Loviri si alte vatamari. Jurisprudență Loviri şi alte vătămări
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă penală nr. 213 din data de 24.04.2017
Prin rechizitoriul nr. …../115/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești, Bacău și înregistrat sub nr. …./260/2016 pe rolul Judecătoriei Moinești, a fost trimis în judecată inculpatul Z.A. cetățean român, căsătorit, 10 clase, stagiu militar satisfăcut, ocupația: conducător auto, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev. de art. 193 alin. 2 Cod pen.
În actul de sesizare a instanței se arată că inculpatul Z.A. , în data de 06/07.09.2015, l-a lovit pe numitul P.T.L. (minor) cu pumnii și cu picioarele, provocându-i leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală și declarațiile date în faza de cercetare judecătorească, instanța a reținut următoarele:
În data de 06/07.09.2015, C.D. , C.Ș.I. , C.A. și P.T.L. în jurul orei 01:00-01:30, au intrat într-un conflict spontan cu numiții B.N. , B.A. și cu inculpatul Z.A. .
Inițial, conflictul s-a desfășurat între numiții C.D. , C.Ș.I. și B.N. , însă ulterior, pentru aplanarea conflictului au intervenit și persoana vătămată P.T.L. și inculpatul Z.A. cu sora sa, B.A.
Pe parcursul derulării conflictului, s-au exercitat acte de violență reciproce între persoanele menționate anterior, respectiv pe de o parte, între persoana vătămată C.D. , copiii acesteia - C.Ș.I. , C.A. și inculpatul Z.A. cu sora acestuia B.A. , iar pe de altă parte, între persoana vătămată P.T.L. și inculpatul Z.A.
Pentru loviturile primite, persoana vătămată P.T.L. a necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Prezent în instanță inculpatul a solicitat aplicarea prevederilor art.375 alin. (1) și (2) rap. la art. 396 alin. (10) N.C.proc.pen. dar nu a fost de acord cu plata prejudiciului creat.
Martorii P.M. (f. 12) și P.L. (f. 13); B.N. confirmă faptul că inculpatul a lovit pe persoana vătămată .
Situația a fost dovedită și prin : declarație persoană vătămată P.T.L. (f. 9);declarații martori P.M. (f. 12) și P.L. (f. 13); B.N. (f. 14);certificat medico-legal nr. …./A2.M din 07.09.2015 (f. 10);declarații persoane vătămate C.D. (f. 15), C.A. (f. 17) și C.Ș.I. (f. 19);declarații suspect/inculpat Z.A. (f. 25; 28).
În drept, fapta inculpatului Z.A. , care în seara zilei de 06/07.09.2015, pe fondul unui conflict spontan, l-a lovit pe numitul P.T.L. cu pumnii și cu picioarele, producându-i acestuia leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 7-8 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev. de art. 193 alin. 2 Cod pen.
Se reține faptul că infracțiunea de lovire sau alte violențe are ca obiect juridic integritatea fizică sau sănătatea persoanei, precum și relațiile sociale în legătură cu acestea.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, constatăm faptul că elementul material este reprezentat în speță de lovirea directă a persoanei vătămate, urmarea imediată a acestei acțiuni fiind cauzarea de suferințe fizice asupra corpului persoanei vătămate, suferințe care au fost evaluate ca necesitând 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Întrucât infracțiunea a fost săvârșită prin lovire, apreciem că legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, se constată că infracțiunea a fost săvârșită de către inculpat cu intenție directă, acesta prevăzând și urmărind producerea rezultatului faptei sale, respectiv acela de a o lovi pe persoana vătămată în scopul cauzării de suferințe fizice acesteia.
Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. (2) C.proc.pen, în sensul că faptele dedusă judecății există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpaților față de infracțiunile comise.
La individualizarea pedepsei, conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Inculpatul conform fișei cazier este la prima încălcare a legii penale.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei amenzi penale.
În baza art. 63 Cod penal nou se va atrage atenția inculpaților asupra faptului că neexecutarea cu rea-credință a pedepsei amenzii penale aplicate conduce la înlocuirea numărului de zile-amendă rămase neexecutate cu un număr echivalent de zile de închisoare.
Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele de 40 lei despăgubiri civile și 3000 lei daune morale .
Condițiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăția autorului faptei ilicite.
Fapta ilicita reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care, ‚încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Vinovăția reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voință si conștiință a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.
Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanța reține că prin fapta săvârșită , inculpatul a săvârșit o fapta ilicita in sensul de acțiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vătămate.
Prejudiciul produs reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite săvârșită de către inculpat, persoana vătămată având nevoie de îngrijiri medicale.
Din probele administrate instanța reține că există o legătură de cauzalitate între fapta ilicită săvârșită de inculpat si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Din coroborarea probelor înscrisuri cu declarația martorului dată in fata instanței, cele date în cursul urmăririi penale, cat si cu declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale, instanța consideră că în cauză este îndeplinită și condiția vinovăției inculpatului , aceasta fiind probată sub forma intenției.
Astfel, inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor (vătămarea integrității corporale a persoanei vătămate ) si a urmărit sau a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin săvârșirea faptei ilicite.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile civile răspunderii civile delictuale instanța urmează să aprecieze asupra cuantumului despăgubirilor solicitate de persoana vătămată.
Fiind îndeplinite condițiile civile ale răspunderii civile instanța urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vătămată.
Stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudicii aduse integrității fizice și onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecătorului care, însă, trebuie să aibă în vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecății, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite și să aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.
Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o baza echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justă cauza a celui care pretinde daune morale.
Instanța constată că suma de 3000 lei reprezentând daune morale apare ca fiind o suma disproporționată și nerezonabilă în raport cu suferințele fizice si psihice încercate de partea civilă în urma faptei săvârșite de inculpat.
Față de toate cele ce preced, statuând in echitate, în lipsa unor criterii legale, instanța apreciază că suma solicitată nu este o sumă rezonabilă, proporțională cu prejudiciul suferit și inerentele suferințe psihice provocate persoanei vătămate prin fapta inculpatului.
În ceea ce privește despăgubirile civile , partea civilă nu a făcut dovada existenței lor prin probele administrate.
Sub aspectul laturii civile, văzând prevederile art. 1357 cod civil care stipulează că "cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare"; .
În baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., față de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., admite în parte cererea privind despăgubirile civile , va fi obligat inculpatul către partea civilă la plata sumei de 2000 lei daune morale
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpat la plata sumei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
