NRS circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 lit.c, cu efectul reglementat de art.76 lit.c C.pen.
Având în vedere aceste aspecte, va condamna inculpatul BCM după cum urmează:
- în baza art.189 al.1 C.pen. cu aplic art.37 lit.a C.pen. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal;
- în baza art. 208 al. 1 - 209 al.1 lit.a și al.2 lit.b C.pen. cu aplic art.37 lit.a C.pen. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat;
- în baza art.86 al.1 din OUG 195/2002 rep. cu aplic art.37 lit.a C.pen. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b C.pen., constatând că faptele îmbracă forma concursului real, se vor contopi pedepsele și va fi aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța reține că natura faptelor săvârșite în ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art.64 lit.a teza a-II-a și b C.pen. Prin urmare, în baza art.71 C.pen. va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 al.1 lit. a teza a II-a și lit.b C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
Constatând că faptele deduse judecății au fost comise în cursul termenului de încercare de 5 ani stabilit prin sentința penală nr. 110/29.04.2010 a Judecătoriei Pucioasa, definitivă prin neapelare la 18.05.2010, în baza art.864 C.pen. se va revoca suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința menționată și se va dispune executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta.
În urma cumulului aritmetic, inculpatul va executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.
În baza art.71 C.pen. va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 al.1 lit. a teza a II-a și lit.b C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art.88 C.pen. va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii din 16.11.2009, menționată în fișa de cazier în cauza ce a format obiectul dosarului în care s-a pronunțat sentința nr.110/2010, precum și durata arestării preventive a inculpatului din prezenta cauză, cu începere de la data de 28.03.2012 la zi.
În temeiul art.350 C.pr.pen. se va menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 208 al. 1 - 209 al.1 lit.a și al.2 lit.b C.pen. cu aplic. art.74 lit.c și art.76 lit.c C.pen. va condamna inculpatul NRS la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat.
În baza art.71 C.pen. va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 al.1 lit. a teza a II-a și lit.b C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie, apreciind că natura faptelor săvârșite în ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală.
În baza art.88 C.pen. va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive a inculpatului cu începere de la data de 10.03.2012 la zi.
Apreciind în contextul celor deja menționate că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea pedepsei în regim de detenție, în temeiul art.350 C.pr.pen. se va menține starea de arest a inculpatului.
Sub aspectul laturii civile, instanța reține că în faza de urmărire penală, partea vătămată VCG s-a constituit parte civilă cu suma de 8000 de lei reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea bunurilor sustrase.
Inculpații au recunoscut prin declarațiile date faptul că și-au însușit telefonul mobil marca Nokia C3, precum și suma de 1470 de lei, bunuri găsite în geanta părții vătămate. Prin memoriile depuse la dosar, inculpații și-au manifestat chiar disponibilitatea de a restitui suma de bani menționată părții civile. Sub acest aspect, urmează a aprecia dovedite pretențiile civile, în limita prejudiciului nerecuperat de 1470 lei.
În ceea ce privește însă diferența până la 8000 de lei, partea civilă a justificat-o ca reprezentând contravaloarea unor rețete medicale pe care le avea asupra ei în geanta sustrasă de inculpați. A recunoscut totodată că nu era îndreptățită să procedeze în această manieră, respectiv să scoată din incinta unității angajatoare acele rețete, admițând sub acest aspect propria culpă. Instanța reține că există un început de probă în sprijinul veridicității afirmațiilor părții civile, respectiv inculpatul NRS declară faptul că în geantă mai erau "niște hârtii";, cărora nu le-a acordat însă atenție, fiind distruse odată cu incendierea genții. Cu toate acestea, sub aspectul cuantumului prejudiciului, partea civilă nu a administrat nici o probă, deși, în măsura în care contravaloarea rețetelor i-ar fi fost imputată, avea posibilitatea de a depune înscrisuri justificative în acest sens. Față de aceste considerente, în baza art.14 și 346 C.pr.pen. raportat la art.1349 și urm. C.civ. instanța va admite numai în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă VCG și în consecință va obliga inculpații în solidar să plătească părții civile suma de 1470 lei reprezentând daune materiale.
Se va lua act că martorul ARC nu se constituie parte civilă și în consecință, în baza art.118 al.1 lit.e C.pen. se va dispune confiscarea sumei de 250 lei de la inculpatul NRS, reprezentând prețul telefonului mobil vândut martorului ARC.
În baza art.109 C.pr.pen. va dispune restituirea către inculpatul NRS a gecii depuse la camera de corpuri delicte a Poliției Mun. Oltenița conform procesului verbal seria E nr.23877/06.03.2012.
În baza art.189 și art.191 C.pr.pen. va obliga inculpatul BCM la plata sumei de 800 de lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 600 de lei reprezentând onorariu apărător din oficiu în faza de urmărire penală și în faza de judecată se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.189 și art.191 C.pr.pen. va obliga inculpatul NRS la plata sumei de 1100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 900 de lei reprezentând onorariu apărător din oficiu în faza de urmărire penală și în faza de judecată se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
