Minoritate. Consecinţele răspunderii penale. Alegerea sancţiunii
| Comentarii |
|
Prin sentinţa penală nr. 596/2002 a Tribunalului Cluj, s-a dispus condamnarea inculpatului minor C.R.M. la 3 ani şi 7 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 21 lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal. în fapt, s-a reţinut că, în ziua de 1.06.2003, inculpatul a pătruns în apartamentul părţii vătămate, de unde a sustras 7.000.000 lei şi alte bunuri, în valoare de 21.000.000 lei. întrucât a fost surprins de proprietară şi aceasta a încercat să-1 imobilizeze, inculpatul a lovit-o, încercând să o muşte de faţă, pentru a-şi asigura scăparea.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală nr. 6/2003, a admis apelul declarat de inculpat şi a desfiinţat hotărârea primei instanţe. în urma rejudecării, în baza art. 104 Cod penal, i-a fost aplicată inculpatului minor măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 2' lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi următoarele Cod penal.
Instanţa de control judiciar a reţinut că inculpatul nu a împlinit încă vârsta de 15 ani şi că, deşi a acţionat cu discernământ, potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, prezintă tulburări de conduită socializată, personalitate în curs de structurare dizarmonică, cu imaturitate afectiv-com-portamentală (somatic, prezintă hipotrofie staturo-ponderală).
Datele anchetei sociale a Primăriei Aiud au evidenţiat faptul că minorul a mai fost cercetat pentru furturi mărunte, are tendinţe de vagabondaj, iar părinţii s-au dezinteresat complet de creşterea şi educarea sa, nefiind şcolarizat. în aceste condiţii, Curtea de Apel Cluj a apreciat că, pentru îndreptarea conduitei minorului, nu era necesară aplicarea unei pedepse privative de libertate, fiind suficientă aplicarea unei măsuri educative.
Curtea de Apel Cluj, decizia penală nr. 6 din 15 ianuarie 2003
Notă: Luarea unei măsuri educative ori aplicarea unei pedepse faţă de un infractor minor sunt lăsate la aprecierea instanţei de judecată care, la alegerea sancţiunii, va ţine seama de criteriile prevăzute de art. 100 alin. 1 Cod penal. Art. 100 alin. 2 Cod penal prevede, cu caracter de principiu, că „pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului". Din interpretarea acestei dispoziţii legale rezultă că, de regulă, instanţele trebuie să se orienteze spre aplicarea unei măsuri educative şi numai în mod excepţional spre aplicarea unei pedepse.
