Neîntrunirea elementelor constitutive pe latura subiectivă ale infracţiunii de evaziune fiscală
| Comentarii |
|
Tribunalul OLT Sentinţă penală nr. 89 din data de 15.05.2013
Prin sentința penală nr. 89 pron. la data de 15 mai 2013 de Tribunalul Olt în dosarul nr. 8322/104/2012 în baza art. 11 punctul 2 lit. a și art. 10 alin.1 lit. d Cod procedură penală a fost achitat inculpatul A. F. V., , CNP 1861125430011 cu privire la infracțiunile de :
- evaziune fiscală, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005;
- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit. f din Legea nr. 241/2005.
În baza art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare s-a dispus să rămână în sarcina statului, din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu (conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.13 din 09.01.2013).
Pentru a se pronunța această sentință instanța avut în vedere următoarele ,, Prin rechizitoriul nr. 143/P/2011 al procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt înregistrat la această instanță la nr. 8322/104/2012 a fost trimis în judecată inculpatul A. F. V. , cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 4 și art.9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
S-a reținut în actul de sesizare a instanței, în esență, faptul că inculpatul, în calitate de unic asociat și administrator al SC R. V. B. SRL, a refuzat nejustificat să prezinte organelor competente documentele legale, în scopul împiedicării verificărilor financiare, și s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiare prin nedeclararea sediului societății.
Pentru a se reține această situație de fapt în cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: sesizare Garda Financiară - Secția Olt; notă raport nr. 70798/08.12.2010, declarație martor, adresă și istoric ORC Olt, copie a contractului de comodat din 06.01.2010, invitația nr. 32034/15.11.2010 și confirmare de primire nr. 704681/17.11.2010.
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 27.12.2012, fixându-se termen aleatoriu la data de 06.02.2013.
Deși legal citat, inculpatul nu s-a prezentat la instanță în vederea audierii, din înscrisurile de la dosar rezultând că acesta este plecat la muncă în Spania, fără a i se cunoaște adresa.
A fost audiat martorul B. R. a cărui declarație a fost consemnată și se află atașată la dosarul cauzei.
Din analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză instanța reține în fapt următoarea situație .
La data de 05.01.2011 Garda Financiară - Secția Olt a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt cu privire la faptul că numitul A. F. V., administrator al SC R. V. B. SRL Slatina refuză nejustificat să se prezinte la sediul organului fiscal, respectiv se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin nedeclararea sediului societății.
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că SC ROMDEN VAN BIN SRL Slatina administrată de inculpatul A. F. V. a primit la data de 15.11.2010 invitația nr. 32034 emisă de organele fiscale, dovadă fiind confirmarea de primire nr. 704681/17.11.2010, însă nu a pus la dispoziția organelor de control fiscal documentele financiar contabile ale societății în vederea efectuării verificărilor .
La data de 08.12.2010 comisarii din cadrul Gărzii Financiare - Secția Olt s-au deplasat la sediul declarat al SC R. V. B. SRL Slatina în vederea efectuării unui control privind stabilirea realității și legalității operațiunilor comerciale derulate cu SC M. H. SRL S. jud. A. derulat în perioada 01.01.2010 - 09.09.2010.
Cu această ocazie s-a constatat că administratorul SC R. V. B. SRL Slatina - inculpatul A. F. V. nu a fost găsit , iar contractul de comodat încheiat în data de 06.01.2010 în baza căruia se stabilise sediul social al societății era expirat din data de 06.06.2010.
Inculpatul A. F. V. nu s-a prezentat la sediul organului de control deși a fost trimisă câte o invitație atât la sediul social al SC R. V. B. SRL , unde plicul a fost returnat cu mențiunea "destinatar lipsă domiciliu"; cât și la domiciliul său din Comuna C. jud. T., unde invitația nr. OT - 32034/15.11.2011 a fost semnată la rubrica "destinatar"; de către inculpatul A. , așa cum rezultă din confirmarea de primire nr. 704681/17.11.2010 (invitația despre care s-a făcut vorbire mai sus).
Din procesele - verbale încheiate cu ocazia căutărilor efectuate privind pe inculpatul A. F. V. a rezultat că acesta a plecat la muncă în Spania în luna iulie 2011, în consecință la data de 17.11.2010 se afla la domiciliu și a semnat de primire invitația emisă de Garda Financiară - Secția Olt.
Din istoricul SC R. V.B. SRL întocmit de către Oficiul Registrului Comerțului Olt rezultă că sediul social al S.C. R. V. B. SRL a fost stabilit în municipiul Slatina str.B. bl. ,sc., în baza contractului de comodat nr. 173/06.01.2010 încheiat între martorul B. S. R. în calitate de comodat și SC R. V. B. SRL reprezentată de inculpatul A. F. V. în calitate de comodatar. Contractul a fost încheiat pentru 6 luni, astfel încât la data de 06.06.2010 a expirat, nemaifiind prelungit.
Situația de fapt expusă anterior rezultă cu certitudine în cauză atât din analiza directă a înscrisurilor cât și a declarației martorului audiat nemijlocit de către instanță.
Martorul B. S. R. a declarat faptul că în cursul anului 2009 s-a deplasat în localitatea C. județul T. unde, prin intermediul unui nepot, l-a cunoscut pe inculpatul A. F. V. care i-a relatat că intenționează să achiziționeze o Wolă și să înființeze o societate cu sediul în Slatina , ocazie cu care l-a rugat să-l ajute să găsească un spațiu pentru stabilirea sediului acestei societăți.
De asemenea, martorul confirmă faptul că a încheiat contractul de comodat nr. 173/06.01.2010 pe o perioadă de 6 luni cu inculpatul A. F. V. și arată că de la data încheierii contractului inculpatul nu s-a mai prezentat să ia cheile de la imobil și nici nu a desfășurat vreo activitate în spațiul închiriat.
Faptele inculpatului astfel cum acestea au fost descrise nu întrunesc însă elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 4 și art.9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005, sub aspectul laturii subiective.
Pentru a aprecia astfel instanța constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 4 din Lg. 241/2005, în vigoare la data comiterii faptelor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare sau cu amendă refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, după ce a fost somată de 3 ori, documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.
De asemenea conform art. 9 lit. f din același act normativ,constituie infracțiune de evaziune fiscală și se pedepsește cu închisoare și interzicerea unor drepturi, sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, faptă săvârșită în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Este indubitabil că textul sancționează numai acele fapte săvârșite cu vinovăție sub forma intenției directe, astfel cum prevăd dispozițiile art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.p. în scopul împiedicării verificărilor financiare sau în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Este necesar deci, ca pe bază de probe să se stabilească în cauză nu numai că s-au săvârșit aceste fapte dar și faptul că inculpatul le-a săvârșit în mod expres în scopul împiedicării verificărilor financiare sau în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, fiind exclus astfel că el să fi acționat fără credință.
În analiza acestor aspecte instanța trebuie să aibă în vedere toate circumstanțele faptelor, precum și, pe plan subiectiv, existența intenției inculpatului de atingere a scopurilor arătate de legiuitor.
Instanța apreciază că probele sunt insuficiente sub acest din urmă aspect.
În condițiile art. 345 alin. 2 C.p.p. instanța va pronunța condamnarea numai în măsura în care se constată că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune, iar conform definiției infracțiunii date de art. 17 C.p., "infracțiunea este numai fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și care prezintă pericol social";.
În cazul infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul simpla săvârșire a faptelor nu poate duce la măsuri sancționatorii de natură penală.
Pentru astfel de măsuri, existența unor probe din care să rezulte că faptele așa cum au fost descrise anterior au fost săvârșite în scopul împiedicării verificărilor financiare sau în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale și ca acest scop să fi avut un caracter vădit, adică să fi fost urmărit în mod neîndoielnic.
Instanța apreciază că, în lipsa scopului ilicit, faptele nu constituie infracțiunile de evaziune fiscală.
Dacă scopul există, el trebuie dovedit de către organul care consideră că s-a săvârșit o infracțiune, aplicarea principiului prezumției de nevinovăție impunând aceasta.
Pe de altă parte, există discuții și din alt punct de vedere cu privire la caracterizarea ca infracțiuni a faptelor săvârșite de inculpat.
Astfel, sa arătat anterior că art. 4 din Legea nr. 241/2005, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare sau cu amendă refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, după ce a fost somată de 3 ori, documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.
În cauză se poate observa faptul că s-au trimis două somații, una la domiciliul inculpatului și cealaltă la sediul SC R. V. B. SRL unde inculpatul, conform declarațiilor martorilor, nu a desfășurat nici un fel de activitate, neprimind nici măcar cheile de acces în imobil (conform declarației martorului audiat în cauză ).
Astfel, în cauză nu este îndeplinită nici condiția somării de trei ori a contribuabilului, așa cum prevede textul de lege invocat.
În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005, discuțiile sunt chiar mai ample și în parte exced cadrului procesual al prezentei cauze.
Cu privire la infracțiunea sancționată aceasta constă în "nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate";, doar dacă așa cum s-a arătat anterior fapta a fost săvârșită în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Altfel fapta nu constituie prin ea însăși o infracțiune, o condiție necesară fiind ca aceasta să fie coroborată cu sustragerea de la efectuarea verificărilor fiscale. În caz contrar, exisă sancțiuni (nu de natură penală), atât în Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cât și în Legea nr.26/1990 privind Registrul Comerțului.
Cea mai drastică dintre acestea este cea prevăzută de art. 237 alin. 1 lit. c din legea nr. 31/1990 republicată. În temeiul acestui text de lege Oficiul Național al Registrului Comerțului, care în mod normal ține evidența și sub aspectul existenței sediului societăților, are obligația ca la expirarea unui titlu privind sediul să solicite tribunalului dizolvarea societății.
Însă, în cauză, conform considerațiilor anterioare, dubiul care subzistă sub aspectul laturii subiective a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul după administrarea integrală a materialului probator prevalează celorlalte aspecte și profită în întregime inculpatului, neputându-se stabili săvârșirea de către inculpat a faptelor în scopul împiedicării verificărilor financiare sau în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale și că acest scop a avut un caracter vădit, adică a fost urmărit în mod neîndoielnic.
În raport de aceste considerente, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. d C.p.p. instanța va achita inculpatul pentru săvârșirea fiecăreia dintre infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 4 și art.9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005, apreciind că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale acestor infracțiuni, sub aspectul laturii subiective.
Se va face aplicarea dispoz. art. 192 alin 3 C.p.p cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat. ‘’
Data publicarii pe portal:20.05.2013
