Neglijenţă în serviciu. Subiect activ
| Comentarii |
|
Subiectul activ al infracţiunii de neglijenţă în serviciu, prevăzută de art. 249 C. pen., este unul circumstanţiat, autorul trebuind să aibă calitatea de funcţionar public la momentul faptei. Calitatea specială impusă în textul de incriminare se determină în lumina reglementărilor penale pertinente, însemnând dispoziţiile art. 147 alin. (1) cu referire la art. 145 C.pen. Din această perspectivă, nu interesează nici definiţia dată funcţionarului public prin Legea nr. 188/1999R, nici tipul însărcinării şi nici izvorul obligaţiilor de care este ţinut făptuitorul în instituţia sau autoritatea în care îşi desfăşoară activitatea. Ceea ce interesează este ca subiectul activ să exercite o responsabilitate în serviciul unei autorităţi publice, instituţii publice, instituţii sau alte persoane juridice de interes public, dintre cele la care se referă art. 145 C.pen.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 589 din 27 septembrie 2012
Prin sentința penală nr. 21/31 ianuarie 2012, Judecătoria Reghin:
- în baza art. 258 alin. (1) raportat la art. 249 alin. (1) C.pen., l-a condamnat pe inculpatul M.A.V. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.
- în temeiul și în condițiile art. 71 alin. (2) C.pen., i-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C.pen.
- în baza art. 346 alin. (1), art. 14 alin. (3) lit. b) C.proc.pen., a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă R.N.P. - Direcția Silvică Tg. Mureș și l-a obligat pe inculpat să plătească suma de 168.285,94 lei cu titlu de despăgubiri.
- în temeiul art. 191 alin. (1) C.proc.pen., l-a obligat pe inculpat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză, în sumă de 350 lei.
Pentru pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut că, la data de 14.08.2006 inculpatul M.A.V. a fost angajat ca pădurar de către Direcția Silvică Tg. Mureș în baza contractului individual de muncă nr. 278. La data de 20.06.2008 a fost încheiat un act adițional cu nr. 182 la contractul de muncă cu ocazia negocierii salariilor.
în contractul de muncă la lit. g) se prevede că atribuțiile postului sunt prevăzute în fișa postului. Fișa postului a fost semnată de către inculpat la data de 31.03.2008 și prevede că acesta răspunde de pagubele nedescoperite sau neraportate la timp precum și de neregulile constatate în cantonul său și de orice înstrăinare sau prejudiciu adus arborelui, plantațiilor, semănăturilor, regenerărilor naturale, perimetrelor de ameliorare, construcții de orice fel, semne topografice și amenajistice.
De asemenea acesta are și obligația de a executa în permanență, prin patrulări, individual sau în echipe organizate de șeful de district paza în cantonul său și răspunde de orice înstrăinare sau prejudicii aduse arboretelor, solului, plantațiilor, semănăturilor directe, regenerărilor naturale, perimetrelor de ameliorare, fânețelor, construcțiilor de orice fel, semnelor topografice sau de hotar, bornelor etc. aflate în perimetrul cantonului său.
în perioada 2008 - 2009 în cantonul aflat în paza inculpatului M.A. au fost efectuate mai multe controale după cum urmează:
1. în perioada 8.12. - 16.12.2008 a fost efectuat un control în cantonul nr. 14 Gornești, UP V, UA 85-91, 97, 1-26B, 65-67 de către d-l inginer B.F. din cadrul Ocolului Silvic Reghin, ocazie cu care au fost identificați 518 arbori tăiați în delict, nejustificați, cu un volum de 130,70 mc și o valoare a pagubei de 6.101 lei. De asemenea au fost identificați 77 arbori tăiați în delict care însă au fost justificați prin 11 procese verbale de constatare a contravenției cu 77 de arbori ce au un volum de 18,922 mc și o valoare de 3090,11 lei. Cu ocazia acestui control, ca și concluzie, s-a reținut că inculpatul „nu s-a implicat suficient în activitatea de pază”.
2. în perioada 14.04. - 24.04.2009 a fost efectuat un control în cantonul nr. 14 Gornești, UP V/VI, UA 85-91, 97, 1-26B, 65-67 de către șeful de district S.S. din cadrul Ocolului Silvic Reghin, ocazie cu care au fost identificați 2411 arbori tăiați în delict, nejustificați, cu un volum de 332,435 mc și o valoare a pagubei de 22.330 lei. De asemenea au fost identificați un număr de 286 arbori tăiați în delict care însă au fost justificați prin 6 procese verbale de constatare a contravenției cu 159 de arbori ce au un volum de 12,18 mc și o valoare de 1308,79 lei și 7 procese verbale cu material lemnos abandonat și valorificat cu un volum de 55,3 mc și o valoare de 5.071,21 lei. Cu ocazia acestui control s-a reținut că „nu s-a intensificat paza cantonului, drept urmare au avut loc furturi masive de arbori.”
3. în perioada 07.05. - 18.05.2009 a fost efectuat un control în cantonul nr. 14 Gornești, UP V/VI, UA 85-91, 97, 1-27, 65-67 de către tehnician silvic F.C. din cadrul Ocolului Silvic Lunca Bradului și tehnician silvic P.L. din cadrul Ocolului Silvic Tg. Mureș, ocazie cu care au fost identificați 1965 arbori tăiați în delict, nejustificați, cu un volum de 525,465 mc și o valoare a pagubei de 120.603,19 lei. De asemenea au fost identificați un număr de 8 arbori tăiați în delict care însă au fost justificați prin 2 procese verbale de constatare a contravenției cu 8 arbori ce au un volum de 4.064 mc și o valoare de 429,83 lei. Ca și concluzie s-a reținut că „activitatea pădurarului pe linie de paza pădurii se consideră a fi slabă având în vedere presiunea extraordinară asupra pădurii în ceea ce privește furtul de material lemnos.”
4. în perioada 26.05. - 19.06.2009 a fost efectuat un control în cantonul nr. 14 Gornești, UP V/VI, UA 85A-91, 97, 1-27, 65-67 de către d-l inginer B.F. din cadrul Ocolului Silvic Reghin, ocazie cu care au fost identificați 350 arbori tăiați în delict, nejustificați, cu un volum de 97,89 mc și o valoare a pagubei de 11.189,96 lei. Se constată de asemenea că nu a fost identificat vreun arbore tăiat în delict care să fi fost justificat. S-a mai constatat că acesta a produs și alte pagube în cuantum de 14.162,79 lei.
Cu ocazia acestui control, ca și concluzie, s-a reținut că inculpatul a avut „o activitate slabă pe linie de pază”.
Din analiza tuturor actelor de control se constată că inculpatul a justificat un număr foarte mic de arbori raportat la numărul total al arborilor tăiați fără drept.
Astfel din coroborarea acestor acte de control cu fișa postului semnată de către inculpat rezultă fără putință de tăgadă că acesta nu și-a respectat atribuțiunile prevăzute, respectiv nu a executat în permanență patrulări pe raza cantonului său pentru identificarea persoanelor care au tăiat fără drept arborii nemarcați. Faptul că inculpatul nu a executat patrulările rezultă și din lipsa rapoartelor de constatare a tăierilor ilegale. Astfel dacă inculpatul ar fi executat aceste patrulări ar fi putut observa tăierile ilegale și ar fi anunțat organele superioare de aceste aspecte.
în drept fapta inculpatului M.A.V. de a nu efectua patrulări permanente pe raza cantonului nr. 14 Gornești din cadrul părții civile R.N.P. - Direcția Silvică Tg. Mureș exercitându-și în mod defectuos atribuțiile de serviciu și cauzând astfel un prejudiciu în cuantum total de 168.285,94 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută de art. 258 alin. (1) C.pen. raportat la art. 249 alin. (1) C.pen.
La individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia, instanța a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptei, determinat de împrejurările concrete în care a fost comisă, respectiv pe parcursul unui interval mare de timp (anii 2008 - 2009) și prejudiciul într-un cuantum ridicat care nu a fost recuperat. De asemenea instanța a avut în vedere atitudinea inculpatului care a negat în permanență comiterea faptei în contradicție cu probele administrate din care rezultă cu certitudine culpa acestuia.
în consecință instanța a apreciat că nu se pot reține circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 C.pen.
De asemenea, instanța a considerat că este necesară executarea pedepsei în regim de detenție pentru ca inculpatul să conștientizeze consecințele faptei sale și în acest mod să fie asigurat rolul educativ al pedepsei aplicate. S-a avut în vedere și atitudinea inculpatului care în fața instanței de judecată a arătat că nu se consideră vinovat de săvârșirea faptei.
în baza art. 346 alin. (1), art. 14 alin. (3) lit. b) C.proc.pen. a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă R.N.P. - Direcția Silvică Tg. Mureș și l-a obligat pe inculpat să plătească suma de 168.285,94 lei cu titlu de despăgubiri, prejudiciul fiind dovedit conform fișelor de calcul anexate și a actelor de control efectuate și depuse la dosar.
Cu privire la măsurile asigurătorii ce au fost luate în cursul urmăririi penale conform art. 163 C.proc.pen., instanța a constatat că acestea au fost menținute în parte prin decizia penală nr. 324/ R pronunțată de Tribunalul Mureș la data de 29.09.2011.
împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin și inculpatul.
în motivarea căii sale de atac, procurorul contestă legalitatea și temeinicia hotărârii Judecătoriei Reghin, sub următoarele aspecte: - consideră că nu este legală încadrarea juridică dată de prima instanță faptei de neglijență în serviciu cu care a fost sesizată. Astfel, în mod greșit prima instanță a considerat că inculpatul M.A.V. nu avea calitatea de funcționar public la momentul faptei, de vreme ce acuzatul avea această calitate, atât prin natura funcției pe care o deținea în baza contractelor încheiate cu Direcția Silvică Mureș, cât și prin prisma faptului că Regia Națională a Pădurilor R. și structurile subordonate acesteia sunt persoane juridice de interes național. Din această perspectivă, în determinarea calității de funcționar public a inculpatului, este irelevant că funcția de pădurar nu este prevăzută ca funcție publică generală sau specială și că direcția silvică județeană are personal angajat pe bază de contract. Calitatea de funcționar public a unei persoane trebuie interpretată în sensul atribuit de art. 147 alin. (1) raportat la art. 145 C.pen., neavând importanță apartenența acesteia la Corpul Funcționarilor Publici sau aplicarea față de aceasta a prevederilor legii privind funcționarii publici sau vreo altă situație care ar duce la o interpretare contrară textelor legale indicate;
- prima instanță a omis să se pronunțe asupra sumei de bani indisponibilizate în cursul urmăririi penale, reținând doar în expozitivul sentinței că această măsură a fost menținută prin decizia penală nr. 324/R/29 septembrie 2011 a Tribunalului Mureș;
- pedeapsa aplicată inculpatului în prim grad este prea blândă, în raport de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite și persoana acuzatului;
- în privința laturii civile, judecătoria în mod greșit a admis integral acțiunea civilă promovată de partea civilă Regia Națională a Pădurilor R., Direcția Silvică Mureș, considerând că există un raport de cauzalitate direct între nerespectarea obligațiilor de către inculpate și paguba produsă părții civile. Ansamblul probator administrat în cauză nu este de natură să probeze cu certitudine raportul de cauzalitate direct între fapta culpabilă săvârșită de inculpat și întregul prejudiciu reclamat de partea civilă, fiind posibil să existe totuși persoane care, prin săvârșirea altor fapte ilicite - furturi, să fi produs paguba cauzată patrimoniului părții civile, persoane pentru care inculpatul nu este răspunzător din punct de vedere civil, în condițiile răspunderii civile delictuale. Totodată, prevederile existente în capitolul IV alin. (3) din fișa postului inculpatului M.A.V., prin care se instituie în sarcina acestuia obligativitatea răspunderii pentru prejudiciul produs arborelui, nu pot constitui bazele unei răspunderi delictuale a acestuia, putând eventual constitui un element al unei eventuale răspunderi de natură contractuală a acuzatului în raport cu partea civilă.
în recursul său, inculpatul critică, la rândul lui, legalitatea și temeinicia sentinței Judecătoriei Reghin, în următoarele puncte:
- judecata în prim grad a avut loc în absența unei părți nelegal citate, prima instanță omițând să dispună citarea persoanelor care au suferit o vătămare pe urma faptei de care este acuzat inculpatul, fiind citată doar R.N.P. - Direcția Silvică Mureș;
- în mod greșit prima instanță a dispus condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, întrucât el nu este vinovat de comiterea acestei infracțiuni, în condițiile în care nu și-a neglijat obligațiile de serviciu, ci efectiv nu a reușit să facă față furturilor masive de arbori provenind de la persoanele care locuiesc în zona limitrofă cantonului nr. 14 Gornești. în aceste împrejurări, soluția corectă care trebuia adusă litigiului era achitarea, întemeiată pe dispozițiile art. 10 lit. d) C.proc.pen. în orice caz, chiar dacă instanța consideră că sunt îndeplinite condițiile condamnării, este prea grea pedeapsa care i-a fost aplicată, în funcție de natura și gravitatea faptei și persoana inculpatului, o pedeapsă cu amenda este suficientă atingerii scopurilor prevăzute de art. 52 C.pen.
Analizând recursurile pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 1841/289/2011 al Judecătoriei Reghin, a motivelor invocate, a concluziilor reprezentantului Ministerului Public și ale părților, precum și din oficiu, în limitele efectului devolutiv, se rețin următoarele:
Recursurile promovate împotriva acestei hotărâri de către procuror și inculpat sunt fondate, iar aspectele pe care le vom dezvolta mai jos atrag, în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. d) C.proc.pen., admiterea căilor de atac, cu consecințele casării integrale a sentinței penale nr. 21 din 31 ianuarie 2012 a Judecătoriei Reghin și rejudecării pricinii în recurs, în următoarele limite:
a) Subiectul activ al infracțiunii de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 C.pen., este unul circumstanțiat, autorul trebuind să aibă calitatea de funcționar public la momentul faptei. Calitatea specială impusă în textul de incriminare se determină în lumina reglementărilor penale pertinente, însemnând dispozițiile art. 147 alin. (1) cu referire la art. 145 C.pen. Din această perspectivă, nu interesează nici definiția dată funcționarului public prin Legea nr. 188/1999R, nici tipul însărcinării și nici izvorul obligațiilor de care este ținut făptuitorul în instituția sau autoritatea în care își desfășoară activitatea. Ceea ce interesează este ca subiectul activ să exercite o responsabilitate în serviciul unei autorități publice, instituții publice, instituții sau alte persoane juridice de interes public, dintre cele la care se referă art. 145 C.pen.
în prezenta cauză, inculpatul M.A.V. a fost angajat la data de 14 august 2006, pe perioadă determinată, ca pădurar de către Direcția Silvică Mureș în baza contractului individual de muncă nr. 278. în contractul de muncă la lit. G se prevede că atribuțiile postului sunt prevăzute în fișa postului. Fișa postului a fost semnată de către inculpat la data de 31 martie 2008 și prevede că acesta răspunde de pagubele nedescoperite sau neraportate la timp precum și de neregulile constatate în cantonul său și de orice înstrăinare sau prejudiciu adus arborelui, plantațiilor, semănăturilor, regenerărilor naturale, perimetrelor de ameliorare, construcții de orice fel, semne topografice și amenajistice. De asemenea acesta are și obligația de a executa în permanență, prin patrulări, individual sau în echipe organizate de șeful de district paza în cantonul său și răspunde de orice înstrăinare sau prejudicii aduse arboretelor, solului, plantațiilor, semănăturilor directe, regenerărilor naturale, perimetrelor de ameliorare, fânețelor, construcțiilor de orice fel, semnelor topografice sau de hotar, bornelor etc. aflate în perimetrul cantonului său. Prin urmare, inculpatul își exercita, la data faptei, atribuțiile în serviciul Direcției Silvice Mureș, care, potrivit art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 cu referire la Anexa 1 a acestui act normativ, se află în structura Regiei Naționale a Pădurilor -R. în baza art. 11 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 și art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 229/2009, Regia Națională a Pădurilor - R. este regie autonomă de interes național, aflată sub autoritatea statului, ceea ce o plasează în sfera unităților menționate la art. 145 C.pen.
în contextul expus mai sus, inculpatul avea calitatea specială de funcționar public și nu de funcționar, fiind corectă încadrarea juridică dată faptei de procuror prin rechizitoriu. Astfel, în recursul procurorului, în rejudecare, în temeiul art. 334 C.proc.pen. , prin prezenta decizie, vom schimba încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M.A.V., din infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzut de art. 258 alin. (1) cu referire la art. 249 alin. (1) C.pen., în aceiași infracțiune, prevăzută de art. 249 alin. (1) C.pen.
b) Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, inculpatului M.A.V. i se reproșează că, în lunile decembrie 2008, aprilie 2009, mai 2009 și iunie 2009, nu a efectuat patrulări permanente în Cantonul nr. 14 Gorenești pe care îl avea în gestiune, exercitând în acest fel defectuos atribuțiile de serviciu și cauzând Regiei Naționale a Pădurilor - R. un prejudiciu de 168.285,94 lei dat de tăierile și sustragerile ilegale de arbori.
în primul rând, în cercetarea îndeplinirii elementului material al laturii obiective a infracțiunii de neglijență în serviciu, subliniem că patrularea permanentă trebuie circumscrisă în interiorul celor opt ore zilnice ale programului de lucru și fără să se omită că inculpatul avea și alte sarcini de serviciu pentru îndeplinirea cărora era ținut la birou.
în al doilea rând, cercetând îndeplinirea sau neîndeplinirea de către d-l M.A.V., în perioadele de referință, a îndatoririi de patrulare permanentă în canton, constatăm că în declarațiile sale, inculpatul a negat constant acuza ce i se aduce. A susținut că, pe lângă celelalte atribuții de serviciu, a efectuat și patrulările impuse de fișa postului în limita programului zilnic de lucru de 8 ore, că, date fiind dimensiunile și configurația cantonului, faptul că de cele mai multe ori patrula singur, precum și abilitatea celor care tăiau și sustrăgeau arborii, era dificilă prinderea acestora în flagrant, că de fiecare dată când a constatat tăieri și furturi de arbori, a sesizat atât în scris, cât și verbal șefii ierarhici și că, în general, a depus toate diligențele posibile pentru a stopa fenomenul infracțional care luase amploare atât în cantonul nr. 14 Gornești, cât și în celelalte cantoane învecinate. Despre diligențele inculpatului relatează și martorii S.I.S., M.S.L., B.F.R., aceștia nu au adus, însă, informații asupra frecvenței patrulărilor pe care inculpatul le-a efectuat în canton. în schimb, consemnările făcute în condica de serviciu aferentă lunilor decembrie 2008, aprilie 2009, mai 2009 și iunie 2009 demonstrează că, exceptând zilele nelucrătoare, d-l M.A.V. a efectuat zilnic patrulări în canton. La dosarul cauzei nu există nicio dovadă care să combată aceste consemnări și oricum veridicitatea lor nu a fost contestată de procuror sau de partea civilă și nici această instanță nu a identificat vreun motiv care să pună sub semnul îndoielii exactitatea celor menționate în condică. în aceste împrejurări, constatăm că, în perioada supusă discuției, inculpatul a patrulat zilnic. în absența precizării în condica de serviciu a intervalului orar în care a patrulat, dar și în lipsa altor probe care să indice cert că patrulările au fost sau nu permanente, nu e posibil să se stabilească dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul a patrulat sau nu a patrulat permanent. Echivocul pe care îl degajă probele instrumentate în prezenta pricină nu poate decât să-i profite inculpatului și să atragă concluzia după care, în cauză, elementul material al laturii obiective a infracțiunii de neglijență în serviciu nu este conturat fără niciun dubiu.
în al treilea rând, observăm că, dacă în lunile aprilie, mai și iunie 2009, inculpatul a detaliat constatările zilnice făcute cu prilejul patrulării, nu același lucru s-a întâmplat în cursul lunii decembrie 2008, lună în care demersurile lui în vederea preîntâmpinării și stopării sau cel puțin a diminuării infracționalității în zonă apar ca fiind minime. Astfel, pentru luna decembrie 2008 se conturează o neglijență a inculpatului în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, dată de patrularea ineficace în canton și de insuficiența masurilor pe care le avea la îndemână pentru prevenirea, descurajarea și înlăturarea tăierilor și furturilor de arbori din Cantonul nr. 14 Gornești. Cum precizam mai sus, procurorul și-a întemeiat acuzația și a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, iar judecătoria l-a condamnat pe motiv că acesta nu a patrulat permanent și nu pentru că și-a exercitat defectuos ori ineficient obligațiile de serviciu. în aceste împrejurări, o schimbare a cauzei acuzației abia în recurs de către instanța de control este împiedicată de echitatea procedurilor și de regula separației funcțiilor procesuale.
în lumina considerentelor enunțate, faptei deduse judecății îi lipsește elementul material al laturii obiective a infracțiunii de neglijență în serviciu, ceea ce lipsește de temei acțiunea penală și atrage, în recursurile procurorului și acuzatului, în rejudecare, achitarea inculpatului M.A.V., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. cu referire la art. 10 lit. d) C.proc.pen.
c) Am constatat anterior că, în cursul lunii decembrie 2008, inculpatul nu și-a exercitat în mod eficient obligațiile de serviciu. Activitatea sa, căreia i se adaugă și alți factori ținând în special de o administrare defectuoasă a fondului forestier în zonă, dar și de amploarea fenomenului infracțional în regiunea vizată, constituie cauze favorizatoare ale tăierilor și furturilor de arbori și din Cantonul nr. 14 Gornești. între actele inculpatului și prejudiciul de 6.101 lei reclamat pentru luna decembrie 2008 nu există, însă, raport de cauzalitate direct pretins pentru a se putea angaja răspunderea civilă delictuală a unei persoane în procesul penal. Paguba pricinuită Regiei Naționale a Pădurilor - R. este consecința directă a tăierilor ilegale și sustragerilor de arbori, autorii acestor acte fiind ținuți răspunzători să o repare. Or, nicio probă nu îl indică pe inculpat că a participat la asemenea acte ilicite, de altfel nici nu a fost trimis în judecată pentru că ar fi tăiat și furat arbori din cantonul pe care îl avea în gestiune.
în ceea ce privește lunile aprilie, mai și iunie 2009, am constatat mai sus că inculpatul și-a exercitat corespunzător îndatoririle de serviciu și, oricum, între activitățile efectuate de inculpat în îndeplinirea obligațiilor trasate prin fișa postului și paguba însumată de 168.285,94 lei aferentă celor trei luni nu se poate stabili, nici de această dată, o legătură de cauzalitate directă care să antreneze răspunderea civilă delictuală a d-lui M.A.V. în procesul penal.
în același timp, răspunderea patrimonială instituită în sarcina inculpatului în capitolul IV alin. (3)din fișa postului are o natură contractuală cu o reglementare specială, ale cărei izvoare și elemente sunt distincte de cele ale răspunderii civile delictuale cercetate în procesul penal.
Nefiind îndeplinite cumulativ condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului, acțiunea civilă promovată de partea civilă Regia Națională a Pădurilor -R. este lipsită de temei în procesul penal și urmează să fie respinsă în rejudecare.
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin emisă la data de 18 aprilie 2011 în dosarul nr. 2943/P/2010, modificată prin decizia penală nr. 324/R/29 septembrie 2011 a Tribunalului Mureș, în vederea garantării recuperării pagubei alegate de partea civilă Regia Națională a Pădurilor - R., a fost instituită măsura reală a popririi sumei de 17.788 lei datorată de partea civilă inculpatului M.A.V.
Caracterul neîntemeiat al acțiunii civile alăturate acțiunii penale determină ridicarea acestei măsuri, fiindcă o dispoziție de respingere a acțiunii civile exclude finalitatea prevăzut de art. 163 alin. (1) C.proc.pen., pentru care o măsură reală poate fi luată și menținută în procesul penal.
d) Având în vedere soluția de achitare dispusă și temeiurile achitării, neexistând o culpă procesuală a inculpatului sau a părții vătămate/civile în declanșarea și derularea procedurilor penale, potrivit art. 192 alin. (3)C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale și al judecății în prim grad vor rămâne în sarcina statului.
Asupra celorlalte motive de recurs, în raport de soluția de achitare la care s-a oprit această instanță, rămân fără obiect criticile vizând greșita individualizare a pedepsei care i-a fost aplicată acuzatului în prim grad.
Inculpatul a contestat omisiunea primei instanțe de identificare și chemare în proces a proprietarilor pădurii situate în Cantonul nr. 14 Gornești. Judecătoria nu era ținută de o asemenea obligație, întrucât a fost adusă în fața instanței o infracțiune de serviciu și nu o infracțiune la regimul silvic dintre cele prevăzute de Legea nr. 46/2008. în plus, inculpatul invocă vicii ocrotite sub sancțiunea nulității relative, care însă nu au fost ridicate de participanții și părțile care aveau interesul să dezvăluie vreo vătămare procesuală printr-o asemenea omisiune.
