Omor. Schimbarea încadrării juridice.Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
| Comentarii |
|
Tribunalul NEAMŢ Sentinţă penală nr. 14/P din data de 11.02.2015
Fapta inculpatului, de a lovi victima cu pumnii și picioarele, agresiune în urma căreia aceasta s-a lovit la cap, în cădere, decedând după 3 zile constituie infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte și nu de omor, întrucât inculpatul nu a acționat cu intenția de a ucide, rezultatul - moartea victimei producându-se din culpă.
Prin sentința penală nr.14/P/11.02.2015, în baza art. 386 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul P.C., din infracțiunea de omor prevăzută de art. 188 Cod penal cu referire la art. 199 al. 1 Cod penal în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 195 Cod penal cu referire la art. 199 al. 1 Cod penal.
A fost condamnat inculpatul P.C. , la pedeapsa de :
- 7 (șapte) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 195 Cod penal cu referire la art. 199 al. 1 Cod penal.
În temeiul art. 399 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 7 cu referire la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul trăiește în concubinaj cu martora Ț,E.C.
Din ancheta socială efectuată la domiciliul martorei, rezultă că aceasta are dintr-o relație de concubinaj anterioară, un copil în vârstă de 8 ani care are un handicap grav, având nevoie de îngrijire și însoțitor permanent, iar din relația cu inculpatul a rezultat minora P.I., în vârstă de 3 ani, care de asemenea este încadrată într-un grad de handicap accentuat, ambii copii fiind în întreținerea mamei.
După decesul tatălui său, inculpatul obișnuia să o ia iarna la domiciliul concubinei sale și pe mama sa, victima P.C., care era în vârstă și avea probleme de sănătate, locuind cu ei până primăvara.
Începând din luna martie 2014 starea de sănătatea a victimei s-a înrăutățit, aceasta nemaiputându-se deplasa decât foarte greu și, de cele mai multe, ori trebuia ajutată. Cu toate acestea, victima încerca să meargă singură, de multe ori întâmplându-se ca aceasta să cadă din pat și să se lovească.
Datorită acestor situații, a împrejurării că și copilul inculpatului și cel al concubinei aveau probleme de sănătate, precum și pe fondul consumului de băuturi alcoolice al inculpatului, între mamă și fiu au început să aibă loc tot felul de discuții contradictorii, certuri și chiar violențe exercitate de inculpat, fapt care a dus la deteriorarea relațiilor dintre aceștia.
Urmare a acestei situații, la data de 30 martie 2014, organele de poliție au fost sesizate despre faptul că victima a fost lovită de fiul său, pe fondul consumului de alcool. Organele de urmărire penală au fost sesizate de Spitalul Municipal Roman despre faptul că P.C. a fost victima unei agresiuni. În declarația verbală dată la unitatea medicală, victima a precizat că a fost lovită de inculpat. La data de 9 aprilie 2014, victima a dat o declarație la Postul de poliție, în care a arătat că cele declarate anterior nu corespund adevărului, declarația fiind dată sub influența medicamentelor și a stării de confuzie în care se afla, precizând că ulterior, concubina fiului său i-a relatat că a căzut din pat și s-a lovit de sobă.
În ziua de 27 aprilie 2014, victima, inculpatul și concubina acestuia se aflau în domiciliu, împreună cu cei doi minori. Inculpatul se pregătea să facă un grătar în curtea casei, dar în momentul în care a intrat în locuință, a văzut-o pe victimă căzută jos, lângă pat.
Intrigat de faptul că victima nu îl ascultă și a vrut din nou să se dea jos singură, fiind nevoit să o ridice de fiecare dată și să o așeze pe pat, inculpatul a lovit-o de mai multe ori cu picioarele în zona abdomenului.
După ce i-a aplicat loviturile, inculpatul a ridicat victima pe pat și i-a mai aplicat câteva lovituri cu pumnii în zona spatelui, după care a plecat din cameră. Ulterior, concubina inculpatul a mers și a hrănit-o pe victimă și i-a făcut toaleta zilnică.
A doua zi dimineață, în jurul orelor 700, inculpatul a plecat la domiciliul său și al mamei sale, unde a desfășurat activități gospodărești, până în data de 30 aprilie 2014.
În lipsa acestuia, de victimă a avut grijă concubina sa, aceasta constatând că mama inculpatului nu se simte prea bine, deoarece mânca foarte puțin și vorbea destul de greu. În discuțiile telefonice pe care martora Ț.E.C. le-a avut cu inculpatul în această perioadă, acesta se interesa de starea de sănătate a mamei sale, sfătuind-o pe concubina sa să cheme ambulanța, lucru care a fost refuzat de victimă.
În cursul zilei de 30 aprilie 2014, în jurul orelor 1100 victima a decedat, moment în care a fost apelat serviciul de urgență112 care, sosit la fața locului, a constatat decesul.
Din raportul de expertiză medico-legală necropsie al Serviciului Județean de Medicină Legală Neamț - Cabinetul medico-legal Roman rezultă că moartea victimei a fost violentă, cauza medicală a morții fiind șocul traumatic și hemoragic la o politraumatizată cu multiple contuzii ale membrelor, fractură de piramidă nazală, fractură costală și ruptură de splină, leziuni care au putut fi produse prin loviri repetate cu mijloace, corpuri și de corpuri contondente. S-a stabilit că leziunile au vechimi diferite, unele fiind recente, iar altele cu vechime de 3-5 zile.
În cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut că a lovit-o pe mama sa cu pumnii și picioarele, însă în instanță, acesta a negat săvârșirea faptei, susținând că pe data de 27 aprilie 2014, el a găsit victima căzută între pat și sobă și a ridicat-o pe pat, fără însă a o lovi. De asemenea, a precizat că a doua zi a plecat de la domiciliu și, vorbind la telefon cu concubina sa, aceasta i-a relatat că în seara zilei de 28 aprilie 2014, mama sa a căzut din nou din pat și s-a lovit la tâmplă. În ceea ce privește declarațiile de recunoaștere din cursul urmăririi penale, inculpatul a susținut că s-a simțit amenințat de polițist, deși acesta nu l-a bătut și nici nu l-a amenințat. A mai precizat inculpatul că în momentul în care a dat declarație de recunoaștere în fața procurorului, polițistul care l-a interogat anterior nu era de față.
Raportat la probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, instanța constată că situația de fapt reținută în actul de sesizare al instanței este corectă, deși inculpatul neagă comiterea faptei.
Astfel, așa cum rezultă din actele medico-legale aflate la dosarul cauzei, moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragic consecutiv politraumatismului suferit, leziuni care au avut legătură de cauzalitate directă cu decesul. De asemenea, s-a stabilit că leziunile traumatice s-au produs prin lovire activă cu corp dur. Chiar dacă în ceea ce privește ruptura de splină s-a menționat că aceasta se putea produce atât printr-un mecanism de lovire activă cu corp dur, cât și printr-un mecanism de lovire de corp sau suprafață dură, raportat la probele administrate și la planșele foto aflate la dosar, instanța constată că ipoteza producerii prin lovire de corp dur este exclusă. Astfel, din declarațiile inculpatului și a martorei Ț.E.C. rezultă că de multe ori, victima încerca să se dea jos din pat singură și, nemaiputând să-și țină echilibru, cădea. Din planșele foto aflate la dosar rezultă că în apropierea patului nu era amplasat niciun obiect de mică înălțime de care victima să se lovească în zona anatomică în care se află splina, astfel că, o cădere din pat direct pe podea nu putea produce o ruptură de splină. Este cert deci, că ruptura de splină a fost produsă de inculpat, ca urmare a loviturilor aplicate victimei cu piciorul, în zona abdominală.
Raportat la probele administrate, instanța a constatat că fapta inculpatului de a o lovi pe mama sa cu pumnii și picioarele în ziua de 27 aprilie 2014, creându-i leziuni care au dus la decesul acesteia la data de 30 aprilie 2014, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 Cod penal cu referire la art. 199 al. 1 Cod penal și nu a infracțiunii de omor prevăzută de art. 188 Cod penal raportat la art. 199 al. 1 Cod penal cum s-a reținut în actul de sesizare al instanței.
Astfel, ceea ce deosebește infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte de infracțiunea de omor este împrejurarea că, deși la ambele infracțiuni, loviturile sunt comise cu intenție, în cazul primei infracțiuni moartea victimei se produce din culpă, inculpatul neprevăzând acest rezultat, deși trebuia și putea să-l prevadă, iar în cazul celei de a doua infracțiuni rezultatul letal a fost prevăzut iar inculpatul, chiar l-a dorit sau cu toate că nu l-a dorit, l-a acceptat în mod conștient. În consecință, pentru delimitarea celor două infracțiuni, trebuie analizată poziția subiectivă a inculpatului, intenția cu care acesta a acționat.
În cauză, având în vedere că inculpatul nu a folosit în comiterea infracțiunii un obiect apt a produce moartea, că nu a lovit victima într-o zonă vitală a corpului, că decesul s-a produs la 3 zile de la data aplicării loviturilor, fiind favorizat și de fondul patologic preexistent, se apreciază că nu a existat în intenția autorului, uciderea victimei. Faptul că acesta a avut și anterior comiterii faptei o atitudine violentă față de victimă, pe fondul certurilor determinate de starea de boală a acesteia și de existența în domiciliu a încă două persoane bolnave și care necesitau atenție deosebită, nu induce concluzia că inculpatul urmărea uciderea victimei, în condițiile în care nu s-a făcut dovada aplicării unor lovituri de mare intensitate, care să impună îngrijiri medicale. Mai mult decât atât, din declarația martorului F.I. rezultă că inculpatul o aducea în fiecare an, în perioada iernii, pe mama sa la domiciliul concubinei, tocmai pentru a avea grijă de ea, fapt ce denotă, odată în plus, lipsa intenției de ucide. Aceeași lipsă a intenției denotă și din comportamentul inculpatului din zilele ulterioare lovirii victimei, având în vedere că, din declarațiile martorelor Ț.E.C. și P.E., rezultă deși acesta era plecat din localitate, se interesa zilnic de starea de sănătate mamei sale, solicitându-i chiar concubinei să o ducă pe victimă la spital.
În consecință, în temeiul art. 386 Cod procedură penală, instanța a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 188 Cod penal raportat la art. 199 al. 1 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 195 Cod penal cu referire la art. 199 al. 1 Cod penal.
