Tentativă de omor. Vătămare corporală.Criterii de diferenţiere.
| Comentarii |
|
Tribunalul NEAMŢ Sentinţă penală nr. 7/P din data de 04.02.2015
Există tentativă de omor și nu vătămare corporală ori de câte ori infractorul acționează în așa mod încât provoacă leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori folosește instrumente ori procedee specifice uciderii, moartea victimei neproducându-se din motive independente de voința acestuia.
Prin sentința penală nr.7/P/04.02.2015, în baza art. 386 Cod procedură penală, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 194 Cod penal, formulată de inculpatul Z.A.
A fost condamnat inculpatul Z.A., la pedeapsa de :
- 6 (șase) ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a b și h Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal.
În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și h Cod penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 399 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 7 cu referire la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut în esență următoarele:
Inculpatul este consătean cu persoana vătămată.
În seara zilei de 4 iunie 2014, persoana vătămată consuma băuturi alcoolice la domiciliul său și, văzându-l pe inculpat trecând pe drum, l-a chemat în curte să bea împreună țuică.
Ajungând în stare de ebrietate, cei doi au început să aibă discuții contradictorii, care au fost aplanate de soția victimei, trezită din somn de gălăgia pe care o făceau părțile. Datorită acestei situații, martora N.V., soția persoanei vătămate, a cerut inculpatului să părăsească domiciliul lor.
Înainte de a pleca, inculpatul a rugat de persoana vătămată să meargă cu el să îl conducă spre casă. Victima a acceptat, fără a observa că inculpatul a luat din curtea casei sale un topor, care se afla lângă peretele casei.
Inculpatul și persoana vătămată s-au deplasat pe drumul ce duce spre locuința inculpatului și au stabilit să meargă să consume alcool și la locuința acestuia.
Când au ajuns la intersecția drumului principal, inculpatul l-a împins pe N.V. în șanțul din partea stângă a drumului, unde este amplasată o fântână, acesta din urmă căzând.
Profitând de faptul că persoana vătămată este căzută, inculpatul a început să o lovească cu toporul peste cap, moment în care aceasta a încercat să se apere, ridicând mâna dreaptă. Inculpatul a lovit din nou victima cu toporul peste brațul drept, după care a continuat să o lovească cu același obiect peste picioare.
Victima a reușit să se ridice și a plecat spre locuința martorilor M.I. și M.S., a sunat la poarta acestora și i-a fost acordat primul ajutor, până la sosirea ambulanței, care a transportat persoana vătămată la Spitalul Orășenesc Sfântul Dimitrie Târgu Neamț. În aceeași zi, persoana vătămată a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț unde a fost spitalizată până a doua zi, când, datorită gravității leziunilor, a fost transportată la Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. N. Oblu Iași, unde a fost internată în perioada 6.06.2014 - 14.06.2014.
Potrivit raportului de constatare medico-legală al Serviciului Județean de Medicină Legală Neamț, persoana vătămată a suferit o fractură cu înfundare frontală dreapta, fracturi costale și o contuzie toracică, leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și corp tăietor-despicător. Leziunile suferite au necesitat pentru vindecare 50-55 zile de îngrijiri medicale și prin gravitatea lor au pus în primejdie viața victimei.
Din completarea la raportul de expertiză rezultă că fracturile costale cu localizare bilaterală pledează pentru lovire activă repetată cu corp dur, iar celelalte leziuni s-au putut produce prin lovire activă, repetată, cu corp tăietor-despicător, iar în ceea ce privește excoriațiile nazale și echimozele de la nivelul brațului stâng și a articulației umăr stâng, prin lovire cu corp dur. De asemenea, s-a stabilit că fractura de olecran drept se putea produce atât prin lovire de corp sau plan dur, ca urmare a unei dezechilibrări și căderi, cât și prin lovire activă cu corp dur, putând fi considerată leziune de apărare.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, susținând că a consumat alcool la domiciliul persoanei vătămate și, la un moment dat a venit soția acestuia care a început să-l certe că e gălăgie. Persoana vătămată s-a enervat și a lovit cu pumnul într-un geam, ocazie cu care s-a tăiat la mână. Deoarece soția victimei i-a alungat din curte, au plecat împreună, deplasându-se pe drumul comunal și consumând în continuare țuică dintr-o sticlă pe care persoana vătămată o luase de acasă. La un moment dat au început să se certe și l-a împins pe N.V., acesta căzând cu capul de bordura unui podeț din beton, după care inculpatul a plecat spre domiciliul său.
Susținerile inculpatului sunt contrazise de concluziile raportului medico-legal, care stabilește cu certitudine producerea leziunilor din zona capului prin lovire cu corp tăietor-despicător. Deși la momentul producerii agresiunii nu au exista martori oculari, din coroborarea concluziilor actelor medico-legale cu declarațiile persoanei vătămate și a martorilor M.I. și M.S., cărora victima le-a precizat cine l-a lovit, rezultă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii.
Din declarațiile martorilor R.C. și Ș.V. audiați la cererea inculpatului, rezultă doar că aceștia au văzut părțile în zona în care s-a comis fapta, fără însă a putea relata nimic despre conflictul care a avut loc și care a și fost recunoscut de inculpat.
Inculpatul, prin avocat, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de tentativă de omor prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal în infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 194 al. 1 lit. e Cod penal.
Instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice motivat de următoarele:
Sub aspectul laturii subiective, în cazul infracțiunii de vătămare corporală prevăzută în art. 194 Cod penal, inculpatul acționează cu intenția generală de vătămare, în timp ce în cazul tentativei la infracțiunea de omor acesta acționează cu intenția de ucidere. Prin urmare, în cazul tentativei la infracțiunea de omor, actele de punere în executare, întrerupte sau care nu și-au produs efectul, trebuie să releve - prin natura lor și împrejurările în care au fost comise - că infractorul a avut intenția de a ucide, iar nu intenția generală de a vătăma.
În cauză, intenția inculpatului de a suprima viața victimei rezultă din materialitatea faptei, respectiv a modalității de comitere a infracțiunii - prin aplicarea de lovituri cu un topor în zona capului - cât și din leziunile provocate, respectiv fractură cu înfundare frontală dreapta, pericolul vital fiind înlăturat numai datorită intervenției medicale și tratamentului medicamentos instituit cu promptitudine.
Raportat la aceste aspecte se constată că lovirea cu intensitate a victimei în zona capului cu un obiect apt să producă decesul dovedește că inculpatul a urmărit suprimarea vieții acesteia, nicidecum numai un rezultat de vătămare a integrității corporale, acceptând în mod conștient, posibilitatea morții victimei.
În consecință, fapta inculpatului de a lovi persoana vătămată cu un topor în zona capului, provocându-i leziuni grave care i-au pus în primejdie viața, întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal.
