Lovirea sau alte violente. Jurisprudență Loviri şi alte vătămări
Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă penală nr. 192 din data de 21.09.2017
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal nr. …./P/2014 înregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 7.03.2017 sub numărul de dosar ..../207/2017 s-a pus în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul C.B.F., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe și distrugere, fapte prev.și ped.de art.193 alin.2 C.P și art.253 al.1 din Cp, cu aplic.art.38 al.1 Cp
În actul de sesizare al instanței, s-a reținut în esență că, la data de 14.02.2014, organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Postului de poliție Stoicănești, au fost sesizate prin plângere, de M.C.L., din orașul Drăgănești-Olt, jud.Olt, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de lovirea sau alte violențe" și "distrugerea prevăzute de art. 193, alin.2 și art. 253, alin. 1 din C.Pen., constând în aceea că în timp ce se afla în patrulare, la volanul autoturismului marca Suzuki Vitara, pe fondul de vânătoare nr. 32, Boianu, unde lucrează ca paznic de vânătoare, inculpatul C.B.F. a aruncat cu o cheie în autoturism, pe care 1-a avariat, iar pe el 1-a lovit, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile de îngrijiri medicale.
Inițial inculpatul a aruncat cu o bară metalică asupra autoturismului Suzuki Vitara, lovind aripa, apoi cu o cheie de roți, lovind și spărgând geamul stânga față, cheia lovindu-1 și pe conducătorul auto M.C.L., provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un nr. 11-12 zile de îngrijiri medicale, conform Certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina.
De pe cheia metalică cu care inculpatul a aruncat în autoturismul persoanei vătămate au fost prelevate urme papilare apte pentru valorificare.
În urma cercetărilor efectuate a fost stabilită următoarea situație de fapt:
În data de 14.02.2014, inculpatul C.B.F., se afla pe raza comunei Stoicănești, împreună cu alți trei tineri într-un autoturism, și când a văzut autoturismul marca Suzuki Vitara cu numărul de înmatriculare OT-02-..., condus de partea vătămată, a încercat inițial să-1 blocheze, și nereușind, a procedat la urmărirea acestuia.
Inițial inculpatul a aruncat cu o bară metalică asupra autoturismului Suzuki Vitara, lovind aripa, apoi cu o cheie de roți, lovind și spărgând geamul stânga față, cheia lovindu-1 și pe conducătorul auto M.C.L., provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un nr. 11-12 zile de îngrijiri medicale.
De pe cheia metalică cu care inculpatul a aruncat în autoturismul persoanei vătămate au fost prelevate urme papilare apte pentru valorificare.
Din raportul de constatare criminalistică dactiloscopică, nr. 85575/14.04.2014 al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Olt reiese faptul că urmele digitale ridicate de pe cheia de roți cu ocazia efectuării cercetării la fața locului aparțin inculpatului C.B.F..
În cursul urmării penale, inculpatul C.B.F., astfel cum rezultă din procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare și cel întocmit de organele de cercetare penală, a refuzat să dea declarații cu privire la faptele comise, iar ulterior când a fost citat pentru audiere în calitate de inculpat nu s-a prezentat.
Prin ordonanța organelor de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Postului de poliție Stoicănești, din data de 19.02.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunilor de "lovirea sau alte violențe" și "distrugerea".
La data de 10.03.2014, s-a dispus ca urmărirea penală să se efectueze în continuare față de suspectul C.B.F., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de "lovirea sau alte violențe" și "distrugerea", prevăzute de art. 193, alin. 2 și art. 253, alin. 1 din C.Pen.
Prin rezoluția din data de 10.03.2014, a fost inceputa urmarirea penala față de inculpatul C.B.F. pentru infracțiunile de "lovirea sau alte violențe" și "distrugerea", prevăzute de art. 193 alin.2 și art. 253 alin. 1 din C.Pen. cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p.
Prin ordonanța din data de 05.10.2016 a Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penală față de inculpatul C.B.F. pentru săvârșirea infracțiunilor de "lovirea sau alte violențe" și "distrugerea", prevăzute de art. 193 alin.2 și art. 253 alin. 1 din C.Pen. cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p.
Deși a fost citat pentru data de 5.10.2016 pentru a fi audiat în calitate de inculpat, inculpatul C.B.F., nu s-a prezentat.
De altfel, inculpatul C.B.F., a refuzat să dea declarații și în calitate de suspect, aceste aspecte fiind consemnate în procesul verbal întocmit în data de 7.07.2014 de lucrătorii de poliție.
Situația de fapt mai sus menționată a fost reținută de procuror în urma administrării următoarelor mijloace de probă: Plângere și declarații persoană vătămată; proces verbal de cercetare la fața locului; Certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina; raportul de constatare criminalistică dactiloscopică, nr. 85575/14.04.2014 al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Olt; declarațiile martorilor I.E.I. și I.V.C.
Pe rolul Judecătoriei Caracal dosarul a fost înregistrat la data de 21.08.2014 sub nr...../207/2014.
Prin încheierea nr.57 din data de 11.04.2017 pronunțată în dosarul ..../207/2017/a1, judecătorul de cameră preliminară, analizând legalitatea actului de sesizare, în temeiul art. 346 alin. 2 din Codul de procedură penală, a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 547/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, privind pe inculpatul C.B.F., trimis în judecată în stare de libertate și a dispus începerea judecății cauzei cu privire la acesta.
IPJ Olt ca urmare a adresei emisă de instanță a înaintat la dosar cazierul judiciar ale inculpatului C.B.F. (fila 10).
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarea situație de fapt :
La data de 14.02.2014, partea civilă M.C.L. însoțită de martorii I.E.I. și I.V., se afla pe fondul de vânătoare observând că mai mulți tineri printre care și inculpatul se aflau cu ogarii în această zonă.
Partea civilă s-a îndreptat cu autoturismul în direcția în care se afla inculpatul, dar acesta din urmă a fugit. Ulterior, pe raza comunei Stoicănești inculpatul C.B.F. împreună cu alți trei tineri aflați într-un autoturism, observând autoturismul marca Suzuki Vitara cu numărul de înmatriculare OT-02-..., condus de partea vătămată, au încercat inițial să-1 blocheze, și nereușind, au procedat la urmărirea acestuia.
Inițial inculpatul a aruncat cu o bară metalică asupra autoturismului Suzuki Vitara, lovind aripa, apoi cu o cheie de roți, lovind și spărgând geamul stânga față, cheia lovindu-1 pe partea civilă M.C.L. în zona feței și provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un nr. 11-12 zile de îngrijiri medicale, aspect ce rezultă din declarațiile părții civile M.C.L.(fila 36) ce se coroborează cu declarațiile martorilor I.E.I. și I.V.(filele 37-38), proces verbal de cercetare la fața locului; Certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina; raportul de constatare criminalistică dactiloscopică, nr. 85575/14.04.2014 al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Olt .
Instanța reține că în urma loviturilor, parte civilă a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 11-12 zile de îngrijiri medicale prin lovire cu un corp dur, așa cum rezultă din certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina (fila 20 d.u.p).
În drept fapta inculpatului, constând in aceea că la data de 14.02.2014, a lovit-o pe partea civilă M.C.L. cu o cheie metalică, în zona feței, provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 11-12 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire și alte violențe, faptă prevăzută si pedepsită de dispozițiile art.193 alin 2 Cod.penal.
Sub aspectul laturii obiective instanța apreciază ca probele administrate in cauza sunt concludente in ceea ce privește existența elementului material al infracțiunii de lovire și alte violențe.
In cauza din coroborarea depoziției părții civile, cu declarațiile martorilor I.E.I. și I.V.(filele 37-38), reiese că la data de 14.02.2014 inculpatul a lovit-o pe partea civilă în zona feței, lovirea efectuându-se cu un corp dur, așa cum rezultă din certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina(fila 20 d.u.p).
In ceea ce privește urmarea imediata a realizării elementului material al infracțiunii aceasta consta în vătămarea corporală a părții civile care a necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale de 11-12 zile, așa cum rezultă din certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata este evidenta, fiind determinată de împrejurarea că fapta ilicită a inculpatului constituie cauza determinantă a vătămării integralități corporale și a leziunilor cauzate părții civile M.C.L..
Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpatului la momentul savârsirii faptei se caracterizeaza prin vinovatie sub forma intenției directe așa cum este prevazută de dispozițiile art.16 alin.3 lit.a Cod penal.
În aceste condiții, constatând ca fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni prezintă pericol social, fiind săvârșită cu vinovăție și fiind prevăzută de legea penala si anume de dispozițiile art. 193 alin.2 Cod penal și ținând cont de dispozițiile art.15 alin. 2 Cod penal potrivit căruia infracțiunea este unicul temei al răspunderii penale, instanța apreciază că se impune tragerea la răspundere penala a inculpatului, fapta fiind pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau amendă.
La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 alin. 1 C.p., respectiv dispozițiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă speciale, pericolul social concret al faptelor săvârșite, determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Astfel, se va avea în vedere faptul că inculpatul s-a sustras de la cercetările penale efectuate în cauză și a refuzat să se prezinte sau să dea declarații pe parcursul procesului penal
Instanța are în vedere că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul său este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Acest scop se poate realiza nu numai prin aplicarea unei pedepse privative de libertate respectiv închisoarea într-un cuantum ridicat ci și prin aplicarea pedepsei amenzii.
Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța apreciază că în ceea ce privește cuantumul pedepsei amenzii, se impune aplicarea pedepsei, orientată spre maximul special.
Astfel instanța are în vedere faptul că inculpatul a urmărit-o cu autoturismul pa partea civilă și nu a ezitat ca într-un loc public să arunce cu obiecte metalice în direcția autoturismului părții civile, lovind-o pe aceasta din urmă, motiv pentru care apreciază că fapta săvârșită de inculpat prezintă un grad de pericol social relativ ridicat.
Față de situația de fapt și de drept anterior reținută, în temeiul de art.193 alin.2 Cod penal cu aplicarea cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal condamnă pe inculpatul C.B.F., la 300 zile amendă pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe, stabilind valoarea unei zile amendă la 50 lei.
În drept fapta inculpatului, constând in aceea că la data de 14.02.2014, a aruncat cu o cheie metalică spre autoturismul părții civile M.C.L., provocând spargerea parbrizului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, faptă prevăzută si pedepsită de dispozițiile art.253 alin 1 Cod.penal. .
Sub aspectul laturii obiective instanța apreciază ca probele administrate in cauza sunt concludente in ceea ce privește existenta elementului material al infracțiunii de distrugere
In cauza din coroborarea depoziției părții civile, cu declarațiile martorilor I.E.I. și I.V.(filele 37-38), reiese că la data de 14.02.2014 inculpatul a lovit cu o cheie metalică autovehiculul părții civile, rezultând avarierea acestuia, respectiv spargerea parbrizului.
In ceea ce privește urmarea imediata a realizării elementului material al infracțiunii aceasta consta în distrugerea autovehiculului părții civile raportul de constatare criminalistică dactiloscopică, nr. 85575/14.04.2014 al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Olt și procesul verbal de cercetare la față locului și planșele fotografice anexate (filele 11-18 d.u.p).
Legătura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata este evidenta, fiind determinată de împrejurarea că fapta ilicită a inculpatului constituie cauza determinantă a distrugerii autoturismului părții civile M.C.L..
Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpatului la momentul savârsirii faptei se caracterizeaza prin vinovatie sub forma intenției directe așa cum este prevazută de dispozițiile art.16 alin.3 lit.a Cod penal.
In aceste condiții, constatând ca fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni prezintă pericol social, fiind săvârșită cu vinovăție și fiind prevăzută de legea penala si anume de dispozițiile art. 253 alin.1 Cod penal și ținând cont de dispozițiile art.15 alin. 2 Cod penal potrivit căruia infracțiunea este unicul temei al răspunderii penale, instanța apreciază că se impune tragerea la răspundere penala a inculpatului, fapta fiind pedepsite cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 alin. 1 C.p., respectiv dispozițiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă speciale, pericolul social concret al faptelor săvârșite, determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Astfel, se va avea în vedere faptul că inculpatul s-a sustras de la cercetările penale efectuate în cauză și a refuzat să se prezinte sau să dea declarații pe parcursul procesului penal insă prejudiciul provocat este relativ redus.
Instanța are în vedere că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul său este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Acest scop se poate realiza nu numai prin aplicarea unei pedepse privative de libertate respectiv închisoarea ci și prin aplicarea pedepsei amenzii.
Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege, prejudiciul relativ redus provocat, instanța apreciază că în ceea ce privește cuantumul pedepsei amenzii, se impune aplicarea pedepsei cu amenda într-un cuantum moderat.
Față de situația de fapt și de drept anterior reținută, potrivit de art.253 alin.1 Cod penal cu aplicarea cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal, va condamna pe inculpatul C.B.F., la 180 zile amendă pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, stabilind valoarea unei zile amendă la 50 lei.
În baza art. 39 alin.1 lit. c Cod penal, instanța va contopi pedeapsa de 300 zile amendă aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. art.193 alin.2 Cod pen alin.1 cu pedeapsa de 180 zile amendă aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art.253 alin.1 Cod penal, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 360 zile amendă, stabilind valoarea unei zile amendă la 50 lei, inculpatul având de executat o pedeapsă rezultantă constând în amenda de 18.000 lei.
Instanța va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 alin. 1 și 3 Cod penal, potrivit cărora în caz de neexecutare a amenzii, cu rea-credință, zilele amendă neexecutate se înlocuiesc cu închisoarea, cât și asupra dispozițiilor art. 64 Cod penal, referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea de muncă neremunerată în folosul comunității, atunci când pedeapsa amenzii nu se poate executa din motive neimputabile celui condamnat.
În ceea ce privește soluționarea laturii civile instanța apreciază că devin aplicabile în prezenta cauză dispozițiile art.1357 cod civil potrivit căruia cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Având în vedere dispozițiile legale anterior menționate instanța apreciază că pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Referitor la modul de soluționare a acțiunii civile promovate de partea civilă M.C.L., instanța constată că așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, partea civilă a suferit un prejudiciu în valoare de 500 lei, reprezentând cheltuiala ce a fost efectuată de partea civilă în vederea înlocuirii parbrizului.
Față de considerentele anterior menționate instanța apreciază că parte civilă M.C.L. a suferit un prejudiciu patrimonial ca urmare a distrugerii autovehiculului său, prejudiciu a cărui valoare este de 500 lei, aspect ce rezultă din declarațiile martorilor.
Totodată instanța reține că prejudiciul este cert atât în privința existenței cât și în privința posibilității de evaluare.
În ceea ce privește fapta ilicită aceasta reprezintă orice faptă prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.
Prin încălcarea normelor dreptului obiectiv în vederea aprecierii caracterului ilicit al faptei urmează a fi avute în vedere normele juridice și normele de conviețuire socială, în măsura în care reprezintă o continuarea dispozițiilor legale și conturează însuși conținutul, limitele și modul de executare a drepturilor subiective recunoscute de lege.
Fapta ilicită a inculpatului din prezenta cauză constă în avarierea autovehiculului părții civile M.C.L. .
Astfel instanța reține că prin fapta sa de avariere a autovehiculului părții civile M.C.L., inculpatul a produs un prejudiciu în cuantum de 500 lei în patrimoniul acesteia.
Potrivit art.25 Cod pr.pen și art.393 alin.3 Cod pr.pen., art.1357 Cod civ., va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă M.C.L. și va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 500 lei reprezentând daune materiale.
În baza art. 274 alin 1 C. pr. pen., va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 de lei reprezentând cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale.
Postat 06.10.2017