Omorul calificat. Jurisprudență Omor

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal

Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă penală nr. *** din data de 15.02.2016

DOSAR NR. *****

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR.*****

Ședința publică din data de 15.02.2016

PREȘEDINTE: *****,

GREFIER: *****,

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost reprezentat de procuror *****.

Pe rol, urmează soluționarea cauzei penale privind pe inculpații:

- *****, trimisă în judecată în stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de omor calificat, comisă asupra unui membru de familie și profanarea de cadavre sau morminte, aflate în concurs real, prevăzute de art.188 alin.(1) - art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen., cu aplic. art. 199 alin. (1) din C.pen. și de art.383 alin.(1) din C.pen., cu aplic. art.38 alin.(1) din C.pen. și

- *****, trimis în judecată în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de omor calificat și profanarea de cadavre sau morminte, aflate în concurs real, prevăzute de art.188 alin. (1) - art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen. și de art.383 alin.(1) din C.pen., cu aplic. art.38 alin.(1) din C.pen.

Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică de la data de 11.02.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Tribunalul, pentru a da posibilitatea avocatei inculpatei să depună concluzii scrise, stabilit termen pentru deliberare și pronunțare la data de 15.02.2016, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

1. Prezentarea actului de sesizare

Prin rechizitoriul nr. 1237/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților :

-*****, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de infracțiunile de omor calificat și profanarea de cadavre sau morminte, aflate în concurs real, prevăzute de art.188 alin. (1) - art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen. și de art.383 alin.(1) din C.pen., cu aplic. art.38 alin.(1) din C.pen. și

-*****, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de omor calificat, comisă asupra unui membru de familie și profanarea de cadavre sau morminte, aflate în concurs real, prevăzute de art.188 alin.(1) - art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen., cu aplic. art. 199 alin. (1) din C.pen. și de art.383 alin.(1) din C.pen., cu aplic. art.38 alin.(1) din C.pen.

S-a reținut în actul de sesizare a instanței că în dimineața de 14.12.2014, în timp ce se afla în imobilul din ****, inculpatul *****, împreună cu inculpata *****, profitând de starea de neputință de a se apăra în care se afla victima *****, soțul inculpatei ***** (stare generată de faptul că în seara de 13.12.201, inculpata i-a dat victimei produse medicamentoase cu efect tranchilizant, respectiv Diazepam și, posibil Xyzal, pe care le-a introdus, fără cunoștința acesteia, în alimentele consumate la masa de seară), a exercitat acte de violență asupra victimei *****, care au condus la decesul acesteia, în cursul aceleiași zile.

După uciderea victimei, inculpații ***** și ***** au profanat cadavrul acesteia, prin aceea că au legat cadavrul (prin aplicarea în zona gâtului și a membrelor a mai multor legături formate din coliere din plastic autoblocante de culoare albă - fasete, înfășurându-i capul într-o folie din plastic), au introdus cadavrul (într-o poziție asemănătoare cu poziția fetală, cu picioarele flectate la piept și mâinile introduse între picioare, pe lângă piept) în saci menajeri (înfășurați la exterior de mai multe ori cu o bandă adezivă) și mai apoi, într-o geantă tip troler, pe care au introdus-o în portbagajul autoturismului marca "Opel Vectra";, cu numărul de înmatriculare *****, pe care l-au abandonat în București, *****, unde cadavrul a fost descoperit în stare de putrefacție, în data de 08.04.2015, aducând astfel atingere sentimentului de respect datorat morților.

Cei doi inculpați au premeditat comiterea infracțiunii, prin aceea că au planificat să îi administreze victimei *****, fără cunoștința acesteia, substanțe cu efect tranchilizant, substanțe pe care inculpata ***** le-a procurat, în prealabil, în acest scop, de la mama sa, martora *****, au stabilit ca după aducerea victimei în starea de neputință de a se apăra (ca urmare a administrării substanțelor menționate anterior) să exercite acte de violență asupra acesteia cu intenția de a-i suprima viața și au pregătit modalitatea de ascundere și de transport a cadavrului, prin folosirea mai multor bunuri, pe care le dețineau sau pe care le-au achiziționat în acest sens, respectiv o geantă tip troler, folie din plastic transparent, saci menajeri, bandă adezivă și legături formate din coliere din plastic autoblocante de culoare albă (fasete).

2. Probațiune

2.1. Mijloace de probă administrate în faza urmăririi penale

În cursul urmăririi penale, au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpaților; declarațiile martorilor *****; declarație reprezentant parte civilă; procese-verbale de cercetare la fața locului, însoțite de planșe fotografice; procese-verbale de reconstituire, însoțite de planșe fotografice; procese-verbale de analiză/studiere; facturi convorbiri telefonice emise de operatorii de telefonie mobilă; înscrisuri bancare; procesele-verbale de constatare și investigație întocmite în cauză; raportul de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015, însoțit de planșă fotografică; raportul de expertiză criminalistică genetică nr.758198/20.04.2015; raportul de expertiză criminalistică genetică nr.758200/11.05.2015; raportul de constatare criminalistică grafoscopică nr.449.633/16.04.2015; procese-verbale de percheziție domiciliară, însoțite de planșe fotografice; înscrisuri emise de A.N.C.P.I. cu privire la situația imobilelor deținute de către cei doi inculpați; acte de cercetare penală întocmite de către lucrători din cadrul Poliției Sectorului 1 București în dosarul constituit ca urmare a dispariției victimei; înscrisuri referitoare la diferite societăți comerciale, care aveau legătură cu victima; înscrisuri medicale și radiografiile dentare ale victimei; înscrisuri; procese-verbale de verificare.

2.2 Mijloace de probă administrate în faza cercetării judecătorești

În faza cercetării judecătorești au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpaților ***** și ***** (și supliment), declarații martori- *****- audiați la termenul din 22.10.2015; *****, audiați la termenul din 05.11.2015; ***** - audiați la termenul din 03.12.2015, *****; referate de evaluare psiho-socială, rapoarte de expertiză psihiatrică pentru cei doi inculpați.

Față de martorul ***** s-a constatat imposibilitatea audierii, dându-se citire în ședință publică declarației acestuia dată în faza urmăririi penale.

S-a luat act că inculpata a renunțat la audierea martorei *****.

2.2. Poziția procesuală a inculpaților

În cursul urmăririi penale, inculpații au avut o poziție oscilantă, în final recunoscând comiterea infracțiunilor (după reținerea lor).

În faza cercetării judecătorești, inculpații au recunoscut inițial comiterea infracțiunii de omor (la termenul din 24.09.2015), negând că ar fi avut intenția de a profana cadavrul victimei, la ultimul termen de judecată inculpatul ***** retractând recunoașterea.

3. Istoricul măsurilor preventive

Se constată că prin încheierea din data de 16.04.2015 Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a inculpaților ***** și *****, pentru o perioadă de 30 zile, respectiv de la 16.04.2015 până la 15.05.2015, inclusiv, măsura fiind prelungită succesiv prin încheierile din 09.05.2015, pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 16.05.2015 până la data de 14.06.2015, inclusiv, din data de 09.06.2015, pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 15.06.2015 până la data de 14.07.2015, inclusiv și din 08.07.2015, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 15.07.2015 până la data de 13.08.2015.

Prin încheierile din 10.08 și 7.09.2015 judecătorul de cameră preliminară a menținut măsura arestării preventive față de cei doi inculpați în temeiul art. 207 c.pr.pen, iar prin încheierile din 25.09, 6.11.2015, 17.12.2015, 11.02.2016 instanța a menținut măsura arestării preventive față de cei doi inculpați în temeiul art. 208 c.pr.pen.

4. Situația de fapt reținută de instanță

4.1 Declararea dispariției victimei și găsirea acesteia

Victima ***** (cetățean sirian) era căsătorită cu inculpata ***** de aproximativ 18 ani, cei doi având împreună un copil minor, în vârstă de 9 ani (partea civilă *****, născută la data de *****). Locuința comună a celor doi soți este situată în *****.

La data de 17.12.2014 inculpata ***** s-a prezentat la poliție pentru a declara dispariția soțului ei *****, arătând în cuprinsul declarației că la data de 14.12.2014, în jurul orei 19, soțul ei și-a luat actele personale, banii și a plecat de acasă cu autoturismul marca Opel Vectra cu nr. ***** pentru a se întâlni cu cineva, fără a-i spune numele persoanei. Inculpata a arătat că în cursul lunii mai 2014 cei doi soți au depus actele de divorț la notariat, soțul ei locuind efectiv de aprox. 4 luni în Năvodari unde are o relație de serviciu cu o colegă-martora *****.

Inculpata a susținut că presupune că soțul ei a plecat din țară întrucât obținuse viză pentru Franța și intenționa să ajungă în Anglia.

Inculpata a arătat că soțul ei nu și-a luat bagaje la el, iar telefoanele mobile le are închise din data de 14.12.2014, ora 21 și că a discutat cu doi colegi de serviciu ai victimei, care de asemenea nu știau nimic despre aceasta.

La datele de 19.01, 20.01, 27.01.2015 inculpata a făcut precizări suplimentare la declarația din 17.12.2014, susținând teza dispariției soțului ei și arătând că a găsit un bilet de călătorie cu destinația Paris, Franța cu plecare din 23.12.2014 și întoarcerea în 3.01.2015 și un voucher hotel unde avea rezervare făcută, arătând și că soțul ei avea datorii la diverși furnizori de aprox. 9 miliarde lei, precum și la persoane fizice de aprox. 270.000 euro. De asemenea, inculpata a arătat că este posibil ca soțul ei să fi părăsit România.

În declarația din 27.01.2015 inculpata a menționat că este posibil ca soțul ei să facă parte dintr-o grupare islamică și să fi părăsit România deoarece în urmă cu aprox. 1 an o persoană i-ar fi propus să schimbe regimul din Siria.

Prietenilor victimei care sunau și se interesau de aceasta, inculpata le spunea că bănuiește că victima a plecat în Dubai sau poate a fost prinsă de cămătari.

Poliția a căutat victima dată dispărută, comunicând la data de 23.03.2015 inculpatei, ca răspuns la cererea scrisă a acesteia, că rezultatul activităților de căutare este negativ.

La data de 08.04.2015, Serviciul Omoruri din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București a fost sesizat cu privire la faptul că, în portbagajul unui autoturism marca "Opel Vectra";, cu nr. de înmatriculare *****, parcat în ***** a fost descoperit un troler, în interiorul căruia se afla cadavrul unei persoane de sex bărbătesc.

Victima a fost identificată ca fiind *****.

Martorul ***** a declarat că la începutul lunii decembrie 2014 a observat mașina în care a fost găsită victima pe Șos. Pantelimon, parcată pe o alee lângă biserică, mașină care nu s-a mai mișcat până în luna aprilie 2015 (a se vedea în același sens și declarația martorului *****, care la data de 4.01.2015 a efectuat mai multe fotografii pe stradă în care a surprins și mașina victimei în fotografii, pe aleea unde fusese inițial parcată); apoi drumarii au mutat acea mașină (a se vedea în același sens și declarațiile martorilor ***** și *****) și au pus-o în fața magazinului unde lucrează martorul.

În aceste condiții, la data de 8.04.2015 mașina a fost observată de unul din angajații firmei unde lucra victima și ca urmare a faptului că victima fusese declarată dispărută și se simțea un miros aparte în apropierea mașinii, a fost anunțată conducerea firmei unde lucra victima și poliția.

Conform raportului de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015 "moartea lui ***** a fost violentă. S-a datorat asfixiei mecanice prin sufocare. Sindromul asfixic care a dus la moartea victimei s-a putut produce prin obstruarea orificiilor respiratorii superioare cu corp-obiect de consistență scăzută (moale) cu legătură directă de cauzalitate în tanatogeneză.

La autopsie s-au constatat leziuni traumatice obiectivate prin infiltrat sanguin epicranian temporal stâng și inerscapulo-ventricular precum și excoriație toraco-abdominală antero-lateral stâng, care s-a putut produce prin lovire cu corp dur și comprimare abdominală, aceste leziuni traumatice au putut avea un rol favorizant adjuvant în tanatogeneză.

La autopsie, pe fondul putrefacției s-au constatat șanțuri de comprimare la nivelul părților moi de la nivelul neurocraniului, viscerocraniului și ambelor gambe care s-au putut produce prin comprimarea și turgescența părților moi prin putrefacție, însă la acest nivel nu s-au constatat infiltrate hemoragice vitale.";

Potrivit actului medico-legal mai sus-menționat "examenul toxicologic general a stabilit prezența calitativă în urină a diazepamului";.

4.2. Mobilul crimei

În ceea ce privește mobilul pentru care cei doi inculpați au procedat la suprimarea vieții victimei, acesta a fost furnizat de martorul *****, care a precizat faptul că cei doi inculpați au plănuit să omoare victima sperând că toată averea le va reveni lor și că se vor căsători.

De asemenea, în biletul adresat din arest de inculpată surorii ei *****, recunoscut de inculpată în ședința publică din data de 17.12.2015 ca fiind scris de ea, inculpata a scris următoarele: ";v-am luat prin surprindere și v-am stricat rostul și planurile pe care le aveați în Germania, dar sper să reușim și dacă nenorocitul acela-victima, n.n.- are bunuri de-ale lui ***** pe numele lui să fie trecute pe numele ***** și să avem toți o viață și un viitor mai bun. Să știi că nu îmi pare rău de ceea ce am făcut pt. că oricum acel monstru era hotărât să nu mă lase să trăiesc fericită și liniștită și nici pe *****. Ar fi obligat-o să treacă în religia lui când mai creștea și ar fi obligat-o să se mărite cu vreun arăbete de-al lui. Oricum, faptul că mă amenința în ultima vreme că îmi ia copilul pt. că el are mai mulți bani să o crească, mă amenința că dacă rămâne în România, o să ia el mansarda și o să o aducă și pe jegoasa aia să stea deasupra noastră, nu voia să mă lase să îmi refac viața, ca să nu fie ***** -inculpatul *****, n.n.- tatăl *****, de parcă el era un tată model, asta m-a făcut să-mi pierd mințile și să îi pun Diazepam în ceai. Nu îl mai suportam. Voiam să dispară din viața noastră, să nu îl las să își bată joc și de ***** cum și-a bătut joc de mine (fila 417 vol. I al instanței).";

4.3. Împrejurările în care s-a produs uciderea victimei

Victima ***** era administratorul unei firme având ca obiect de activitate livrarea de consumabile și mărfuri alimentare către *****, iar în perioada ierniii lucra la *****. Întrucât victima lucra în industria hotelieră, în perioada estivală aceasta petrecea foarte mult timp la diferite hoteluri de pe litoralul Mării Negre, venind în București în zilele de la sfârșit de săptămână, petrecându-și sărbătorile de iarnă în București împreună cu familia.

Victima avea o relație cu de aproximativ 4 ani cu martora *****, cei doi întâlnindu-se de cele mai multe ori la domiciliul acesteia situat în orașul *****,. La data de 12.12.2014 cei doi s-au întâlnit petrecând împreună noaptea de 12-13 decembrie 2014, într-un apartament închiriat în orașul Constanța, județul Constanța.

Potrivit declarației martorei *****, în dimineața de 13.12.2014, în jurul orei 0730, victima a plecat spre București, cu autovehiculul marca "Opel Vectra";, cu numărul de înmatriculare *****.

Victima avea viză de Franța și dorea să plece în Marea Britanie, depunând actele în vederea obținerii vizei în dimineața de 12.12.2014 la Ambasadă.

Inculpata ***** a confirmat faptul că, în data de 13.12.2014, în jurul orei 1100, soțul său a revenit de la Constanța, la locuința conjugală, situată în București.

Un alt element care confirmă faptul că victima se afla în București, în data de 13.12.2014, a rezultat ca urmare a cercetării autovehiculului unde a fost descoperit cadavrul, în interiorul căruia a fost găsit un bilet jucat în data de 13.12.2014 la o agenție a C.N. "Loteria Romana" S.A. din incinta mallului "Băneasa Shoping City";.

Inculpata ***** a declarat că, după ce soțul său a revenit la locuința comună, a mers împreună cu fiica lor în vârstă de *****,, în Parcul Mogoșoaia, apoi la un restaurant, întorcându-se la domiciliu în jurul orei 1700 .

Din conținutul procesului-verbal de studiere a facturilor detaliate ale convorbirilor posturilor telefonice utilizate de către victima ***** a rezultat că, în prima parte a zilei de 13.12.2014, victima a avut mai multe comunicări telefonice tip voce, cu persoane din anturajul său, aspect care confirmă faptul că aceasta se afla în viață în aceste momente.

Astfel, în data de 13.12.2014, unul dintre cele două posturi telefonice utilizate de către victima *****, cu nr. *****, a efectuat un apel către postul cu nr. *****, utilizat de către martora *****. Martora a confirmat convorbirea telefonică cu victima, precizând că din conținutul discuției a dedus că în acel moment, ***** se afla în București. Apelul telefonic a fost efectuat la ora 1014 și a durat 46 de secunde.

În cursul aceleiași zile, postul telefonic cu nr. ***** utilizat de către victima ***** a efectuat patru apeluri către postul telefonic cu nr ***** utilizat de către inculpata *****, după cum urmează:

• la ora 1017, o convorbire cu durata de 3 secunde;

• la ora 1310, o convorbire cu durata de 17 secunde;

• la ora 1311, o convorbire cu durata de 22 de secunde;

• la ora 1406, o convorbire cu durata de 18 secunde.

Ultimul apel telefonic efectuat de pe acest post telefonic de către victima ***** a fost la ora 1443, către postul telefonic cu numărul *****, utilizat de martorul *****, partener de afaceri cu victima.

Fiind audiat, martorul ***** a arătat că, în data de 13.12.2014 a avut mai multe convorbiri telefonice cu victima, referitoare în principal la activități de natură profesională, ultima dintre aceste convorbiri având loc în jurul orei 1430. Aceste comunicări tip voce, confirmă faptul că în data de 13.12.204, la ora menționată anterior, victima ***** era în viață. După convorbirea cu martorul *****, postul telefonic ***** utilizat de către victima ***** nu mai efectuează niciun apel.

Referitor la cel de-al doilea post telefonic utilizat de către victimă, cu numărul de apel *****, s-a stabilit că acesta nu a efectuat niciun apel în data de 13.12.2014, având însă nouă conectări la internet prin sistemul G.P.R.S., prima la ora 0815, iar ultima, la ora 1416.

Inculpata, descrisă ca fiind foarte geloasă (de martorii ***** și *****), a precizat că la începutul anului 2014 a observat mai multe mesaje tip sms în telefonul mobil al soțului său, din conținutul cărora a rezultat că acesta avea o relație extraconjugală cu martora *****, care locuia în județul Constanța, inculpata aflând că soțul ei îi făcea cadouri scumpe amantei sale-inclusiv un autoturism -reproșându-i soțului ei că acesta cheltuia sume de bani destinate educației copilului pentru a alimenta relația extraconjugală și ar fi contractat împrumuturi tot în acest scop. Inculpata a precizat că acest aspect a contribuit la deteriorarea relației conjugale, întrucât fiind confruntat cu această situație, soțul ei a recunoscut relația și a precizat că nu are de gând să schimbe situația, astfel încât, la începutul lunii mai a anului 2015, cei doi soți au inițiat procedura notarială de divorț (procedură care nu a fost finalizată).

În urma divorțului, inculpatei i-ar fi revenit o sumă cuprinsă între 4-6000 lei lunar pentru întreținerea fiicei minore, apartamentul cu mansardă de pe ***** și autovehiculul pe care aceasta îl avea în posesie.

Întrucât, astfel cum s-a consemnat în raportul de evaluare, inculpata se obișnuise cu stilul de viață oferit de veniturile mari obținute de soțul ei, iar victima depindea de inculpată și de copil pentru a-și păstra dreptul de a locui în România, cei doi soți nu au finalizat procedura de divorț.

Potrivit martorului *****, cei doi soți erau despărțiți în fapt cu un an și jumătate înaintea decesului victimei și atunci când cei doi au hotărât să divorțeze, victima i-a dat o palmă inculpatei pentru că aceasta era foarte geloasă.

De asemenea, inculpata a arătat că din luna mai 2014 ea și soțul ei au trăit despărțiți în fapt și i-a cerut permisiunea soțului ei să-și găsească și ea un iubit, victima fiind de acord cu condiția ca inculpata să fie discretă.

Întrucât victima a continuat să locuiască majoritatea timpului la Năvodari cu martora *****, la îndemnul unei prietene inculpata a apelat la o rețea de socializare specializată în intermedierea formării de cupluri-www.twoo.com pentru a-și găsi un partener extraconjugal, având întâlniri cu mai mulți utilizatori ai rețelei de socializare.

În septembrie 2014 cei doi inculpați s-au cunoscut pe site-ul de socializare menționat (unde inculpatul ***** își cunoscuse ultimele două soții), au făcut schimb de numere de telefon, devenind în mai puțin de două săptămâni iubiți.

Inculpata a susținut i-a spus soțului ei despre relația ei extraconjugală, fapt confirmat de martora *****.

Întâlnirile dintre cei doi inculpați aveau loc la locuința inculpatului *****, însă au fost câteva situații în care, în perioada noiembrie - începutul lunii decembrie 2014, profitând de absența victimei, care era plecată la Constanța, cei doi inculpați s-au întâlnit la locuința inculpatei și a soțului ei situată în *****.

Cu prilejul audierii din data de 16.04.2015, inculpata ***** a declarat că în seara zilei de 13.12.2014, în jurul orei 2100, după ce partea civilă *****, fiica sa, a adormit în camera sa, a revenit în sufrageria locuinței conjugale, unde a avut o discuție în contradictoriu cu victima. Potrivit afirmației inculpatei, soțul său a avut un comportament agresiv verbal, contradicția dintre cei doi soți fiind generată, în principal, de nemulțumirile reciproce cu privire la modul de desfășurare a relației conjugale. În acest context, inculpata susține că a luat hotărârea de a-i pregăti un ceai victimei și de a-i pune în conținutul acestuia mai multe comprimate de Diazepam. Inculpata a precizat că ideea de a-i administra soțului său, produse medicamentoase cu efect tranchilizant, i-a fost sugerată de către inculpatul *****, cu prilejul mai multor discuții anterioare. Astfel, inculpata a declarat:

"La începutul lunii decembrie am văzut în telefonul soțului meu mai multe mesaje între el și ***** în care aceștia vorbeau foarte urât despre mine. Spunându-i și aceste lucruri lui *****, acesta mi-a spus că trebuie să iau atitudine față de toată această situație deoarece există riscul ca ei să-mi facă ceva iar fata să rămână fără mamă. Îmi spunea că aș putea să-l otrăvesc, să-i pun câte o picătură de sodă caustică în mâncare deoarece aceasta nu se vede la analize, să-i pun somnifere în mâncare, să-l prindă el și să-l bată sau alte idei. De asemenea mi-a spus că se poate ocupa el să scape de cadavru. Am avut aceste discuții de două sau trei ori cu *****.";

Cu privire la aceleași aspecte, în cuprinsul declarației din data de 06.05.2015, inculpata ***** a declarat că în seara de 13.12.2014, în timp ce se afla la locuința conjugală, a avut o ceartă cu soțul său *****. Inculpata a declarat că soțul său s-a manifestat violent, amenințând-o că îi va lua copilul, deoarece inculpata voia să divorțeze pe cale amiabilă, însă soțul său nu era de acord, manifestându-și dorința de a pleca împreună în Marea Britanie. Cu privire la aceste aspecte, inculpata a declarat că "soțul meu mă amenința că îmi va lua copilul, deoarece el are mai multe posibilități materiale de a o crește. Ca de obicei, în momentele în care ne certam, soțul meu s-a manifestat violent, atât verbal cât și fizic. Astfel, soțul meu m-a lovit în seara zilei de 13.12.2014 în cap cu pumnul. Eu am încercat să atenuez cearta, spunându-i că mă voi gândi la propunerea sa, iar el și-a pregătit ceva de mâncare. Soțul meu s-a dus cu mâncarea în sufragerie, la televizor, iar eu am pregătit două ceaiuri, unul pentru mine, iar celălalt pentru soțul meu.

În momentul în care pregăteam ceaiurile, fiind extrem de tulburată și gândindu-mă că la un moment dat soțul meu ar putea să îmi ia copilul, mi-am dorit ca el să dispară din viața mea. Astfel, m-am dus la bucătărie de unde am luat mai multe comprimate de Diazepam, aproximativ un blister (cred că 10-12 comprimate) și le-am dizolvat în ceaiul pe care îl pregătisem soțului meu. ";

Este posibil ca inculpata aflând că victima plănuiește să plece în Franța în perioada sărbătorilor de iarnă și că și-a depus actele pentru a pleca în Marea Britanie, cunoscând că victima are probleme cu banii fiind căutată de persoane cărora le datora bani, să fi văzut o oportunitate în seara de 13.12.2014 în sensul că îl va ucide pe soțul ei și va declara că acesta a fost prins de cămătari sau că a fugit din țară pentru a scăpa de datorii, motiv pentru care la data de 17.12.2014 inculpata a și declarat dispariția soțului ei, cunoscuții victimei știind despre problemele financiare ale victimei și intenția acesteia de a pleca din țară, astfel că nu ar fi stârnit suspiciuni asupra sa.

Se constată că inculpata în declarațiile sale a încercat să acrediteze ideea că ar fi ucis victima pentru că era o persoană violentă și pentru că aceasta o amenința că îi va lua fetița și o va duce în străinătate.

Fiind întrebată de consilierul de probațiune, inculpata a descris cei 19 ani de căsătorie cu victima ca fiind "marcați de neînțelegeri, care escaladau des până la faze de violență fizică. Soțul ei era infidel";.

În timpul cercetării judecătorești, toți martorii audiați-apropiați ai victimei sau persoane care au cunoscut-o în virtutea atribuțiilor de serviciu pe victimă au arătat că ***** era o persoană calmă, respectuoasă, era în relații bune cu toată lumea și ajuta pe oricine avea nevoie de ajutor, fiind un om bun, cumsecade-martorii *****.

În ceea ce privește pretinsul caracter violent al victimei, se constată că martora *****, mama inculpatei a declarat că cei doi soți "se băteau, când veneau la mine, se închideau într-o cameră și se auzeau zgomote și țipetele fiicei mele";, iar când martora încerca să intre în cameră pentru a vedea ce se întâmplă inculpata o scotea din cameră și "spunea să nu mă bag în viața lor"; .

Martora ***** a declarat că înainte de a se naște fetița inculpatei cu victima, inculpata i-a mărturisit că soțul ei este când tandru, când violent și i-a arătat o vânătaie pe umăr.

De asemenea potrivit raportului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune Prahova "inculpata susține că de fiecare dată ea era victimă-a violenței fizice-însă fiica sa susține că a fost martora unor certuri între părinții săi în urma cărora tatăl său era zgârâiat până la sângerare";.

Martorele ***** și *****, propuse de inculpată în apărare, au declarat că au cunoștință despre certuri între inculpată și soțul ei-certuri normale într-un cuplu potrivit celei de-a doua martore-, însă nu au putut confirma faptul că victima ar fi fost agresivă fizic cu inculpata.

Totodată, martorii *****, *****, ***** au declarat că sub nicio formă victima nu le-ar fi luat în străinătate la momentul plecării pe inculpată și pe fetița lor.

Afirmațiile inculpatei ***** din cuprinsul declarației din data de 16.04.2015, prin intermediul cărora aceasta recunoaște faptul că hotărârea de a-i administra soțului său substanțe cu efect tranchilizant a fost luată înainte de comiterea faptei, în cadrul unor discuții cu coinculpatul, se coroborează cu declarația celui din urmă.

Fiind audiat la data de 06.05.2015, inculpatul ***** a recunoscut pregătirea comiterii faptei. Astfel, aceasta a declarat că, "cu aproximativ o săptămână înaintea comiterii faptei, am avut o discuție cu inculpata *****, în care aceasta s-a plâns că soțul său o teroriza cu ideea de a pleca în Marea Britanie, încercând să îi inducă ideea de a-i duce copilul acolo, iar după aceea mai văd ei ce fac. În acest context, în care ***** se temea pentru viața ei și de perspectiva pierderii copilului, am stabilit de comun acord să îl omorâm pe soțul său. Ne-am gândit la diverse scenarii. Astfel, ne-am gândit să îi administrăm lui ***** somnifere, cu scopul de a-l tranchiliza, iar apoi urma să îl asfixiem. Apoi ne-am întrebat cum vom ascunde cadavrul și ne-am gândit să îl ambalăm în saci menajeri astfel încât să ocupe un volum cât mai mic, în vederea transportului. ";

Totodată, inculpatul a arătat că la începutul săptămânii premergătoare comiterii faptei, coinculpata i-a povestit că a văzut în telefonul mobil al soțului său mai multe mesaje tip sms, între acesta și amanta sa, martora *****, în conținutul cărora martora îi transmitea victimei că o va împușca pe soția sa, că îi va lua copilul, iar dacă aceasta dorește un copil, să și-l facă pe "centură";. Inculpatul a arătat că, aflând aceste aspecte, pe fondul istoricului tensionat al relației dintre coinculpată și victimă, i-a spus celei dintâi să fie atentă și să facă ceva, pentru a preveni omorârea sa. Inculpatul susține că inculpata i-a spus că nu îi poate opune rezistență fizică soțului său, întrebându-l "ce să fac, să îi dau somnifere?";. Inculpatul i-a răspuns că nu este așa simplu, deoarece somniferele pot fi achiziționate doar în baza unei rețete prescrise de un medic. În acest context, coinculpata i-a spus că mama sa folosește "Diazepam";, oferindu-se să procure medicamentul de la aceasta.

De asemenea, conform procesului-verbal de confruntare a inculpaților din 5.06.2015, inculpata a declarat că la începutul lunii decembrie 2014 a discutat cu inculpatul ca în situația în care soțul ei devenea agresiv, aceasta să "scape"; de soțul ei prin administrarea de somnifere sau sodă caustică.

Urmare a discuțiilor cu coinculpatul referitoare la procurarea unor medicamente cu efect somnifer pe care să i le administreze victimei, inculpata ***** a obținut o cutie de "Diazepam"; de la mama sa, sub pretextul că soțul său avea probleme cu somnul, însă a precizat că acest lucru s-a întâmplat în luna noiembrie a anului 2014.

Declarațiile celor doi inculpați referitoare la procurarea în prealabil a produsului medicamentos menționat anterior, se coroborează cu declarația martorei *****, mama inculpatei. Astfel, martora a precizat că în perioada octombrie-noiembrie, fiica sa i-a cerut mai multe comprimate de "Diazepam";, motivând această solicitare de faptul că are probleme cu somnul. Martora a precizat că "i-am dat fiicei mele acordul pentru ca aceasta să ia comprimatele de "Diazepam"; din cutia în care le țineam, iar aceasta le-a luat";.

Se reține așadar că, administrându-i victimei *****, fără cunoștința acesteia, substanțe cu efect tranchilizant, substanțe pe care inculpata ***** le-a procurat, în prealabil, în acest scop, de la martora *****, inculpata ***** a acționat conform unui plan prestabilit împreună cu coinculpatul *****, plan care avea ca rezultat final omorârea soțului său.

În continuare, inculpata a declarat că i-a lăsat victimei cana cu ceai menționată anterior, după care a mers la culcare. În jurul orei 0200, inculpata a revenit în sufragerie, constatând că soțul său dormea profund și sforăia. Totodată, în cuprinsul declarației din data de 16.04.2015, inculpata a arătat că i-a comunicat coinculpatului, prin intermediul unor mesaje, ceea ce făcuse, acesta spunându-i să îi pună victimei perna pe față. Inculpata a arătat că nu a dat curs propunerii venite din partea inculpatului ***** și s-a dus la culcare.

Afirmațiile inculpatei din cuprinsul declarației inițiale, referitoare la faptul că i-a comunicat coinculpatului faptul că îi administrase soțului său mai multe comprimate cu efect tranchilizant, se coroborează cu declarația inculpatului *****, din data de 06.05.2014, confirmând totodată colaborarea permanentă între cei doi autori, cu privire la săvârșirea faptei.

Astfel, inculpatul a declarat că în noaptea de 13/14.12.2014, inculpata ***** i-a spus că în seara zilei de 13.12.2014 i-a administrat victimei mai multe comprimate de "Diazepam";, Totodată, inculpatul a declarat că inculpata și-a exprimat convingerea că doza administrată va produce moartea soțului său până în dimineața zilei următoare. Cu privire la același aspect, inculpata ***** a declarat că "aveam convingerea că pastilele pe care le dizolvasem în ceai își făcuseră deja efectul și mă gândeam că după ce soțul meu va fi găsit mort, totul va părea o sinucidere, deoarece simțeam că soțul meu avea probleme cu serviciul și de ordin financiar";.

Declarațiile celor doi inculpați, referitoare la faptul că, în seara zilei de 13.12.2014, victimei i-a fost administrat "Diazepam"; (conform planului de acțiune prestabilit de către coinculpați) se coroboreză cu raportul de autopsie medico-legală nr.A3/563/2014. Astfel, potrivit actului medico-legal "examenul toxicologic general a stabilit prezența calitativă în urină a diazepamului";. Prezența substanței medicamentoase în urină (adică în faza de eliminare din organism) confirmă faptul că administrarea acesteia a avut loc cu câteva ore înainte de omorârea victimei.

Totodată, comunicarea telefonică între cei doi inculpați în data de 13.12.2014 este confirmată și de procesul-verbal de studiere a facturilor detaliate ale convorbirilor posturilor telefonice utilizate de către inculpata *****.

Astfel, postul telefonic cu numărul de apel ***** utilizat de către inculpata ***** efectuează 2 (două) apeluri telefonice și expediază 7 (șapte) mesaje scrise către postul telefonic *****, utilizat de către inculpatul *****, după cum urmează:

• la ora 0024, expediază mesaj text;

• la ora 0028, expediază mesaj text;

• la ora 0030, expediază mesaj text;

• la ora 0031, expediază mesaj text;

• la ora 0045, expediază mesaj text;

• la ora 0850, poartă o convorbire de 6 minute și 48 de secunde;

• la ora 1737, poartă o convorbire de 16 minute și 53 de secunde;

• la ora 2105, expediază mesaj text;

• la ora 2106, expediază mesaj text.

Inculpata ***** a declarat că în dimineața zilei de 14.12.2014 s-a trezit în jurul orei 0730, după care s-a dus să verifice starea în care se află soțul său, constatând că acesta dormea profund. Inculpata a precizat că s-a speriat că soțul său se va trezi și își va da seama ce îi făcuse, astfel încât l-a sunat pe inculpatul *****. Inculpata a precizat că a vorbit de mai multe ori cu acesta, atât prin convorbiri telefonice cât și prin mesaje tip sms.

Efectuarea unui număr foarte mare de convorbiri și comunicări telefonice între cei doi inculpați, în dimineața zilei de 14.12.2014 este confirmată și de procesul-verbal de studiere a facturilor detaliate ale posturilor telefonice utilizate de către aceștia, din care rezultă că în data de 14.12.2014, în intervalul orar 0827 - 0953, postul telefonic cu numărul de apel ***** utilizat de către inculpata ***** a efectuat 6 apeluri către postul telefonic cu numărul *****, utilizat de către inculpatul *****, după cum urmează:

• la ora 0827 o convorbire cu durata de 6 minute și 6 secunde;

• la ora 0843 o convorbire cu durata de 2 minute și 29 secunde;

• la ora 0851 o convorbire cu durata de 1 minut și 41 secunde;

• la ora 0854 o convorbire cu durata de 3 minute și 46 secunde;

• la ora 0921 o convorbire cu durata de 54 secunde;

• la ora 0953 o convorbire cu durata de 46 secunde.

Frecvența și durata acestor convorbiri și comunicări telefonice realizate de către cei doi inculpați, în data de 13.12.2014 și în dimineața zilei următoare, relevă în mod obiectiv, atât faptul că evenimentul care le-a generat avea o importanță majoră, cât și cooperarea efectivă dintre cei doi inculpați cu privire la comiterea faptelor.

Trebuie precizat că în acea dimineață fetița victimei a încercat să se joace cu tatăl ei, însă acesta a fost în imposibilitate fizică să facă acest lucru din cauza din cauza medicamentelor ce îi fuseseră administrate cu o seară înainte.

Inculpata a arătat că inițial, i-a cerut coinculpatului să vină la locuința sa, însă ulterior s-a răzgândit, comunicându-i că o să o ducă mai întâi pe fiica sa minoră la mama ei, apoi îl va lua și pe el de acasă, și împreună vor reveni în imobilul unde se afla victima, în stare de semiconștiență.

Afirmațiile inculpatei ***** se coroborează cu declarația inculpatului *****, care a arătat că "în dimineața zilei de 14.12.2014, în jurul orei 08.30, am fost contactat telefonic de către inculpată, ce era agitată, spunându-mi că i-a dat somnifere soțului său și că e posibil ca acesta să fi murit. Mi-a mai spus că o să o ducă pe ***** la mama ei, urmând să ne întâlnim în apropiere de locuința mea, pentru a stabili ce era de făcut cu privire la cadavru. Mi-a spus să-mi las telefoanele mobile acasă, ca să nu le folosesc în această perioadă de timp, lucru pe care l-am făcut.

Am intrat într-o stare de panică după ce am aflat aceste lucruri. În jurul orei 09.30, inculpata m-a sunat și mi-a spus că a lăsat-o pe ***** la mama ei, cerându-mi să cobor pentru a merge împreună la locuința sa. Am ieșit din imobilul unde locuiam și m-am urcat în autoturismul suspectei, marca Toyota Auris cu nr. de înmatriculare B-78-SWL, după care, împreună, ne-am deplasat la imobilul din *****.

Inculpatul ***** a precizat că în momentul în care s-a întâlnit cu coinculpata avea asupra sa "o pereche de cătușe din metal, cu încuietoare și chei, o rolă de bandă adezivă pânzată de culoare argintie și un pachet cu bride pe care le cumpărasem anterior și le aveam în locuință.";

Cu privire la rola de bandă adezivă și colierele din plastic autoblocante de culoare albă - fasete (bridele), inculpatul *****, în declarația din data de 06.05.2015, a arătat că au fost achiziționate dintr-un hypermarket (cel mai probabil Bricostore Pantelimon) cu o săptămână înainte de comiterea faptei, ca urmare a unei discuții avute cu coinculpata, în scopul ascunderii cadavrului.

Achiziționarea prealabilă a mai multor bunuri, în scopul facilitării transportului și al ascunderii cadavrului victimei ***** rezultă și din declarația inițială a inculpatei, din data de 16.04.2015.

Astfel, aceasta a declarat că după ce și-a lăsat fiica la locuința mamei sale, s-a întâlnit cu inculpatul *****, acesta având asupra sa "niște bride (n.n. coliere din plastic autoblocante de culoare albă - fasete), scotch argintiu, folie de plastic, saci de gunoi de 240 litri, cătușe metalice și o pereche de manuși. Toate bunurile le-am cumpărat împreună cu ***** cu aproximativ o săptămână în urmă de la Bricostore Pantelimon. De cum am plecat de acasă, ***** și-a pus mănușile pe mână. Erau niște mănuși cauciucate.";

De asemenea, împrejurarea că cei doi inculpați au premeditat comiterea faptelor, planificând în concret modul de acțiune, procurându-și în prealabil substanțe cu efect tranchilizant și bunuri pe care să le folosească în scopul transportului și al ascunderii cadavrului, rezultă și din declarația martorului cu identitate protejată *****.

Astfel, acesta a declarat că, după luarea măsurii arestării preventive, a stat în aceeași cameră de deținere cu inculpatul *****, care i-a povestit aspectele menționate anterior, referitoare la pregătirea comiterii infracțiunii.

În cuprinsul declarației din data de 05.05.2015, inculpata a negat achiziționarea prealabilă a mai multor bunuri cu scopul de a fi folosite la ascunderea cadavrului victimei și la facilitarea transportării acestuia, precizând că acestea erau deținute în locuința sa, fiind cumpărate anterior, dar în scopuri menajere.

Această afirmație a inculpatei este nesinceră și nu poate fi reținută, fiind contrazisă de declarația inițială a acesteia, de declarațiile coinculpatului, de declarația martorului cu identitate protejată *****, dar și de modalitatea concretă de comitere a faptei, modalitate care reprezintă în fapt, o transpunere integrală a modului de săvârșire a faptei prestabilit de către inculpați, cu privire la administrarea de substanțe cu efect tranchilizant și la exercitarea de acte de violență asupra victimei aflate în stare de inconștiență în scopul uciderii acesteia, urmate de legarea cadavrului, introducerea acestuia în diferiți recipienți și mai apoi, transportarea și ascunderea acestuia .

Inculpatul a arătat că în timpul deplasării spre locuința victimei, inculpata i-a spus că soțul său era încă în viață în momentul în care a părăsit locuința conjugală, însă era într-o stare de moleșeală.

În continuare, inculpata ***** a declarat că după ce revenit la locuința sa, în jurul orei 1030 a pătruns în interior, iar inculpatul ***** a rămas în dreptul ușii de acces în imobil. Inculpata a afirmat că în acest moment a observat că soțul său nu se mai afla pe canapeaua din sufragerie, ci se mutase în dormitor. Inculpata l-a întrebat cum se simte, iar acesta i-a răspuns că este foarte obosit, neputând să articuleze cuvintele. Inculpata a revenit lângă coinculpat, căruia i-a comunicat că soțul său se mutase în dormitor și i-a spus că "trebuie să acționăm, deoarece se trezește și își dă seama ceea ce a făcut. Imediat ***** a intrat în casă s-a dus în dormitor, l-a întors pe soțul meu pe burtă și i-a pus cătușele la mâini, cu mâinile la spate. Soțul meu nu a opus niciun fel de rezistență în acest moment. În acest timp eu am rămas în ușa dormitorului.

Imediat ***** i-a apăsat fața soțului meu în pernă, încercând să-l sufoce, stând cu genunchii pe spatele soțului meu. În acest moment eu am plecat din dormitor deoarece nu puteam să văd, stând pe holul apartamentului. În acest timp am auzit niște zgomote și icnete ca și cum soțul meu se opunea. Când nu am mai auzit gălăgie m-am dus să văd ce se întâmplă, iar ***** era în continuare pe spatele soțului meu apăsându-i fața în pernă. Imediat ***** s-a oprit din acțiunea sa, a coborât din pat și a început să-i înfășoare fața soțului meu cu folia pe care o luase la el de când a intrat în dormitor.

***** mi-a spus că "acum am făcut-o, hai să mă ajuți!";. M-am dus lângă ***** și până să pun mâna pe ceva, acesta mi-a spus să mă duc să-mi pun mănuși în mâini. Am pus pe mâini niște mănuși chirurgicale și am revenit în dormitor la *****.";

Inculpatul ***** a recunoscut faptul că a exercitat acte de violență asupra victimei, aflată în neputința de a se apăra ( neputință cauzată de efectul tranchilizant al comprimatelor administrate în seara zilei de 13.12.2014), arătând însă, spre deosebire de inculpata *****, că la exercitarea acestor acte de violență a participat în mod activ și coinculpata. Astfel, inculpatul a declarat că, după ce a pătruns în locuința victimei, a constatat că aceasta nu se afla pe canapeaua din sufragerie, așa cum îi spusese anterior coinculpata. "***** a intrat de mai multe ori în dormitor și mi-a spus că e momentul "să fac ceea ce trebuie";, pentru că ***** se afla într-o stare de semiconștiență. Am intrat în dormitor și l-am văzut pe ***** întins pe patul din dormitor, cu fața în jos, cu capul în pernă, având mâna stângă lateral la un unghi de 45 grade față de corp și mâna dreaptă pe lângă corp, respirând cu dificultate. Am observat că era îmbrăcat cu pantaloni de pijama si un maiou alb.

I-am pus cătușele cu mâinile la spate și în timp ce ***** l-a ținut de picioare, eu i-am apăsat capul în pernă vreme de aproximativ un minut. ***** a încercat să riposteze dar nu a avut suficientă forță.

În continuare, i-am controlat funcțiile vitale și am constatat lipsa acestora, precum și faptul că nu mai respira și nu mișca. În acel moment ***** i-a dat drumul la picioare iar eu i-am scos cătușele.";

Inculpatul a susținut constant-atât în declarațiile date cât și cu ocazia reconstituirii (a se vedea fotografia de la fila 119, vol II dup) și a confruntării cu inculpata că aceasta a ținut victima de picioare cât el a sufocat-o cu perna.

Modalitatea propriu-zisă de săvârșire a faptei, descrisă de către cei doi inculpați, prin exercitarea de acte de violență asupra victimei *****, căreia în prealabil i-au fost administrate substanțe cu efect tranchilizant se coroborează cu concluziile raportului de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015. Astfel, potrivit actului medico-legal "moartea lui ***** a fost violentă. S-a datorat asfixiei mecanice prin sufocare. Sindromul asfixic care a dus la moartea victimei s-a putut produce prin obstruarea orificiilor respiratorii superioare cu corp-obiect de consistență scăzută (moale) cu legătură directă de cauzalitate în tanatogeneză.

După ce victima nu mai manifesta semne vitale, cei doi inculpați, având intenția de a ascunde urmele comiterii infracțiunii, prin deplasarea cadavrului într-o altă locație, l-au îmbrăcat pe acesta. Astfel, inculpata a precizat că împreună cu inculpatul ***** l-a îmbracat pe soțul său cu pantalon, pulover, geacă și pantofi de culoare maro. Totodată, cei doi i-au legat victimei mâinile și picioarele cu coliere din plastic autoblocante de culoare albă (fasete) cumpărate anterior, după care au pus cadavrul acestuia în saci menajeri pe care i-a luat din propria locuință, iar ulterior au legat acești saci cu scotch pânzat de culoare gri-argintiu. În continuare, inculpata a arătat că împreună cu coinculpatul a introdus cadavrul soțului său într-un troler de culoare maro, înfășurând trolerul cu o folie de plastic transparent. Totodată, aceasta a menționat că perna cu care fusese sufocat soțul său (care purta urme de vomă ale acestuia) precum și mănușile folosite pentru a nu lăsa urme, au fost introduse în saci menajeri, împreună cu celelalte obiecte destinate comiterii faptei, cu intenția de a le abandona ulterior.

Afirmațiile inculpatei ***** se coroborează cu declarația inculpatului *****. Astfel acesta a arătat că, "de comun acord, am hotărât să îmbrăcăm victima și să o transportăm într-o altă locație, cu autoturismul lui.

***** mi-a adus o pereche de mănuși de uz casnic, din cauciuc de culoare neagră pe care mi le-am pus pe mâini. Ea a folosit o pereche de mănuși din material plastic de uz cosmetic, pe care cred că le are în continuare în bucătărie în ultimul sau penultimul sertar de jos. Am folosit mănuși pentru a nu lăsa urme de orice natură.

Împreună l-am îmbrăcat cu hainele pe care le purtase cu o zi înainte și care se aflau pe un scaun lângă pat, constând în: o pereche de boxeri a căror culoare nu mi-o amintesc, pantaloni tip jeans de culoare maro, maiou de culoare albă, pulover cu anchor de culoare maro, o pereche de ciorapi-posibil maro și o pereche de pantofi sport din piele de culoare maro. Nu am observat leziuni de violență pe cadavru.

***** a venit cu propunerea să băgăm cadavrul în saci mari de plastic și apoi într-un troler mare pe care îl avea în locuință. ***** a mers în holul locuinței și a adus din debara un sul de aproximativ 50 cm cu saci din plastic de culoare neagră și un tambur de aproximativ 50 cm lungime cu folie subțire, transparentă, pentru ambalat.

În continuare, am înfășurat o singură dată capul cadavrului cu folie transparentă peste care am fixat o bridă, apoi i-am legat picioarele cu bride din plastic, dar nu-mi amintesc câte legături am folosit. Am adus cadavrul în poziția ghemuit și folosind mai multe bride, am făcut legătura între brida de pe capul cadavrului și cele de la picioare. Nu-mi amintesc în ce poziție au rămas mâinile și nu știu dacă le-am legat. După această operațiune, cadavrul a ajuns pe parchet, lângă pat, în poziția ghemuit.

Am folosit doi saci din sulul descris anterior. Am tras primul sac peste cadavru, dinspre cap spre picioare, iar pe al doilea, în direcția inversă, apoi am aplicat prin înfășurare de mai multe ori, peste saci, bandă adezivă din rola pe care o aveam asupra mea. Din dressing-ul aflat în incinta dormitorului, ***** a adus un troler de mari dimensiuni, prevăzut cu roți, cu mâner fix și mâner extensibil, din material textil impermeabil, de culoare maro. Am așezat cadavrul în troler, cu capul spre roți și picioarele spre mânerul extensibil. Precizez că picioarele nu au încăput în troler și au rămas în afara acestuia, mai exact încălțămintea. Am închis trolerul cu fermoarul, apoi l-am înfășurat pe lățime de mai multe ori cu folie de plastic transparentă de pe tambur. Am dus trolerul pe roți la ușa apartamentului.

Am desfășurat aceste activități până în jurul orelor 14.00 și am așteptat să se însereze pentru a putea duce trolerul în mașina victimei. În acest timp am discutat cu *****, care mi-a spus că dacă eu nu spun nimic, nici ea nu va pomeni niciodată despre fapta săvârșită.";

Declarațiile celor doi inculpați cu privire la modul propriu-zis de comitere a faptei, la obiectele de vestimentație care se aflau asupra victimei, la introducerea cadavrului în saci menajeri, legarea acestuia cu obiecte de plastic, precum și la folosirea unei folii din plastic transparent, se coroborează cu procesul-verbal de cercetare la fața locului.

Astfel, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, după deschiderea capacului compartimentului principal al genții tip troler din portbagajul autovehiculului menționat mai sus, s-a constatat, in interior, prezența unui colet ambalat în folii din plastic de culoare neagră, înfășurat la exterior de mai multe ori cu o bandă adezivă de culoare gri metalizat fără inscripții, cu inserții din material textil, cu lățimea de circa 5-6 cm.

După ce a fost îndepărtată parțial folia din plastic de culoare neagră prin tăiere, a fost relevat un corp uman aflat în stare avansată de putrefacție. Potrivit raportului de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015 "modificările cadaverice tardive așa cum au fost constatate necroptic pe data de 09.04.2015, atestă o stare de descompunere cadaverică situată între 7-10 zile.";Această estimare inițială a perioadei de descompunere este explicabilă, având în vedere condițiile particulare de conservare a cadavrului. Astfel, potrivit raportului de autopsie medico-legală menționat anterior "conservarea cadavrului în condiții deosebite cum ar fi refrigerația, absența oxigenului ca factor catalizator al putrefacției etc., nu poate exclude ca decesul să poată data din luna decembrie 2014";.

În continuare, s-a constatat că la nivelul gâtului și membrelor, cadavrul prezenta mai multe legături formate din coliere din plastic autoblocante de culoare albă (fasete), iar capul era înfășurat într-o folie din plastic de culoare neagră asemănătoare cu cea din care a fost constituit ambalajul exterior al coletului.

Cadavrul se afla în poziție decubit lateral stânga, cu picioarele flectate la piept, iar mâinile introduse între picioare, pe lângă piept, într-o poziție asemănătoare cu poziția fetală.

Au fost îndepărtate prin tăiere colierele din plastic și ambalajul de la nivelul capului, ocazie cu care s-a constatat că la nivelul regiunii faciale, sub ambalajul din plastic de culoare neagră ce a fost îndepărtat, se afla o înfășurare constituită din folie transparentă compusă din 2,5 straturi. Incipiența înfășurării este situată cervical posterior, are forma unei funii ușor răsucite, care se desfășoară progresiv spre zona mandibulară dreapta, se continuă pe regiunea facială, obstrucționând căile respiratorii, după care se finalizează în regiunea temporal stânga. Această folie nu prezintă zone de rupere sau tăiere fiind compactă și este puternic impregnată cu lichid cadaveric de putrefacție.

De asemenea, trebuie precizat că potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, în debaraua și bucătăria locuinței unde a fost omorâtă victima *****, s-au descoperit mai multe role cu folie de plastic transparentă, având aceleași caracteristici cu folia aplicată în regiunea facială a cadavrului.

Totodată, cu ocazia cercetării la fața locului s-a constatat că victima purta următoarele obiecte de vestimentație:

• pulover de culoare maro la baza gâtului, cu mânecă lungă, ce prezintă o etichetă cu inscripția "REG";;

• maieu, probabil alb, cu etichetă ce prezintă inscripția "NEW STAR"; și inscripții cu caractere arabe;

• pantalon din material doc de culoare maro, cu fermoar la șliț, cu etichetă cu inscripția "Pierre Cardin"; - în buzunarul pantalonului din stânga față au fost găsite patru bancnote de 50 de Euro, o bancnotă de 10 lei, două bancnote de 5 lei și două fragmente de hârtie deteriorate cu lichid cadaveric, obiecte care au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor;

• curea din piele maro cu cataramă din metal de culoare argintie;

• chilot de culoare neagră;

• ghete din piele de culoare maro, cu talpă din cauciuc maro, cu fermoar median anterior.

Se reține că elementele de detaliu cu privire la îmbrăcămintea cadavrului precum și la modalitatea concretă de ambalare a acestuia și la obiectele folosite în acest scop, rezultate din declarațiile inculpaților sunt confirmate de cercetarea la fața locului. Totodată, trebuie precizat că aceste elemente de detaliu, nu puteau fi cunoscute decât de către autorii faptei.

De asemenea, trebuie precizat că pe exteriorul genții unde se afla cadavrul victimei se afla o etichetă ce conține un înscris ce prezintă o depunere scripturală olografă de culoare neagră efectuată cu un instrument scriptural cu vârf gros de tip cariocă, respectiv "*****;*****; *****";.

Potrivit raportului de constatare criminalistică grafoscopică nr.449.633/16.04.2015 mențiunile olografe "*****"; existente pe eticheta genții tip troler găsită în portbagajul autovehicului marca "Opel Vectra"; cu nr. de înmatriculare ***** la data de 08.04.2015, au fost executate de către inculpata *****.

Împrejurarea că cei doi inculpați au manipulat trolerul în interiorul căruia a fost descoperit cadavrul victimei este confirmată de raportul de expertiză criminalistică genetică nr.758198/20.04.2015.

Astfel, genotiparea ADN-ului extras din urma de pe "roata nr.6"; a trolerului a relevat prezența alelor (alelă - definiție DEX : nume dat oricărei gene dintr-o pereche sau dintr-o serie de gene alternative care pot ocupa același locus și care controlează diferitele expresii) din profilul genetic al inculpatului *****, genotiparea ADN-ului extras din urma de pe "fața posterioară colț stânga sus"; a trolerului a evidențiat alelele inculpaților ***** și *****, genotiparea ADN-ului extras din urma de pe "cheia fermoarului din spate al trolerului"; a evidențiat alelele inculpaților ***** și *****, iar genotiparea ADN-ului extras din urma de pe "colier etichetă mâner superior bagaj"; a pus în evidență un profil genetic majoritar identic cu profilul genetic al inculpatei ***** .

În continuare, inculpatul ***** a declarat că, după comiterea faptei, s-au gândit să meargă la Bricostore Băneasa, pentru a cumpăra diluant, în scopul de a incendia mașina victimei cu cadavrul în ea. În aceleași împrejurări, inculpații au abandonat restul de coliere din plastic autoblocante de culoare albă - fasete și banda adezivă rămase după introducerea în troler, în condițiile descrise anterior, a cadavrului, o serie de bunuri care purtau urmele infracțiunii comise, precum și cătușele metalice folosite pentru imobilizarea victimei, înainte de asfixierea mecanică a acesteia.

Astfel, inculpatul ***** a declarat că "am luat cu noi restul de bride rămase și banda adezivă pe care le-am aruncat într-un tomberon din parcarea imobilului, iar pantalonii de pijama ai victimei și perna peste care i-am apăsat capul le-am pus într-un sac de plastic de culoare neagră, pe care l-am aruncat la o europubelă din incinta complexului. Am mers în Bricostore în jurul orei 15.00, de unde am cumpărat trei recipiente din plastic cu diluant a câte un litru fiecare, pe care ***** le-a achitat cu cardul bancar. Ulterior am decis să nu folosim diluantul și să nu incendiem mașina victimei. De aici, am mers în zona Universității Bioterra, pe str. Madrigalului, pe malul Lacului Băneasa, în care am aruncat cătușele, în dreptul unor plăci de beton de pe malul lacului, la aproximativ 15-20m de Șos. Ion Ionescu de la Brad. Ne-am deplasat apoi împreună în zona Lacului Fundeni pe Șos. Fundeni, pentru a găsi un loc în care să abandonăm cadavrul. Negăsind niciun loc propice, ne-am întors în apartamentul *****, unde am ajuns în jurul orei 19.00.

Împreună cu ***** am coborât trolerul cu cadavrul până în fața blocului. ***** mi-a dat cheia mașinii victimei, mi-a spus unde se află, și am adus-o în fața blocului. Am urcat amândoi trolerul în portbagaj, eu apucând de partea superioară a trolerului iar *****, de partea inferioară, de roți, ***** aflându-se pe partea dreaptă a mașinii. Din locuință, înainte să ieșim, ***** mi-a dat o geacă de culoare maro închis, cred că din piele, ce se afla în cuierul din casă, despre care mi-a spus că e a victimei și să o las în mașină. Nu cunosc conținutul buzunarelor gecii.";

În privința trolerului, inculpata ***** a declarat în faza urmăririi penale (15.04.2015) că în anul 2009 sau 2010 ea și soțul ei au fost împreună în Siria, iar de la acel moment nu l-au mai folosit deoarece era foarte mare; acest troler inculpata îl ținea în dressing.

Cu privire la aceleași aspecte, inculpata ***** a precizat că " în jurul orei 1400 am plecat la Bricostore pentru a cumpăra diluant deoarece voiam să-l punem în mașină și să-i dăm foc mașinii. Ulterior s-a răzgândit și am fost la Carrefour Băneasa de unde am umpărat o prelată deoarece vroia să ascundă mașina. Am fost de asemenea și în Ikeea de unde am cumpărat niște perne, o pilota si o protectie pentru saltea in locul celor pe care noi le bagasem în sac.";

În continuare, inculpatul ***** a precizat că înainte de a pleca de la locul faptei, coinculpata i-a dat telefonul său de serviciu cu nr. de apel *****, pentru a comunica telefonic în legătură cu modul în care se desfășura operațiunea de transport a cadavrului, în scopul ascunderii acestuia.

Inculpatul a mai declarat că "am plecat singur cu mașina victimei, purtând în continuare mănușile, și m-am deplasat pe șoseaua de centură, până la Otopeni, unde am intrat în București, am trecut prin localitatea Pipera-Tunari, am mers apoi pe Șos. Petricani, str. D-na Ghica, Șos. Pantelimon, după care am abandonat autoturismul pe o bretea de circulație a Șos. Pantelimon, pe partea stângă, în sensul de mers către Lacul Pantelimon, în dreptul imobilului cu nr.255. N-am mai vrut să continui drumul, am coborât din mașină, am încuiat-o și am aruncat mănușile și cheia la un coș de gunoi de pe un stâlp, în timp ce mă deplasam către casă. Am sunat-o pe ***** când am ajuns la intersecția Șos. Pantelimon cu Șos Vergului și i-am spus că am abandonat mașina și plec spre casă. După câteva minute am sunat-o din nou și i-am spus că am ajuns în apropierea stației de metrou Costin Georgian. Mi-a spus că ajunge și ea în zonă imediat. Ne-am întâlnit acolo și mi-a spus că a aruncat telefoanele în Lacul Băneasa, unde am aruncat eu cătușele. Asupra ei avea portofelul cu acte al victimei, pe care mi l-a dat. L-am aruncat într-o gură de canal prevăzută cu grilă metalică, situată în stația de autobuz din dreptul gurii de metrou Costin Georgian.

În continuare, ***** m-a condus cu mașina ei până în dreptul blocului în care locuiam, am coborât și am mers acasă. Ea a plecat la mama ei pentru a o lua pe ***** acasă în *****.

Cred că am mai vorbit în acea seară cu ***** la telefon, dar nu mai știu conținutul convorbirilor";

Declarația inculpatului ***** se coroborează cu declarația inculpatei *****. Astfel, aceasta a precizat că "am revenit în jurul orei 18.00, iar ***** a spus că este cel mai bine să punem cadavrul în mașină și să abandonăm mașina undeva, fără a spune locul. ***** a luat trolerul cu liftul iar eu l-am așteptat jos. Eu am rămas cu trolerul, iar ***** s-a dus să aducă mașina soțului meu. Amândoi am pus trolerul în mașină, eu am apucat de roțile acestuia, după care acesta a plecat cu mașina soțului meu.

Când a plecat din casă a luat cu el și pașaportul soțului meu, pe care urma să-l arunce. I-am dat acestuia telefonul meu de serviciu pentru a putea vorbi, deoarece el nu avea telefonul la el.

Eu am revenit acasă, de unde am plecat peste 20 de minute având asupra mea telefoanele soțului meu și portofelul în care se aflau și actele acestuia. Imediat am plecat să arunc telefoanele în lacul de lângă Universitatea Biotera, zona Sisești. În prealabil am convenit cu ***** să ne întâlnim în zona Bd. Nicolae Grigorescu. Am ajuns acolo în jurul orei 20.00 și l-am sunat pe ***** si mi-a spus sa il astept in zona Costin Georgian. I-am arătat acestuia că nu am aruncat portofelul, iar el l-a luat și l-a aruncat într-un canal, exact acolo unde parcasem.

Atunci ***** mi-a spus că a lăsat mașina cu cadavrul soțului meu în ea în zona Pantelimon pe o străduță. Mi-a spus de asemenea că a rupt cheia mașinii și a aruncat-o împreună cu pașaportul, dar nu mai țin minte unde anume mi-a spus că le-a aruncat.

Până m-am reîntâlnit ***** cred că am vorbit cu el la telefon de două ori. Am vorbit cu el de pe telefonul meu de serviciu, pe care i-l dădusem anterior.

În continuare l-am lăsat pe ***** acasă la el, iar eu am fost la mama mea, de unde am luat fetița și am venit acasă la mine.";

Împrejurarea că inculpatul ***** a primit de la coinculpată telefonul de serviciu al acesteia, astfel încât cei doi inculpați să poată comunica cu privire la activitățile de transport și de ascundere a cadavrului și a celorlalte urme ale infracțiunii, este confirmată de procesul-verbal de analiză a facturii detaliate a convorbirilor telefonice de la posturile utilizate de către inculpata *****. De asemenea, această împrejurare reflectă intenția inculpaților de a împiedica, ulterior, posibilitatea de a stabili că, în perioada imediat ulterioară comiterii faptei, aceștia au comunicat telefonic.

Astfel, în data de 14.12.2014, postul telefonic cu ***** aparținând inculpatei ***** efectuează 2 (două) apeluri către postul telefonic *****, care îi aparține tot acesteia, primul la ora de 2003 cu o durată de 59 de secunde, iar al doilea apel telefonic la ora 2008, cu o durată de 18 secunde.

De asemenea, din declarațiile celor doi inculpați, a rezultat că în data de 14.12.2014, după comiterea faptei, inculpata *****, în scopul de a-și crea un alibi și de a întări afirmația potrivit căreia soțul său plecase de la locuința comună, iar ea nu avea cunoștință despre locul în care se află acesta, i-a trimis acestuia mai multe mesaje tip sms. Acest aspect este confirmat de procesul-verbal de studiere a facturilor detaliate ale convorbirilor telefonice ale celor doi soți.

Astfel, în data de 14.12.2014, postul telefonic ***** utilizat de către inculpata ***** expediază 8 (opt) mesaje text, dintre care 4 sunt expediate pe numărul de apel ***** al victimei ***** (la orele 14:35; 14:35; 14:35 și 19:21), iar celelalte sunt expediate pe numărul de apel ***** utilizat tot de victima ***** (la orele 14:35;14:35;14:36 și ora 19:21).

În data de 16.04.2014, cei doi inculpați au participat la efectuarea reconstituirii, relatând modul de comitere a faptei, locurile în care au abandonat cadavrul victimei precum și bunurile folosite la săvârșirea infracțiunii, la ascunderea și transportul cadavrului.

Având în vedere aspectele relatate de către cei doi inculpați cu prilejul reconstituirii, s-a procedat la continuarea cercetării la fața locului.

Astfel, în data de 30.04.2015, în interiorul unui canal pluvial situat în București, str. Lucrețiu Pătrășcanu, stația R.A.T.B. "Bd. Basarabia";, între conducta principală și spațiul de decantare (indicat de către inculpați cu prilejul reconstituirii) a fost descoperit portofelul victimei *****, în interiorul căruia se aflau actele de identificare a acesteia (permisul de conducere, pașaportul, permisul de ședere), diferite carduri bancare și alte înscrisuri.

De asemenea, în zona indicată de către inculpați din Lacul Băneasa, situat în București, str. Madrigalului, în dreptul imobilului cu nr.78, au fost descoperite cele două telefoane mobile folosite de către victima *****, marca Nokia, model E5-00, serie IMEI 358631045997020, respectiv marca Apple Iphone 4s model A1387, serie IMEI 013536008919837.

Descoperirea acestor bunuri care au aparținut victimei, în locurile indicate de către inculpați, confirmă o dată în plus, săvârșirea infracțiunilor de către aceștia.

De asemenea, martorul cu identitate protejată *****a confirmat faptul că cei doi inculpați au plănuit să omoare victima sperând că toată averea le va reveni lor și că se vor căsători, scop în care inculpata a procurat pastile de Diazepam.

Astfel martorul a declarat că i-a povestit inculpatul ***** că el și prietena lui ***** au pus la cale să îl omoare pe soțul *****, *****. ***** a procurat pastile, Diazepam, dar și alte pastile de la mama ei, pe care i le-a pus în mâncare soțului ei în timp ce luau masa, *****, soțul și fiica lor.

A doua zi ***** l-a sunat pe inculpatul ***** care se alfa la muncă și i-a cerut să vină la ea pentru că soțul ei se simte rău. Inculpatul ***** i-a spus martorului că se temea că va fi omorâtă de soțul ei așa că s-a hotărât să îl omoare ea prima.

Inculpatul i-a spus martorului că atunci când a ajuns acasă la ***** l-a găsit pe ***** având spume la gură, iar inculpatul ***** i-a pus perna pe față lui *****, ***** ținându-l pe ***** de picioare. Apoi l-au învelit pe ***** într-o folie transparentă, l-au băgat într-un geamantan și l-au dus împreună la mașină, apoi ***** i-a spus inculpatului ***** să scape de mașină și de cadavrul din portbagaj. Inculpatul ***** a lăsat mașina unde a fost găsită ulterior și au aruncat și telefoanele mobile și actele lui *****, din câte îmi aduc aminte. Inculpatul ***** a lăsat mașina în acea zonă pentru că locuise anterior acolo și știa locul.

Inculpatul i-a povestit martorului că ***** deținea foarte mulți bani și proprietăți în România.

Inculpatul ***** i-a spus martorului că într-o seară a căutat pe internet modalități de omorî o persoană precum și că a fost ideea ***** să îi dea lui ***** o supradoză de pastile, cei doi discutând de mai multe ori cu privire la uciderea lui *****.

Martorul a afirmat că niciodată nu i-a spus inc. ***** că *****, șeful lui ***** i-ar fi promis vreo sumă de bani pentru a recunoaște o faptă pe care nu a comis-o.

4.4. Comportamentul inculpaților după uciderea victimei

După uciderea victimei la data de 14.12.2014, cei doi inculpați au petrecut perioada sărbătorilor de iarnă împreună cu fetița inculpatei și a victimei, cu sora, cumnatul și mama inculpatei. În perioada dintre Crăciun și Revelion inculpatul ***** a locuit la mansarda apartamentului blocului în care se afla locuința comună a celor doi soți-victima și inculpata- situată în București, *****, apoi a plecat înapoi la el la garsonieră, cei doi inculpați certându-se.

*****, sora inculpatei, a precizat în discuțiile cu consilierul de probațiune, că în întoarsă în țară din Germania în preajma sărbătorilor de iarnă în 2014, mergând în vizită la inculpata *****, l-a găsit pe inculpatul ***** foarte lejer îmbrăcat, semn că era de-al casei. Întrebând-o pe sora sa, inculpata *****, dacă nu se teme că soțul ei, declarat dispărut la acea vreme, ar putea veni acasă oricând și surprinde pe inculpat în locuința lor, aceasta i-a spus să se liniștească pentru că soțul ei nu vine sigur.

În faza judecății, sora inculpatei a arătat că nu dorește să dea declarație.

De la mijlocul lunii februarie 2015 inculpatul s-a mutat din nou în mansardă.

4.5.Poziția procesuală a inculpaților în faza urmăririi penale

Până la data de 16.04.2015 (inclusiv la momentul reținerii lor de către organele de poliție), cei doi inculpați au susținut că nu s-au întâlnit la datele de 13.12 și 14.12.2014. Astfel, inculpatul a declarat că la data de 13.12.2014 a ieșit din tură și a dormit în locuința lui până în jurul orei 19, apoi până în jurul orei 21 a mâncat la mama lui, după care până la 3-4 dimineața a stat pe situ-uri de socializare, comunicând cu inculpata la telefon. Ziua de 14.12.2014, inculpatul a declarat că a petrecut-o cu mama lui și că a dormit.

Inculpata a declarat că ziua de 13.12.2014 a petrecut-o împreună cu soțul ei și cu fiica lor, arătând că în jurul orei 9 dimineața a dus-o pe fetiță la mama ei, iar când s-a întors la domiciliu soțul ei se uita la televizor. La ora 14 inculpata a plecat la cumpărături la Carrefour Băneasa, la Mall Băneasa și la Ikea, cumpărând produse alimentare, fără a vorbi cu inculpatul în perioada cât a făcut cumpărături. Imediat cum a ajuns la Carrefour i-a dat un mesaj pentru a-l întreba pe soțul ei dacă vrea să cumpere ceva pentru grătarul de duminică, dar acesta nu i-a răspuns la mesaj, motiv pentru care nu a cumpărat nimic pentru grătar, apoi soțul ei a plecat în jurul orei 19 pentru a se întâlni cu cineva, însă nu i-a spus dacă vine acasă în acea noapte.

În declarația din 15.04.2015 inculpata a declarat că pentru că nu își găsea telefonul de serviciu a apelat de pe telefonul de serviciu, motiv pentru care a apelat de pe telefonul personal telefonul de serviciu și a văzut că telefonul de serviciu era în geantă. De asemenea, inculpata a declarat că nu a lăsat niciodată telefonul de serviciu altei persoane sau la birou, ambele telefoane ținându-le în permanență la ea.

După momentul reținerii celor doi inculpați, în aceeași zi de 16.04.2015, inculpatul ***** a formulat autodenunț, arătând că în dimineața de 14.12.2014 inculpata a venit în apropierea blocului unde locuia el și i-a spus că i-a pus mai multe somnifere soțului ei în mâncare și crede că soțul ei a murit. Inculpata i-a spus că a făcut acest lucru pentru că soțul ei nu voia să divorțeze, că îl iubește pe inculpat și că a făcut acest lucru pentru a putea fi împreună. Apoi inculpatul a descris modul în care au procedat la legarea victimei în apartamentul în care aceasta era moartă, introducerea cadavrului în doi saci negri de plastic, înfolierea capului cu folie transparentă, înfășurarea sacilor cu scotch, introducerea cadavrului în troler, punerea trolerului în portbagajul mașinii acesteia, abandonarea mașinii pe Șos. Pantelimon, aruncarea cheilor de la mașină într-o pubelă din apropiere, aruncarea telefoanelor victimei în lacul de lângă Universitatea Biotera, aruncarea portofelului victimei conținând actele de identitate ale victimei într-o canalizare din zona Costin Georgian.

După formularea autodenunțului, ambii inculpați au fost audiați, ocazie cu care au dat declarații în detaliu cu privire la uciderea victimei, modul de ascundere a cadavrului, declarațiile lor fiind prezentate mai sus.

4.6.Poziția procesuală a inculpaților în faza judecății

În faza judecății, în ședința publică din 24.09.2015 inculpatul ***** a arătat că nu dorește să dea declarații, făcând câteva precizări în sensul că recunoaște și regretă fapta de omor asupra victimei, considerând că nu a acționat cu premeditare, luarea hotărârii fiind spontană.

De asemenea, inculpata ***** a recunoscut uciderea victimei în modalitatea precizată în rechizitoriu, cu precizarea că nu a ținut picioarele victimei în timp ce era sufocată cu perna de inculpat.

Fiind întrebată de ce a susținut varianta la posturile de televiziune că victima a fost ucisă de mafia arabă, inculpata a declarat că a procedat astfel pentru că așa s-a înțeles cu inculpatul.

În ședința publică din data de 11.02.2016 inculpatului ***** i s-a luat un supliment de declarație, la cererea sa, ocazie cu care inculpatul a retractat recunoașterea.

Trebuie precizat că încă din luna noiembrie 2015, în discuțiile ambilor inculpați cu consilierii de probațiune, aceștia au susținut varianta că partenerul de afaceri al victimei, *****, la scurt timp după descoperirea cadavrului victimei, i-ar fi solicitat inculpatei ***** o întrevedere privată, în cursul căreia i-a descris detalii despre locul și modul în care a fost descoperită victima pentru a fi credibili și i-ar fi sugerat ca cei doi inculpați să recunoască fapta de omor, urmând să fie răsplătiți cu câte 250.000 lei fiecare. În plus, ***** urma să se asigure că fiica inculpatei va avea va avea o viață îndestulată. Inculpata ***** l-ar fi convins pe inculpatul ***** să accepte oferta și în aceste condiții au recunoscut uciderea victimei.

În suplimentul de declarație din 14.12.2016 inculpatul ***** a declarat următoarele:

"În data de 14.12.2014 am fost sunat de inculpata ***** urmând să ne petrecem toată ziua împreună.

M-am conversat de mai multe ori cu inculpata în acea zi pentru că nu se hotăra ce să facă în acel moment cu fetița ei și în final s-a hotărât să o lase la mama ei . Aceasta a venit la mine, la ora 10 în garsoniera pe care o aveam închiriată. Vizavi de garsoniera mea se află garsoniera mamei mele. Când eram acasă țineam ușile deschise și mai comunicam cu mama mea. În jurul orei 10:00 fiind ușile deschise s-a salutat cu mama mea și a intrat în garsonieră la mine. Apoi am închis ușa, am vorbit cu inculpata despre ce am făcut în acea zi. În jurul orei 13:00 am plecat împreună cu coinculpata la șhaormeria din zona Băneasa, apoi am mers în centrul comercial Băneasa, prima dată la Bricostore, de unde am luat diluant pentru a curăța parchetul din garsoniera mea, apoi ne-am deplasat în Carrefour din același centru comercial, apoi am mers împreună cu inculpata la Ikeea de unde inculpata a cumpărat lenjerie de pat și perne pentru că urma să vină sora ei din Germania și să o cazeze la mansardă. Apoi în jurul orelor 19:30 am mers cu inculpata la garsoniera mea, am mers apoi la magazinul Mega Image pentru a lua țigări și am vorbit cu inculpata de două ori la telefon. În jurul orei 20:00 inculpata a plecat să o ia pe fetiță de la mama ei. Pentru că la data de 10.04.2015 a fost făcută o percheziție la domiciliul inculpatei, în aceeași zi mi s-a luat o declarație în calitate de martor în care nu am spus că ne-am petrecut ziua de 14.12.2014 am petrecut-o împreună. La data de 16.04.2015 am formulat autodenunț, pe data de 11.04.2015 inculpata mi-a spus că s-a făcut o percheziție la ea acasă. De asemenea, mi-a spus că s-a întâlnit cu ***** care i-a spus că suntem principalii suspecți în dosar, că ar fi bine să luăm asupra noastră infracțiunea de omor.

***** mi-a spus că urma să primesc suma de 250.000 euro de la sora ei care urma să îi predea mamei mele. Pentru că era vorba de o sumă foarte mare de bani, deși am absolvit facultatea de drept am hotărât să recunosc o infracțiune de omor pe care nu am comis-o. Nu am fost curios să știu cine a comis omorul pe care eu urma să îl recunosc. M-au încântat banii. Deși infracțiunea de omor știam că este o infracțiune gravă și riscam să fiu arestat preventiv, am considerat că din banii primiți, în următoarele luni îmi cumpăram câteva imobile pe care urma să le închiriez.

Deși riscam să îmi pierd libertatea și să o pierd pe inculpata ***** care urma și ea să își asume o faptă pe care nu a comis-o, am considerat că banii primiți ca urmare a închirierii a imobilelor pe care urma să le cumpăr erau suficienți pentru a recunoaște acea faptă.

În data de 16.04.2015 am formulat autodenunț în care cu detaliile ce mi-au fost relatate de *****, am descris în amănunt fapta de omor pe care nu am comis-o.

Toate detaliile date în autodenunț și în declarațiile următoare, privind punerea de Diazepam în mâncarea victimei, faptul că am găsit victima cu spume la gură, că acesta horcăia, că i-am pus perna pe față și cătușele pentru a o imobiliza, că l-a ținut ***** pe ***** de picioare, au fost inventate de mine pentru a avea mai multă credibilitate.

Nu îmi mai amintesc de mesajele date pe whaths up și de cele în care ***** i-a pus Diazepam în mâncare.

În luna februarie 2015 m-am mutat la inculpata ***** acasă.

Pentru că inculpata ***** dorea să închirieze mansarda m-am mutat în acea mansardă având în vedere că inculpata avea probleme financiare și am dorit să fiu aproape de ea.

Inculpata atunci când gătea îmi aducea și mie mâncare la mansardă. De fapt nu am plătit chirie și am contribuit la cheltuielile curente ale inculpatei. Deși am aflat despre decesul victimei în aprilie 2015 eu m-am mutat în mansardă în februarie 2015 cu toate că inculpata era o femeie căsătorită și își aștepta soțul acasă.

Eu eram un simplu chiriaș.

Discuțiile privitoare la închirierea mansardei le-am avut cu inculpata înainte de dispariția victimei. Cu toate acestea, pe 14.12.2014 inculpata a făcut cumpărături pentru a amenaja mansarda unde urma să îi cazeze pe sora și cumnatul ei ce urma să vină din Germania.

În copilărie, până la vârsta de 19-20 de ani am locuit în zona Pantelimon, în partea interioară a blocurilor unde a fost găsită abandonată mașina victimei.

Eu nu îl cunosc și nu m-am întâlnit niciodată pe Pătrașcu *****.

Întrebare avocat părți civile: De ce nu ați formulat un denunț împotriva lui ***** *****?

R. Pentru că nu aveam informații complete, nu l-am întâlnit niciodată pe acesta.

Am înțeles că inculpata ***** a formulat un denunț care am înțeles că s-a pierdut, nu s-a materializat. Pentru că nu am primit banii promiși am hotărât să spun adevărul în fața instanței.

Întrebări procuror: În momentul în care ați făcut autodenunțul ați primit vreun ban din suma promisă și când urma să îi primiți?

R. Nu, nu am primit niciun ban în câteva luni urma să primesc banii, însă nu a existat un termen clar.

Aveați vreo garanție că veți primi banii?

R. Cuvântul *****.

Tot de la ***** am știut locurile unde se găsesc telefoanele mobile și portofelul victimei.

Întrebări apărător parte civilă minoră: Unde ați petrecut sărbătorile de iarnă?

R. Perioada sărbătorilor de iarnă am petrecut-o cu *****, fetița ei, sora, cumnatul și mama *****. În perioada dintre Crăciun și Revelion am locuit la mansardă, apoi am plecat la mine la garsonieră.

După revelion nu am mai locuit în mansardă până în februarie când m-am întors acolo. Pe ***** nu l-am cunoscut. M-am gândit că e posibili să vină victima și să mă găsească petrecând sărbătorile cu ***** dar m-am gândit că dacă vine putem rezolva situația întrucât știa de relația noastră și erau despărțiți.

Până în luna decembrie nu m-am gândit să vin acasă la ***** să o întâlnesc pe victimă întrucât nu am considerat oportun.

Nu cunosc câte pastile i-a dat inculpata victimei.

Eu și inculpata ne-am cunoscut pe 12.09.2014. Cred că la sfârșitul lunii septembrie, începutului lunii octombrie relația noastră a devenit mai apropiată.

Întrebări apărător inculpat: Câți ani de închisoare credea că primește pentru infracțiunea de omor ?

La vremea respectivă am considerat că voi fi cercetat pentru omor simplu, puteam fi judecat conform procedurii de recunoaștere a vinovăției și calculul meu a fost că voi ieși după ce voi executa 10 ani închisoare. Nu am întrebat care era mobilul crimei pe care urma să o recunosc.

Refuz să răspund la întrebarea dacă am fost violent în căsnicia anterioară.

Refuz să răspund la întrebarea avocatei inculpatei unde locuia fosta mea soție.

Deși în data de 16.04.2015 înainte de momentul reținerii nu am recunoscut fapta, după reținerea mea am formulat autodenunț. În data de 11.04.2015 am purtat unica discuție cu inculpata cu privire la recunoașterea faptei și asumarea ei";.

Inculpata ***** a precizat în ședința publică din data de 11.02.2016 că nu dorește să dea supliment de declarație cu precizarea că vrea să-și clarifice ideile după ce va citi cele două înscrisuri pe care a recunoscut că ea le-a scris și pe care sora ei le-a înmânat consilierilor de probațiune.

Tribunalul constată că inculpata nu avea nevoie de clarificări din moment ce încă din luna noiembrie 2015, în fața consilierului de probațiune inculpata a susținut că ia în calcul schimbarea declarațiilor de recunoaștere a faptei de omor în sensul de a declara că ***** ***** i-ar fi oferit detaliile uciderii soțului ei cerându-i să recunoască fapta împreună cu coinculpatul pentru suma de 250.000 euro fiecare, similar cu ceea ce a susținut inculpatul ***** în suplimentul de declarație din 11.02.2016.

De altfel, după momentul arestării ei, inculpata i-a scris surorii ei *****, un bilet în care îi cerea să îi trimită "o scrisoare de amenințare de la arabi";, fără nume la expeditor, o instruia să folosească mănuși sau șervețel, "scrisul de pe plic să fie ca cel din scrisoare, modificat și să semene cu scrisul unui arab"; . Astfel, instrucțiunile inculpatei către sora ei erau următoarele: "pe jumătate de coală albă, fără să lași amprente, scrii cu litere de tipar puțin modificat de cum scrii tu de obicei: DACĂ VORBEȘTI O SĂ MORI ÎN ÎNCHISOARE ȘI AVEM SA LUAM COPILUL TAU. ALLAH NU IARTĂ!";

4.7. Înlăturarea apărărilor inculpaților

Așadar, inculpatul a declarat la data de 11.02.2016 că a inventat toate detaliile date începând cu data de 16.04.2015, începând cu autodenunțul și continuând cu declarațiile ulterioare date în fața organelor judiciare, pe motiv că, atât el (absolvent de drept fiind) cât și inculpata (care de asemenea are studii superioare, lucrând în calitate de consilier relații internaționale la Inspecția Muncii) au fost încântați de suma promisă de ***** ***** inculpatei în cazul în care ar recunoaște fapta-câte 250.000 euro fiecare.

Inculpatul nu a putut să precizeze din ce motiv, deși cei doi inculpați s-au pus de acord să recunoască uciderea victimei la data de 11.04.2015 în cursul singurei conversații pe care au avut-o pe această temă, până la data de 16.04.2016 inclusiv, aceștia au dat declarații în care nu au recunoscut comiterea faptei. După ce s-a produs reținerea inculpatului *****, acesta a formulat autodenunț.

Tribunalul constată că declarația inculpatului dată la data de 11.02.2016 este nesinceră și este infirmată de probele administrate în cauză.

Astfel, nu este credibilă o asemenea apărare în sensul că inculpații ar fi recunoscut o infracțiune de omor pentru suma de 250.000 euro, fără să-i intereseze cine este autorul infracțiunii și care a fost mobilul crimei, pentru care nu s-a plătit niciun avans și nici nu aveau vreo garanție că îi vor primi, în condițiile în care riscau să fie arestați preventiv pentru o infracțiune gravă astfel că banii nu le-ar fi folosit din moment ce și-ar fi pierdut libertatea.

Totodată, astfel cum s-a constatat prin rapoartele de expertiză psihiatrică efectuate în faza judecății, ambii inculpați aveau discernământ la data comiterii infracțiunilor.

De asemenea este nerealistă susținerea inculpatului în sensul că a inventat toate detaliile furnizate în declarațiile de recunoaștere a crimei pentru a fi mai credibil întrucât numai autorul crimei putea cunoaște asemenea detalii exacte.

Mai mult decât atât, inculpatul a declarat în fața instanței, iar inculpata a susținut în fața consilierului de probațiune că ar fi avut loc o singură întrevedere cu ***** ***** în care acesta le-ar fi furnizat detaliile comiterii crimei și deși încă din data de 11.04.2015 cei doi inculpați susțin că au vorbit și după o singură discuție în aceeași zi au hotărât să recunoască omorul, se constată că este nesinceră această afirmație întrucât din dosarul de urmărire penală rezultă că ei au negat această faptă inclusiv la data de 16.04.2015 și abia după ce s-a produs reținerea lor, au recunoscut fapta.

De altfel, inculpata ***** nici nu avea nevoie de suma de 250.000 euro, datorită soțului ei având o situație financiară foarte bună, ea deținând împreună cu soțul ei bunuri mult peste această sumă. Atfel, în luna mai 2014 când s-a pus problema divorțului între inculpată și victimă, cei doi soți au convenit că inculpatei i-ar fi revenit o sumă cuprinsă între 4-6000 lei lunar pentru întreținerea fiicei minore, apartamentul ***** și autovehiculul pe care aceasta îl avea în posesie. Inculpata mai are și o cotă de ½ din dreptul de proprietate asupra unității individuale (apartament compus din trei camere și dependințe cu cota indiviză de 1,453% din suprafața de folosință comună a imobilului și 16,26 m2 teren în folosință) situate în *****, teren în proprietate și apartament în curs de execuție în suprafață de 95,61 m2, nr. CF ***** situată în ***** 1, teren intravilan, în suprafață de 11.247 m2, (teren în proprietate, LOT *****, situat în B*****, bunuri care depășesc cu mult suma de 250.000 euro pe care ar fi primit-o de la ***** *****.

Mai mult, la percheziția domiciliară făcută în locuința inculpatei și a victimei a fost găsită o sumă importantă-14.050 euro, ceea ce demonstrează o dată în plus că inculpata nu avea nevoie de suma de 250.000 euro, bunurile deținute de ea și soțul ei fiind superioare acestei sume.

De asemenea, trebuie remarcat și faptul că, obiectiv vorbind, o persoană nu avea cum să furnizeze, într-o singură discuție, aspecte atât de amănunțite privitoare la

-modul de ucidere a victimei- administrarea în prealabil victimei a mai multor comprimate de "Diazepam"; și sufocarea victimei prin apăsarea capului acesteia în pernă,

-obiectele vestimentare cu care victima era îmbrăcată în apartament înainte de uciderea ei- "pantaloni de pijama si un maiou alb";,

-împrejurarea că perna cu care fusese sufocată victima "purta urme de vomă ale acesteia";

-împrejurarea că la momentul intrării în camera victimei, aceasta respira profund iar la un moment dat a început să horcăie

-poziția în care a găsit victima la momentul intrării lui în apartament-"pe partea stângă a patului, spre fereastră, în poziție decubit ventral, cu capul pe pernă";

-obiectele vestimentare cu care a fost îmbrăcată victima după suprimarea vieții ("pantalon, pulover, geacă și pantofi de culoare maro";-declarațiile inculpatei; "o pereche de boxeri a căror culoare nu mi-o amintesc, pantaloni tip jeans de culoare maro, maiou de culoare albă, pulover cu anchor de culoare maro, o pereche de ciorapi-posibil maro și o pereche de pantofi sport din piele de culoare maro-declarațiile inculpatului";)- obiecte vestimentare identice cu cele menționate în procesul-verbal de cercetare la fața locului la momentul găsirii victimei în portbagajul mașinii,

-modul detaliat de înfoliere și înfășurare și introducere în troler ( "am înfășurat o singură dată capul cadavrului cu folie transparentă peste care am fixat o bridă, apoi i-am legat picioarele cu bride din plastic, dar nu-mi amintesc câte legături am folosit. Am adus cadavrul în poziția ghemuit și folosind mai multe bride, am făcut legătura între brida de pe capul cadavrului și cele de la picioare.

Am închis trolerul cu fermoarul, apoi l-am înfășurat pe lățime de mai multe ori cu folie de plastic transparentă de pe tambur… Am folosit doi saci din sulul descris anterior. Am tras primul sac peste cadavru, dinspre cap spre picioare, iar pe al doilea, în direcția inversă, apoi am aplicat prin înfășurare de mai multe ori, peste saci, bandă adezivă din rola pe care o aveam asupra mea. Din dressing-ul aflat în incinta dormitorului, ***** a adus un troler de mari dimensiuni, prevăzut cu roți, cu mâner fix și mâner extensibil, din material textil impermeabil, de culoare maro. Am așezat cadavrul în troler, cu capul spre roți și picioarele spre mânerul extensibil. Precizez că picioarele nu au încăput în troler și au rămas în afara acestuia, mai exact încălțămintea. Am închis trolerul cu fermoarul, apoi l-am înfășurat pe lățime de mai multe ori cu folie de plastic transparentă de pe tambur";)- identic cu cel descris în procesul-verbal de cercetare la fața locului la momentul găsirii victimei în portbagajul mașinii,

-faptul că picioarele victimei nu au permis închiderea trolerului-"picioarele nu au încăput în troler și au rămas în afara acestuia, mai exact încălțămintea";- identic cu cel descris în procesul-verbal de cercetare la fața locului la momentul găsirii victimei în portbagajul mașinii și astfel cum se poate observa și din planșele fotografice de la filele 17-18 vol II, dup

-traseul detaliat descris de inculpatul a fi fost urmat până la momentul abandonării mașinii cu victima în portbagaj- "am plecat singur cu mașina victimei, purtând în continuare mănușile, și m-am deplasat pe șoseaua de centură, până la Otopeni, unde am intrat în București, am trecut prin localitatea Pipera-Tunari, am mers apoi pe Șos. Petricani, str. D-na Ghica, Șos. Pantelimon,

-locul exact unde a fost parcată inițial de inculpat mașina victimei, în perioada 14.12.2014-8.04.2015- am abandonat autoturismul pe o bretea de circulație a Șos. Pantelimon, pe partea stângă, în sensul de mers către Lacul Pantelimon, în dreptul imobilului cu nr.255. N-am mai vrut să continui drumul, am coborât din mașină, am încuiat-o și am aruncat mănușile și cheia la un coș de gunoi de pe un stâlp, în timp ce mă deplasam către casă";

-împrejurarea că până la 19-20 de ani inculpatul a locuit în zona unde a abandonat mașina victimei, el cunoscând foarte bine zona și știind unde să poziționeze mașina pentru a nu fi observată; de altfel, dacă drumarii nu ar fi mutat mașina în care se afla victima ucisă în luna aprilie 2015, este posibil ca nici până astăzi aceasta să nu fi fost găsită- am locuit în zona Pantelimon, în partea interioară a blocurilor unde a fost găsită abandonată mașina victimei (declarația din 11.02.2016)

-locul exact unde au fost aruncate toate bunurile care au crezut inculpații că îi pot incrimina- am aruncat mănușile și cheia mașinii la un coș de gunoi de pe un stâlp, în timp ce mă deplasam către casă; restul de bride rămase și banda adezivă pe care le-am aruncat într-un tomberon din parcarea imobilului, iar pantalonii de pijama ai victimei și perna peste care i-am apăsat capul le-am pus într-un sac de plastic de culoare neagră, pe care l-am aruncat la o europubelă din incinta complexului; în zona Universității Bioterra, pe str. Madrigalului, pe malul Lacului Băneasa, în care am aruncat cătușele, în dreptul unor plăci de beton de pe malul lacului, la aproximativ 15-20m de Șos. Ion Ionescu de la Brad; inculpata a aruncat telefoanele în Lacul Băneasa, unde am aruncat eu cătușele. Asupra ei avea portofelul cu acte al victimei, pe care mi l-a dat. L-am aruncat într-o gură de canal prevăzută cu grilă metalică, situată în stația de autobuz din dreptul gurii de metrou Costin Georgian

Față de cele expuse mai sus, vor fi înlăturate din ansamblul probator suplimentul de declarație dat în faza judecății de inculpatul ***** la data de 11.02.2016 precum și susținerile inculpatei în același sens, formulate în fața consilierului de probațiune, acestea fiind infirmate de celelalte mijloace de probă.

Pe de altă parte, probatoriul administrat pe parcursul procesului penal din care rezultă fără dubiu că cei doi inculpați sunt autorii crimei, nu mafia arabă și nu cămătarii, astfel cum au susținut inculpații după începerea cercetării judecătorești, nu se limitează la declarațiile inculpaților care au recunoscut comiterea crimei începând cu data de 16.04.2015, după reținerea lor, ci declarațiile lor de recunoaștere au venit doar să confirme și să se coroboreze cu celelalte mijloace de probă administrate.

-astfel, administrarea mai multor comprimate de "Diazepam"; victimei în premomentul decesului rezultă din raportul de autopsie medico-legală nr.A3/563/2014 și nu putea fi cunoscută decât de autorii omorului, cei doi inculpați.

Această concluzie este întărită și de faptul că la data de 16.04.2015 cei doi inculpați au recunoscut sufocarea victimei cu perna și administrarea în prealabil de Diazepam, iar raportul toxicologic care a confirmat prezența Diazepamului a fost întocmit la data de 28.04.2015.

Împrejurarea că inculpata ***** a procurat pastile de Diazepam cu puțin timp înainte de uciderea victimei rezultă atât din declarația martorei ***** *****, mama inculpatei (martora a precizat că în perioada octombrie-noiembrie, fiica sa i-a cerut mai multe comprimate de "Diazepam";, o singură dată, motivând această solicitare de faptul că are probleme cu somnul. Martora a precizat că "i-am dat fiicei mele acordul pentru ca aceasta să ia comprimatele de "Diazepam"; din cutia în care le țineam, iar aceasta le-a luat";), precum și din declarațiile martorului cu identitate protejată *****(care a declarat că cei doi inculpați au pus la cale să îl omoare pe soțul *****, *****. ***** a procurat pastile, Diazepam, dar și alte pastile de la mama ei).

-uciderea victimei s-a produs prin sufocare, potrivit raportului de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015 ("moartea lui ***** a fost violentă. S-a datorat asfixiei mecanice prin sufocare s-au constatat leziuni traumatice obiectivate prin infiltrat sanguin epicranian temporal stâng și inerscapulo-ventricular precum și excoriație toraco-abdominală antero-lateral stâng, care s-a putut produce prin lovire cu corp dur și comprimare abdominală șanțuri de comprimare la nivelul părților moi de la nivelul neurocraniului, viscerocraniului și ambelor gambe), aspect relatat de cei doi inculpați la data de 16.04.2015 și care nu putea fi cunoscut decât de autorii omorului, în condițiile în care după data de 28.04.2015 a fost finalizat și înaintat parchetului raportul de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015

-victima a fost introdusă în troler după uciderea ei de către autorii omorului, iar aceștia sunt cei doi inculpați, întrucât potrivit raportului de expertiză criminalistică genetică nr.758198/20.04.2015 pe "fața posterioară colț stânga sus"; a trolerului și pe "cheia fermoarului din spate al trolerului"; în care a fost găsită victima ucisă a fost găsit ADN-ul celor doi inculpați .

În privința trolerului, inculpata ***** a declarat în faza urmăririi penale (declarația din 15.04.2015) că în anul 2009 sau 2010 ea și soțul ei au fost împreună în Siria, iar de la acel moment nu l-au mai folosit deoarece era foarte mare; acest troler inculpata îl ținea în dressing. În consecință, din 2009 sau 2010, acest troler nu a mai fost folosit nici de cei doi soți și nici de inculpată până la momentul introducerii victimei ucise în el.

-conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, în debaraua și bucătăria locuinței unde a fost omorâtă victima *****, s-au descoperit mai multe role cu folie de plastic transparentă, având aceleași caracteristici cu folia aplicată în regiunea facială a cadavrului găsit în mașina abandonată pe Șos. Pantelimon.

-de asemenea, doar autorii crimei puteau cunoaște

1. obiectele vestimentare cu care victima era îmbrăcată în apartament înainte de uciderea ei, precum și

2. obiectele vestimentare cu care a fost victima introdusă în troler după uciderea ei, locul exact unde au fost aruncate toate bunurile care au crezut că îi pot incrimina- mănușile și cheia mașinii victimei, restul de bride rămase și banda adezivă, pantalonii de pijama ai victimei și perna plină de voma victimei, telefoanele portofelul cu acte al victimei,

3. faptul că picioarele victimei nu au permis închiderea trolerului,

4. locul exact unde a fost parcată inițial de inculpat mașina victimei, precum și locul unde a fost ulterior mutată de drumari mașina în portbagajul căreia a fost pusă victima

5. modul detaliat de înfoliere și înfășurare și introducere în troler,

Toate aceste detalii fiind furnizate de inculpați în declarațiile de recunoaștere a faptei și fiind confirmate de cele două procese-verbale de cercetare la fața locului- cel de la momentul găsirii victimei în mașină și respectiv cel din locuința comună a inculpatei cu cea a victimei

- inculpatul a locuit în zona unde a abandonat mașina victimei, el cunoscând foarte bine zona și știind unde să poziționeze mașina pentru a nu fi observată,

- împrejurarea că cei doi inculpați au petrecut împreună sărbătorile de iarnă în 2014 (perioada dintre Crăciun și revelion), după uciderea victimei la data de 14.12.2014, sora inculpatei *****, mergând în vizită la inculpata *****, l-a găsit pe inculpatul ***** foarte lejer îmbrăcat, semn că era de-al casei. Întrebând-o pe sora sa, inculpata *****, dacă nu se teme că soțul ei, declarat dispărut la acea vreme, ar putea veni acasă oricând și surprinde pe inculpat în locuința lor, aceasta i-a spus să se liniștească pentru că soțul ei nu vine sigur, ceea ce demonstreazăî faptul că ambii inculpați știau că soțul inculpatei era decedat.

-de asemenea, descoperirea bunurilor care au aparținut victimei, în locurile indicate de către inculpați, confirmă o dată în plus, săvârșirea infracțiunilor de către aceștia.

De asemenea, în zona indicată de către inculpați din Lacul Băneasa, situat în București, str. Madrigalului, în dreptul imobilului cu nr.78, au fost descoperite cele două telefoane mobile folosite de către victima *****, marca Nokia, model E5-00, serie IMEI Matache Simona, respectiv marca Apple Iphone 4s model A1387, serie IMEI Matache Simona.

Expertizarea psihiatrică a inculpaților

În raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/11632/2015 întocmit de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici pentru inculpatul ***** concluziile au fost următoarele: neagă comiterea faptei; neliniște, stare de angoasă, anxietate, acumulare de afecte negative cu potențial exploziv. Inculpatul nu prezintă afecțiuni psihice manifeste la momentul examinării, având discernământul păstrat în raport de infracțiunile pentru care este cercetat.

În raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/11633/2015 întocmit de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici pentru inculpata ***** concluziile au fost următoarele: neagă comiterea faptei; instabilitate emoțională, profilul pulsional relevă puternice pulsiuni exhibiționiste frustrate temporar, teamă, reținere în a se revela, posibilă nesinceritate; sentimente de culpabilitate. Inculpata are discernământul păstrat în raport de infracțiunile pentru care este cercetată.

Situația de fapt reținută mai sus a rezultat din coroborarea mijloacelor de probă analizate detaliat mai sus: declarațiile inculpaților date în faza urmăririi penale începând cu data de 16.04.2015, după reținerea lor precum și cele date la termenul din 24.09.2015 în faza judecății; declarațiile martorilor *****- martor cu identitate protejată, *****, ***** ***** - audiați la termenul din 22.10.2015; *****, audiați la termenul din 05.11.2015; *****, ***** - audiați la termenul din 03.12.2015, *****; referate de evaluare psiho-socială, rapoarte de expertiză psihiatrică pentru cei doi inculpați; procese-verbale de cercetare la fața locului, însoțite de planșe fotografice; procese-verbale de reconstituire, însoțite de planșe fotografice; procese-verbale de analiză/studiere; facturi convorbiri telefonice emise de operatorii de telefonie mobilă; înscrisuri bancare; procesele-verbale de constatare și investigație întocmite în cauză; raportul de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015, însoțit de planșă fotografică; raportul de expertiză criminalistică genetică nr.758198/20.04.2015; raportul de expertiză criminalistică genetică nr.758200/11.05.2015; raportul de constatare criminalistică grafoscopică nr.449.633/16.04.2015; procese-verbale de percheziție domiciliară, însoțite de planșe fotografice; înscrisuri emise de A.N.C.P.I. cu privire la situația imobilelor deținute de către cei doi inculpați; acte de cercetare penală întocmite de către lucrători din cadrul Poliției Sectorului 1 București în dosarul constituit ca urmare a dispariției victimei; înscrisuri referitoare la diferite societăți comerciale, care aveau legătură cu victima; înscrisuri medicale și radiografiile dentare ale victimei; înscrisuri; procese-verbale de verificare.

5. Încadrare juridică

Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului ***** constând în aceea că, în dimineața zilei de 14.12.2014, în timp ce se afla în imobilul din București, *****, inculpatul împreună cu iubita lui, inculpata *****, profitând de starea de neputință de a se apăra în care se afla victima *****, soțul inculpatei ***** (stare generată de faptul că în seara zilei de 13.12.201, inculpata i-a dat victimei produse medicamentoase cu efect tranchilizant, respectiv Diazepam și, posibil Xyzal, pe care le-a introdus, fără cunoștința acesteia, în alimentele consumate la masa de seară), a exercitat acte de violență asupra victimei ***** (sufocarea victimei cu perna), timp în care inculpata a ținut victima de picioare, care au condus la decesul acesteia, în cursul aceleiași zile întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art.188 alin. (1) - art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen.

Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatei ***** constând în aceea că în seara zilei de 13.12.2014, în timp ce se afla în imobilul din București, *****, pe fondul unui plan dinainte stabilit cu *****, inculpata i-a administrat victimei *****, soțul său, în scopul de a-l ucide, produse medicamentoase cu efect tranchilizant (Diazepam și, posibil Xyzal), pe care le-a introdus, fără cunoștința victimei, în alimentele consumate de către aceasta la masa de seară, după care, în dimineața zilei de 14.12.2014, văzând că nu s-a produs decesul victimei, l-a chemat în locuința sa și a victimei pe inculpatul ***** și, profitând de starea de neputință de a se apăra în care se afla victima, inculpatul ***** a exercitat acte de violență asupra acesteia (sufocarea victimei cu perna), timp în care inculpata a ținut victima de picioare, care au condus la deces, în cursul aceleiași zile, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, comisă asupra unui membru de familie prevăzută de art.188 alin.(1) - art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen., cu aplic. art. 199 alin. (1) din C.pen.

Tribunalul va respinge cererea formulată de avocata inculpatei de schimbare a încadrării juridice din coautorat la infracțiunea de omor calificat comisă asupra unui membru de familie în complicitate la aceeași infracțiune pentru considerente le vor fi expuse în continuare.

Tribunalul consideră că s-a dovedit mai presus de orice dubiu participarea inculpatei la infracțiunea de omor calificat comisă asupra soțului ei în calitate de coautor și nu de complice.

Astfel, pe fondul înțelegerii anterioare dintre inculpați cu privire la uciderea victimei, în seara de 13.12.2014 inculpata i-a administrat victimei *****, soțul său, în scopul de a-l ucide, produse medicamentoase cu efect tranchilizant (Diazepam și, posibil Xyzal), pe care le-a introdus, fără cunoștința victimei, în alimentele consumate de către aceasta la masa de seară. A doua zi de dimineață, văzând că victima nu a decedat și temându-se că acesta va anunța poliția dându-și seama ce a încercat să facă inculpata, inculpata l-a chemat pe iubitul ei să termine ceea ce începuse ea cu o seară înainte.

Întrucât victima se afla în imposibilitate fizică să opună rezistență sau să riposteze la orice acțiune agresivă îndreptată împotriva sa, din cauza tranchilizantelor ce îi fuseseră administrate de inculpată cu o seară înainte, sufocarea victimei a fost un lucru facil pentru inculpatul *****. Această acțiune a inculpatei reprezintă mai mult decât un ajutor dat de inculpată, reprezintă un act material în acțiunea de ucidere a victimei care a fost începută de inculpată și a fost finalizată de iubitul ei, inculpatul *****.

Jurisprudența instanței supreme incidentă în cauză

Reamintim că prin decizia nr. 300 din 1 februarie 2012 a I.C.C.J., Secția penală s-a considerat că "persoana care a imobilizat victima infracțiunii de omor calificat săvârșită în public prin aplicarea mai multor lovituri de cuțit, anihilându-i orice posibilitate de apărare și ripostă, are calitatea de coautor la săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută în art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., acțiunea de imobilizare a victimei având caracter determinant, esențial în acțiunea conjugată de ucidere a victimei.

Există coautorat la omor ori de câte ori mai mulți făptuitori săvârșesc în mod intenționat împotriva unei persoane acte specifice de violență de natură să-i cauzeze moartea. Se produce, într-un anume fel, o distribuție a acțiunilor, unele de intensitate mai mare, altele mai mică, dar toate orientate spre aceeași finalitate: suprimarea vieții persoanei. Ea dirijează actele fiecărui coautor, stabilind caracterul de faptă unică realizată de toți împreună, indiferent dacă contribuțiile sunt simultane sau succesive, în același loc sau în locuri diferite.

Pentru ca unul dintre coautori să răspundă pentru omor, el trebuie să fi săvârșit împotriva victimei, direct sau indirect, activ sau pasiv, un act de violență. În același timp, actul de violență al făptuitorului nu trebuie să acopere în întregime sfera actului tipic, căci el nu se privește izolat, ci în raport cu totalitatea actelor săvârșite de coautori. Cu alte cuvinte, fiecare act de violență conține un dinamism propriu, fizic și psihic, prin care participă la fapta în ansamblu, demonstrând astfel unitatea structurală a acesteia. Potrivit doctrinei juridice, condițiile coautoratului sunt: a) unitatea indivizibilă a acțiunilor mai multor făptuitori; b) cooperarea subiectivă a făptuitorilor.

În cele mai multe cazuri, contribuțiile coautorilor sunt inegale, în sensul că numai unul sau o parte dintre aceștia săvârșesc acte specifice de ucidere, iar ceilalți săvârșesc acte care, în sine, nu posedă eficiența necesară rezultatului, dar se află în strânsă interdependență cu primele, completându-le. Dacă s-ar privi fracționat contribuțiile, nu s-ar realiza nimic concludent asupra sensului juridic al coautoratului.

Jurisprudența a confirmat, în mod constant, acest punct de vedere. Astfel, au caracter de acte de coautorat la omor: lovirea victimei cu cuțitul, chiar dacă nu a provocat decesul acesteia, dar a fost de natură să slăbească puterea de rezistență și de apărare, permițând celuilalt inculpat să aplice lovitura mortală; aplicarea de lovituri peste spate, în timp ce alt inculpat lovește victima în cap; lovirea victimei cu obiecte și cu picioarele, ceea ce a contribuit la înfrângerea rezistenței acesteia și a posibilității de apărare; în general, acțiunile care sunt conjugate și indispensabile comiterii infracțiunii de omor.

Imobilizarea victimei, pentru ca un alt făptuitor să fie în măsură să-i aplice lovitura mortală, exprimă forță și dinamism într-un moment decisiv și, ca urmare, constituie, împreună cu acțiunea de ucidere, o unitate indivizibilă. În loc ca infractorul singur să lupte cu victima, să-i învingă rezistența și apoi să-i aplice lovitura mortală, un coautor, sau mai mulți, imobilizează victima chiar în momentul în care un altul aplică acea lovitură. Ca urmare, activitatea de imobilizare a victimei este legată direct și nemijlocit de activitatea care constituie latura obiectivă a infracțiunii de omor.

Unitatea acțiunii de imobilizare a victimei cu acțiunea de ucidere, efectuată de alt coinculpat, se axează pe caracterul indispensabil al primei acțiuni, fără de care cealaltă acțiune nu ar fi posibilă. De fapt, imobilizarea victimei în momentul de pericol maxim pentru viata ei echivalează cu un adevărat act de violență, susceptibil de a cauza moartea acelei victime.

Așadar, toate contribuțiile care au legătură între ele, fiind conjugate și unificate într-un ansamblu specific, orientat spre realizarea uciderii persoanei, au caracter de acte de coautorat la omor. Nu are relevanță, din punct de vedere al cauzalității juridice, care dintre actele săvârșite de coautori a provocat leziunea care, în final, a cauzat moartea victimei, căci ceea ce caracterizează coautoratul este unitatea acțiunilor, capacitatea lor de a se integra aceluiași sistem sau model de explicație.

Coautorul nu acționează singur, ci în cooperare cu alt făptuitor (sau mai mulți). Ca atare, coautorul trebuie să urmărească și să accepte producerea rezultatului cauzat nu numai de acțiunea lui, ci de totalitatea acțiunilor, ceea ce presupune că el trebuie să cunoască celelalte acțiuni și finalitatea lor și, în mod conștient, să-și orienteze activitatea astfel încât să se integreze finalității în ansamblu.

Elementul cooperării subiective - adică reprezentarea totalității acțiunilor și voința de a se realiza, prin efortul comun, activitatea de ucidere a unei persoane - se obține din analiza împrejurărilor în care fapta a fost comisă";.

De asemenea, se constată că deși inculpata a negat în mod constant faptul că a ținut victima de picioare, apărarea ei a fost infirmată atât de declarațiile constante în această privință date de inculpatul ***** începând cu data de 16.04.2015, de întărirea acestor afirmații cu ocazia reconstituirii și a confruntării dintre el și inculpată, dar și de declarația martorului cu identitate protejată *****, care a declarat că, după arestare, inculpatul ***** i-a spus că atunci când a ajuns el acasă la inculpată, a găsit-o pe victimă având spume la gură, iar inculpatul ***** i-a pus perna pe față victimei, inculpata ținând victima de picioare.

Premeditarea în comiterea infracțiunii de către cei doi inculpați este dată de faptul că aceștia au discutat înainte despre uciderea victimei de mai multe ori cu privire la posibile moduri de suprimare a vieții victimei-administrarea de medicamente, sodă caustică și au căutat în prealabil modalități de a ucide o persoană și, în realizarea acestui scop, inculpata a procurat anterior Diazepam de la mama sa, martora ***** *****, cu intenția să-l administreze victimei *****, fără cunoștința acesteia, substanță cu efect tranchilizant.

De asemenea, inculpații au planificat modalitatea de ucidere a victimei și au pregătit modalitatea de ascundere și de transport a cadavrului, prin folosirea mai multor bunuri, pe care le dețineau sau pe care le-au achiziționat în acest sens, respectiv o geantă tip troler, folie din plastic transparent, saci menajeri, bandă adezivă și legături formate din coliere din plastic autoblocante de culoare albă (fasete), aruncarea obiectelor care îi puteau lega de uciderea victimei și incrimina, declararea dispariției victimei susținându-se că aceasta avea datorii și intenționa să plece din țară. Totodată, inculpații și-au construit alibiuri pentru ziua când au ucis victima.

După uciderea victimei, inculpații ***** și ***** au profanat cadavrul acesteia, prin aceea că au legat cadavrul (prin aplicarea în zona gâtului și a membrelor a mai multor legături formate din coliere din plastic autoblocante de culoare albă - fasete, înfășurându-i capul într-o folie din plastic), au introdus cadavrul (într-o poziție asemănătoare cu poziția fetală, cu picioarele flectate la piept și mâinile introduse între picioare, pe lângă piept) în saci menajeri (înfășurați la exterior de mai multe ori cu o bandă adezivă) și mai apoi, într-o geantă tip troler, pe care au introdus-o în portbagajul autoturismului marca "Opel Vectra";, cu numărul de înmatriculare *****, pe care l-au abandonat în București, șos. Pantelimon, în dreptul imobilului cu nr.255, sector 2, unde cadavrul a fost descoperit în stare de putrefacție, în data de 08.04.2015, aducând astfel atingere sentimentului de respect datorat morților, fapta acestora întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de profanare de cadavre sau morminte, prev. de art.383 alin.(1) din C.pen.

Infracțiunea de profanare de cadavre sau morminte în varianta profanării de cadavre este destinată a incrimina faptele ce aduc atingere respectului ce trebuie arătat morților și mormintelor în care aceștia sunt îngropați, respect ce trebuie să existe în orice societate civilizată.

Situația premisă pentru a putea fi reținută această infracțiune, este aceea a existenței unui cadavru sau unui mormânt împotriva căruia făptuitorul își îndreaptă acțiunile sale profanatoare, pe care le comite cu intenție directă sau indirectă.

Legiuitorul a avut în vedere cu prilejul incriminării faptei orice atingere adusă unui cadavru (cu excepția celor necesare ritualului de înmormântare) și care ar putea aduce atingere sentimentelor de respect și pietate datorate morților.

Reamintim că în practica judiciară au fost catalogate ca având acest caracter desenarea unor cruci pe pieptul cadavrului prin zgârierea tegumentului cu un cuțit (C.A. Tg. Mureș- decizia penală 59/A din 22.05.2009), incendierea cadavrului în scopul de a șterge urmele unui omor (Î.C.C.J, Secția Penală, decizia nr. 907/2003, publ. în Pandectele Române nr. 5/2004, Î.C.C.J, Secția Penală, decizia nr. 3670/2007, publ. în Jurisprudența Secției Penale din 2007), secționarea cadavrului și introducerea acestuia într-o ladă (Tribunalul Suprem, Secția Penală, decizia nr. 192/1980, publ. în Revista Română de Drept nr. 9/1980), tăierea cadavrului, aflat în coșciug, la nivelul feței cu un briceag (Judecătoria Buhuși, sentința penală nr. 59/2009, nepublicată), întreținerea de raporturi sexuale după deces, aplicarea mai multor lovituri de cuțit și introducere în anus și vagin de obiecte (Î.C.C.J, Secția Penală, decizia nr. 1490/2008) sau introducerea cadavrului într-o hazna (Î.C.C.J, Secția Penală, decizia nr. 2313/2009).

De asemenea, din interpretarea prevederilor art. 383 C.pen. rezultă că pot fi încadrate în această infracțiune și lovirea, vătămarea, tăierea, străpungerea cadavrului, întoarcerea acestuia în altă poziție, degradarea, distrugerea, suprimarea, sustragerea cadavrului sau unei părți din acesta, a cenușii, dezgroparea, dezbrăcarea cadavrului, aruncarea oaselor sau rămășițelor pământești ori a cenușei, murdărirea cadavrului, atașarea unui obiect sau însemn de natură a leza memoria persoanei decedate (a se vedea în acest sens și decizia nr. 907/2003 a Curții Supreme de Justiție).

Reamintim că potrivit Deciziei nr. 35 din 22 septembrie 2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recurs în interesul legii-care este de actualitate- în cazul în care acțiunea de ucidere este urmată de o a doua faptă, de profanare a cadavrului, aceste două fapte distincte, succesive, au fiecare un obiect juridic diferit, deoarece lezează fiecare o altă valoare socială, respectiv în cazul omorului viața persoanei, iar în cazul infracțiunii de profanare de morminte respectul datorat morților, adică acele valori avute în vedere de legiuitor la incriminarea celor două fapte în texte autonome, instanța supremă statuând că "…nu prezintă importanță modul în care s-a ajuns la un cadavru care să facă obiectul profanării la care se referă textul de lege menționat. De aceea, în cazul în care acțiunea de ucidere este urmată de o a doua faptă, de profanare a cadavrului, aceste două fapte distincte, succesive, trebuie că primească haina juridică firească fiecăreia, corespunzătoare infracțiunii de omor în forma în care a fost săvârșită, precum și infracțiunii de profanare de morminte, aflate în concurs real."; De asemenea, s-a arătat că "existența infracțiunii de profanare nu este subordonata vreunui scop, iar dacă totuși se constată că s-a acționat cu un eventual scop ori mobil, acestea nu pot fi avute în vedere decât în procesul de individualizare a pedepsei. Așadar, în ipoteza în care un cadavru este dezmembrat sau incendiat ori distrus în alt mod în scopul ascunderii infracțiunii de omor săvârșite anterior, s-au săvârșit două infracțiuni concurente, în sensul prevederilor art. 33 lit. a) din Codul penal"; .

De asemenea, potrivit jurisprudenței instanței supreme "Omorul săvârșit de făptuitor asupra bunicii sale, urmat de profanarea cadavrului victimei, în scopul de a împiedica descoperirea faptei de omor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută în art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. și ale celei de profanare de morminte prevăzută în art. 319 C. pen, în concurs real de infracțiuni (decizia nr. 2313/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

În consecință, chiar dacă inculpații au profanat cadavrul victimei după uciderea acesteia în scopul de a împiedica descoperirea faptei de omor, acționând cu intenție indirectă sub aspectul profanării, se constată că cele două acțiuni ale lor îmbracă forma a două infracțiuni distincte, infracțiunea de profanare de cadavre sau morminte nefiind subordonata vreunui scop.

Sub aspectul laturii subiective, inculpații au săvârșit infracțiunile concurente cu intenție-directă în cazul infracțiunii de omor calificat și cu intenție indirectă în cazul infracțiunii de profanare de cadavre sau morminte.

6. Individualizarea judiciară a pedepselor

Potrivit art. 103 alin. 2 c.p.rpen, condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

De asemenea, conform art. 396 alin. 2 condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Raportat la probatoriul administrat în cauză instanța constată, mai presus de orice îndoială rezonabilă, că faptele inculpaților există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților, se vor va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 74 c.pen:

-gravitatea infracțiunilor săvârșite, dată de severitatea pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunile comise-pedeapsa detențiunii pe viață sau închisorii de la 15 la 25 de ani pentru infracțiunea de omor calificat, de împrejurările concrete de comitere- inculpații sunt acuzați că pe fondul unui plan dinainte stabilit, la data de 13.12.2014 inculpata ***** i-a administrat victimei *****, soțul său, în scopul de a-l ucide, produse medicamentoase cu efect tranchilizant (Diazepam și, posibil Xyzal), pe care le-a introdus, fără cunoștința victimei, în alimentele consumate de către aceasta la masa de seară, după care, în dimineața zilei de 14.12.2014, văzând că nu s-a produs decesul victimei, l-a chemat în locuința sa și a victimei pe inculpatul ***** și, profitând de starea de neputință de a se apăra în care se afla victima, inculpatul ***** a exercitat acte de violență asupra acesteia prin încătușarea și apoi sufocarea victimei cu perna provocând decesul victimei, timp în care inculpata a ținut victima de picioare și cu

-periculozitatea infractorilor-inculpata ***** era căsătorită cu victima de 18 ani, cei doi aveau împreună o fetiță de 9 ani, hotărând să o lipsească pe fetița ei minoră de tatăl pe care îl iubea foarte mult, de sprijinul afectiv și financiar pe care acesta i-l oferea și pe care ar fi continuat să i-l ofere dacă nu ar fi suprimat în mod brutal viața soțului ei.

De asemenea instanța reține că inculpata a dat dovadă de foarte mult sânge rece, premeditând comiterea infracțiunii cu amantul ei la mai puțin 3 luni de la momentul când s-au cunoscut pentru a rămâne cu toate bunurile pe care soțul ei le avea și pentru a se putea căsători cu inculpatul, de o așa manieră, încât i-a administrat tranchilizante soțului ei cu intenția de a-l ucide în timp ce fetița lor era în casă, fiindu-i indiferentă împrejurarea că în ziua următoare dacă victima ar fi murit din cauza supradozei cu Diazepam, fetița și-ar fi găsit tatăl în această stare. De altfel, în dimineața de 14.12.2014 fetița a încercat să se joace cu victima, însă aceasta s-a aflat în imposibilitate fizică din cauza administrării de către soția sa a tranchilizantelor.

De asemenea, trebuie remarcată preocuparea inculpatei pentru a-și asigura un alibi, prin felul în care a plănuit cu inculpatul să ascundă cadavrul, prin aruncarea lucrurilor care îi puteau lega de uciderea victimei și incrimina, inclusiv prin faptul că inculpata a vorbit de pe telefonul de serviciu cu inculpatul în timp ce cumpărau obiectele ce le erau necesare pentru ascunderea cadavrului-pentru a nu se face legătura între ei mai târziu- și trimiterea de mesaje de pe telefonul victimei pentru a da impresia că la data de 14.12.2014, după ora 14, victima era încă în viață.

Aceeași preocupare a inculpatei de a găsi o scăpare, inclusiv prin acuzarea unor persoane nevinovate care nu au nicio legătură cu faptele, se observă și după momentul arestării ei, când i-a scris surorii ei *****, un bilet în care îi cerea să îi trimită "o scrisoare de amenințare de la arabi";, fără nume la expeditor, o instruia să folosească mănuși sau șervețel, "scrisul de pe plic să fie ca cel din scrisoare, modificat și să semene cu scrisul unui arab"; . Astfel, instrucțiunile inculpatei către sora ei erau următoarele: "pe jumătate de coală albă, fără să lași amprente, scrii cu litere de tipar puțin modificat de cum scrii tu de obicei: DACĂ VORBEȘTI O SĂ MORI ÎN ÎNCHISOARE ȘI AVEM SA LUAM COPILUL TAU. ALLAH NU IARTĂ!";

Totodată se remarcă faptul că la trei zile după uciderea victimei, încercând să disimuleze faptele inclusiv prin declanșarea unor căutări inutile punând organul de urmărire pe piste false, inculpata a declarat dispariția victimei sugerând că aceasta ar fi putut fi prinsă de cămătarii la care avea datorii ori că ar fi plecat din țară pentru a scăpa de cei cărora le datora mari sume de bani ori chiar că ar face parte dintr-o grupare islamică și să fi părăsit România.

Totodată, se remarcă lipsa acesteia de compasiune, afecțiune pentru membrii apropiați ai familiei, lipsă de atașament și respect prin aceea că după 10 zile de la uciderea victimei, l-a adus în casă, în apropierea fetiței pe care o lipsise de tatăl ei în preajma sărbătorilor de iarnă, când relațiile devin mai strânse între membrii familiei, pe amantul ei împreună cu care îi ucisese tatăl.

De asemenea, în biletul adresat din arest de inculpată surorii ei *****, recunoscut de inculpată în ședința publică din data de 17.12.2015 ca fiind scris de ea, inculpata a scris următoarele: ";v-am luat prin surprindere și v-am stricat rostul și planurile pe care le aveați în Germania, dar sper să reușim și dacă nenorocitul acela-victima, n.n.- are bunuri de-ale lui ***** pe numele lui să fie trecute pe numele ***** și să avem toți o viață și un viitor mai bun. Să știi că nu îmi pare rău de ceea ce am făcut pt. că oricum acel monstru era hotărât să nu mă lase să trăiesc fericită și liniștită și nici pe *****. Ar fi obligat-o să treacă în religia lui când mai creștea și ar fi obligat-o să se mărite cu vreun arăbete de-al lui. Oricum, faptul că mă amenința în ultima vreme că îmi ia copilul pt. că el are mai mulți bani să o crească, mă amenința că dacă rămâne în România, o să ia el mansarda și o să o aducă și pe jegoasa aia să stea deasupra noastră, nu voia să mă lase să îmi refac viața, ca să nu fie *****. -inculpatul *****, n.n.- tatăl *****, de parcă el era un tată model, asta m-a făcut să-mi pierd mințile și să îi pun Diazepam în ceai. Nu îl mai suportam. Voiam să dispară din viața noastră, să nu îl las să își bată joc și de ***** cum și-a bătut joc de mine.";

De asemenea

-inculpatul ***** a dat dovadă de foarte mult sânge rece, premeditând comiterea infracțiunii împreună cu inculpata la mai puțin 3 luni de la momentul când s-au cunoscut pentru a rămâne cu toate bunurile pe care soțul ei le avea și pentru a se putea căsători cu inculpata, căutând pe internet diferite moduri de a ucide o persoană și discutând cu inculpata cu privire la posibilitatea de a-i administra soțului ei sodă caustică sau o supradoză de somnifere.

Trebuie remarcată preocuparea inculpatului pentru a-și asigura un alibi, prin felul în care a plănuit cu inculpata să ascundă cadavrul, prin aruncarea lucrurilor care îi puteau lega de uciderea victimei și incrimina, inclusiv prin faptul că inculpatul a vorbit de pe telefonul de serviciu cu inculpata în timp ce cumpărau obiectele ce le erau necesare pentru ascunderea cadavrului-pentru a nu se face legătura între ei mai târziu- și trimiterea de mesaje de pe telefonul victimei pentru a da impresia că la data de 14.12.2014, după ora 14, victima era încă în viață, singura preocupare a inculpatului de a găsi o scăpare determinându-l să adopte un comportament de acuzare a unor persoane nevinovate care nu au nicio legătură cu faptele.

Lipsa de remușcări a inculpatului se deduce și din faptul că după ce a ucis victima s-a mutat în casa acestuia petrecând după 10 zile de la suprimarea vieții victimei sărbătorile de iarnă împreună cu inculpata și cu fetița de 9 ani care își aștepta tatăl acasă, mutându-se apoi în luna februarie în mansarda apartamentului inculpatei și continuând traiul în comun cu inculpata.

-conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal-deși inițial în faza urmăririi penale, după data de 16.04.2015 și în faza judecății, până în noiembrie 2015 inculpații au recunoscut comiterea infracțiunii de omor, ulterior aceștia au revenit arătând că victima ar fi fost ucisă de partenerul de afaceri al victimei;

-nivelul de educație, vârsta, situația familială și socială- inculpata ***** este în vârstă de *****, are studii *****., de profesie *****., are un copil minor rezultat din căsătoria cu victima și nu are antecedente penale; inculpatul ***** este în vârstă de *****., are studii *****., de profesie *****.și nu are antecedente penale

În ceea ce privește alegerea dintre pedepsele alternative prevăzute de lege în privința infracțiunii de omor calificat (pedeapsa închisorii/detențiunii pe viață) și dozarea pedepselor, tribunalul va avea în vedere pericolul social concret sporit în cauză al faptei, care justifică aplicarea unor pedepse aspre, de natură să asigure funcțiile de constrângere, exemplaritate și reeducare a inculpaților, pedeapsa fiind menită să determine înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpaților, dar și să dea o minimă satisfacție rudelor îndurerate de dispariția prematură a victimei, precum și opiniei publice profund marcată de asemenea fapte violente, cu încălcarea gravă a dreptului fundamental la viață.

Tribunalul consideră că individualizarea pedepsei trebuie să aibă ca scop determinarea aplicării unei pedepse juste, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și prin punctul de vedere al nevoii de reeducare a inculpaților. În această manieră se realizează și scopul pedepsei, cel de prevenție generală și specială.

Pentru a se putea aprecia în mod concret gravitatea faptei și pentru a se realiza o justă individualizare a pedepsei este necesar a se raporta fapta dedusă judecății la sistemul general de valori acceptat de societate și care ar trebui să se reflecte în hotărârea pronunțată.

De asemenea, este important a se analiza conținutul concret al faptei, acțiunea sau inacțiunea concretă, mijloacele folosite, urmarea imediată și în egală măsură, caracterul și importanța obiectului infracțiunii, caracterul și importanța urmărilor acesteia, prejudiciul efectiv produs, evaluarea gravității faptei, a atitudinii psihice a inculpaților față de fapta comisă și urmările produse.

Totodată tribunalul consideră că în ansamblul criteriilor indicate de art. 74 C. pen., persoana inculpaților reprezintă doar un reper, astfel că simpla împrejurare că inculpații nu au antecedente penale nu poate prevala față de criteriul gradului de pericol social concret ridicat pe care îl prezintă fapta acestora.

În consecință, raportat la circumstanțele concrete în care inculpații au premeditat și pus în aplicare hotărârea de a suprima viața victimei, având în vedere că lăcomia a fost mobilul principal în comiterea acestei infracțiuni, la modul atent în care au aruncat obiectele care îi puteau lega de comiterea omorului și mai târziu incrimina, modul cum au ascuns cadavrul victimei, ținând cont de lipsa lor de remușcare privitor la uciderea victimei, de faptul că în mod constant au încercat să inducă organele judiciare în eroare mai întâi cu privire la căutările victimei date dispărute după ce ei o uciseseră și apoi după ce au fost arestați, recurgând nu numai la minciuni cu privire la împrejurările uciderii victimei, care până la un punct ar putea fi privite ca fiind acceptate și incluse în sfera dreptului la apărare, ci și la acuzarea unor persoane nevinovate de uciderea victimei, apelând inclusiv după arestarea lor la instruirea unor persoane străine de dosar să trimită scrisori de amenințare care să pară a fi fost scrise de cetățeni arabi, pentru a se justifica astfel schimbarea declarațiilor, instanța consideră că doar prin aplicarea pedepsei detențiunii pe viață pentru fiecare din cei doi inculpați se reflectă pericolul social concret al infracțiunii de omor calificat comise de ei și se evidențiază funcțiile preventivă, represivă și educativă ale pedepsei.

Se va avea în vedere că exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei inculpaților, contribuind la reeducarea lor, iar fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată, stabilirea unei pedepse juste și proporționale contribuie la realizarea finalității acesteia.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.2 C.p., se vor interzice inculpatei drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile *****. ***** *****., *****. *****., *****., membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** și de a se apropia de aceștia), pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale-în raport de infracțiunea de omor calificat, respectiv pe o durată de pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale-în raport de infracțiunea de profanare de cadavre sau morminte.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., se vor interzice inculpatei drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile *****., membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** și de a se apropia de aceștia), care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Aceste interdicții ca pedeapsă complementară și accesorie sunt justificate de următoarele: după 18 ani de căsnicie petrecuți cu victima, la trei luni după ce l-a cunoscut pe inculpat, inculpata a suprimat viața soțului ei pentru a rămâne cu amantul și a se bucura de toate avantajele financiare -bani și proprietăți pe care soțul său le-a câștigat prin muncă-, de împrejurarea că după 10 zile de la uciderea tatălui fetiței pe care inculpata pretinde că o iubește, l-a adus acasă pe ucigașul tatălui ei, fetița fiind extrem de atașată de tatăl ei, în perioada sărbătorilor de iarnă, când aceasta în mod obișnuit petrecea această perioadă împreună cu tatăl ei, având în vedere că, potrivit referatului de evaluare, inculpatul a fost surprins de sora inculpatei admonestând-o pe minoră și chiar a lovit-o de câteva ori, iar în faza judecății a fost adus la cunoștința instanței faptul că inculpata plănuia să o ia pe minoră din plasamentul surorii ei și să o dea în plasament numitei Bordea Liliana, persoană pe care a întâlnit-o în arest, fiind acuzată de comiterea unor infracțiuni informatice, inculpata fiind nemulțumită de faptul că sora ei nu o aducea suficient de des pe minoră să o vadă, indiferent ce consecințe ar produce acest fapt asupra minorei, instanța consideră că interesul superior al minorei este acela ca minora să nu mai interacționeze cu inculpata din moment ce aceasta din urmă, prin deciziile pe care le-a luat, a afectat grav viitorul și dreptul la dezvoltare armonioasă a minorei într-un climat familial în care să se bucure de iubirea, ocrotirea și prezența ambilor părinți.

De asemenea, din moment ce inculpata nu a dovedit să aibă remușcări față de fapta comisă, iar din biletul trimis din arest de inculpată surorii ei-fila 417 verso, vol I al instanței) rezultă că în legătură cu familia victimei singura preocupare a inculpatei era aceea să o învețe pe sora ei să îl mintă pe fratele victimei cu privire la taxa școlară a minorei: "chiar dacă rezolvi să plătești mai puțin la școală, spune-le că te costă 500 de euro și nu trebuie să știe *****., așa că poți să mai ceri 500 de euro de la el sau de la arăbeți"; -este justificată și interzicerea inculpatei a dreptului de a comunica cu părțile civile *****., membri de familie ai victimei.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.2 C.p., se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile *****., membri de familie ai victimei, cu inculpata ***** și de a se apropia de aceștia), pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale-în raport de infracțiunea de omor calificat, respectiv pe o durată de pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale-în raport de infracțiunea de profanare de cadavre sau morminte.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile minora *****. membri de familie ai victimei, cu inculpata ***** și de a se apropia de aceștia), pe o durată de 5 ani, care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Din moment ce inculpatul l-a ucis pe tatăl minorei și respectiv pe fiul și fratele părților civile menționate mai sus, ținând seama și de împrejurarea că în perioada scurtă cât a conviețuit cu inculpata și cu minora a fost surprins admonestând-o și lovind-o pe minoră, se constată că este justificată aplicarea interdicțiilor menționate mai sus ca pedeapsă complementară și accesorie.

În condițiile în care după trei luni de când s-au cunoscut cei doi inculpați au suprimat viața soțului inculpatei, în scopul de a rămâne cu toate bunurile victimei, au sesizat poliția cu privire la dispariția victimei deși știau că aceasta este decedată, iar în faza judecății au acuzat persoane nevinovate de comiterea omorului pe care inițial l-au recunoscut cu lux de amănunte, se constată că este justificată interdicția ca pedeapsă complementară și accesorie pentru inculpați de a dreptul de a comunica unul cu celălalt și de a se apropia unul de celălalt.

În temeiul art. art.383 alin.(1) din C.pen., inculpații vor fi condamnați la pedeapsa de 3 ani închisoare fiecare.

În baza art. 38, art.39 lit. a Cp și art.45 alin. 3 lit. a Cp se vor contopi pedepsele principale aplicate fiecărui inculpat prin prezenta, urmând ca inculpații să execute pedeapsa cea mai grea, a detențiunii pe viață și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul 45 alin. 5 c.pen. și art.65 alin.1 C.p., se vor interzice inculpaților drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Raportat la natura și gravitatea infracțiunii de omor calificat, ținând seama de circumstanțele comiterii acestor infracțiuni și de valoarea socială lezată- infracțiunea de omor calificat este îndreptată împotriva celui mai important drept al omului, dreptul la viață, care este un drept esențial, fundamental care constituie condiția exercitării celorlalte drepturi garantate, infracțiunea fiind prin ea însăși un pericol concret pentru ordinea publică și nu doar un pericol abstract la adresa relațiilor sociale protejate de legea penală, având în vedere pronunțarea prezentei hotărâri de condamnare, instanța apreciază că prin lăsarea în libertate a inculpaților s-ar crea pericol pentru ordinea publică, astfel că în baza art. 399 alin. 1 c.pr.pen va menține arestarea preventivă a celor doi inculpați; măsura este executorie cf. art. 399 alin. 4 c.pr.pen.

În temeiul art.72 C.pen., se va computa în raport de ambii inculpați durata reținerii și a arestării preventive, de la data de 16.04.2015 la zi.

7. Latura civilă a cauzei

Se constată că în termen legal au formulat pretenții civile constituindu-se părți civile rudele victimei după cum urmează:

-părțile civile ***** *****. (mama victimei), *****. (frații victimei), *****. (sora victimei) solicitând câte 250.000 euro fiecare cu titlu de daune morale; partea civilă *****. a solicitat și suma de 630,76 lei reprezentând cheltuieli de înhumare și suma de 9000 USD trimisă inculpatei pentru a face demersuri în vederea găsirii fratelui său cât victima era dată dispărută și pentru a o ajuta pe fiica inculpatei și a victimei, nepoata sa (înscrisul de la fila 119, vol I al instanței și precizările privitoare la latura civilă aduse la termenul din 28.01.2016)

- partea civilă minoră *****. (prin avocat din oficiu, curator și persoana căreia i-a fost încredințată în plasament *****) a solicitat suma globală de 288.000 euro reprezentând daune materiale, suma de 1500 euro/lună până la împlinirea vârstei de 25 ani și 600.000 euro cu titlu de daune morale.

Părțile civile au solicitat obligarea în solidar a inculpaților la plata despăgubirilor civile solicitate.

Dispozițiile Codului civil incidente în cauză

1. în privința obligației de a plăti pensie de întreținere

Art. 529. - (1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

(2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.

Art. 530. - (1) Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.

(2) Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.

(3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.

Art. 533. - (1) Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.

(3) De asemenea, părțile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanța de tutelă poate hotărî ca întreținerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreținere ale celui îndreptățit pe o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioadă în care se datorează întreținerea, în măsura în care debitorul întreținerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligații.

Art. 1.386.- (3) Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestații periodice.

Art. 1.390. - (1) Despăgubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor îndreptățiți, potrivit legii, la întreținere din partea celui decedat.

2. în privința daunelor materiale

Art. 1.381. - (1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparație.

(2) Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.

Art. 1.382. - Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat.

Art. 1.385. - (1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(2) Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.

Art. 1.386. - (1) Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă victima nu este interesată de reparația în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părților sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească.

(2) La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului.

Art. 1.392. - Cel care a făcut cheltuieli pentru îngrijirea sănătății victimei sau, în caz de deces al acesteia, pentru înmormântare are dreptul la înapoierea lor de la cel care răspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli.

3. în privința daunelor morale

Art. 1.391. - (2) Instanța judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu.

Instanța constată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale: fapta ilicită a inculpaților constând în uciderea victimei *****, prejudiciile materiale suferite de părțile civile constând în efectuarea de cheltuieli pentru înhumarea victimei, neplata pensiei de întreținere în favoarea fetiței victimei după decesul victimei, plata unor sume inculpatei pentru suportarea cheltuielilor privitoare la găsirea victimei în perioada cât aceasta a fost dată dispărută precum și pentru întreținerea minorei, prejudiciile morale pentru durerea încercată prin moartea victimei, legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudicii, vinovăția dovedită a inculpaților.

În ceea ce privește plata daunelor materiale

1. partea civilă minoră

-cererea de despăgubiri formulată pentru partea civilă minoră în vârstă de *****. *****. - născută la data de *****. prin avocat din oficiu, curator și persoana căreia i-a fost încredințată în plasament *****: s-a solicitat suma globală de 288.000 euro reprezentând daune materiale, suma de 1500 euro/lună până la împlinirea vârstei de 25 ani

Declarațiile martorilor audiați în faza judecății cu privire la relația de afecțiune dintre victima ***** și fetița sa, precum și cu privire la contribuția victimei la plata cheltuielilor de întreținere a minorei:

-martorul *****.: victima își iubea foarte mult fetița și de la victimă știe că aceasta acorda suma de 1000 euro/lună pentru cheltuielile fetiței,

-martorul *****.: victima avea foarte mare grijă de fetiță, chiar dacă se afla la Constanța, lăsa totul și venea în București să își vadă fetița,

-martora *****.: în prezența ambilor părinți fetița era mai atașată de tată,

-martoru l*****. *****. avea o relație foarte apropiată cu fetița lui, aceasta era viața lui; victima se ocupa de toate cheltuielile, iar fetiței îi cumpăra tot ce își dorea,

-martora*****.: ***** avea o relația apropiată cu fetița, pe care o diviniza, o suna zilnic, plănuise să-și petreacă sărbătorile de iarnă împreună cu fetița lui; de asemenea, martora a declarat că victima o trimitea pe martoră la bancă pentru a depune banii necesari cheltuielilor familiei sale care locuia în București-5-6.000 lei/lună;

-martorul *****.: victima era foarte legată de fetița sa, o mare parte din conversațiile pe care le aveau se raportau la fetița; victima contribuia la întreținerea fetiței și îi dădea câți bani dorea

Instanța, în acord și cu disp. art. 533 alin. 3 c.civ., consideră că nu se mai justifică acordarea unei prestații periodice pentru perioada 14.12.2014 (data decesului victimei, tatăl minorei) și până la data pronunțării hotărârii, având în vedere că obligația de întreținere vizează satisfacerea nevoilor în timp, iar pensia de întreținere trebuie să răspundă unor nevoi urgente pentru procurarea celor necesare traiului, astfel că se va stabili o sumă globală pentru această perioadă de 1 an și 2 luni.

Instanța are în vedere la stabilirea acestei sume globale, suma de 6000 lei pe lună (aprox. 1500 euro) pe care martora *****. a declarat că victima o trimitea lunar pentru cheltuielile fetiței (1500 euro/lună x 14 luni=21.000 euro), reprezentând sumă globală cu titlu de pensie de întreținere de la data decesului victimei și până la data pronunțării.

Având în vedere că potrivit art. 533, art. 1.386 alin. 3 și art. 1.390 alin. 1, prejudiciul are un caracter de continuitate, este justificată acordarea unei despăgubiri părții civile minore sub formă de prestații periodice, parte civilă căreia victima îi presta lunar pensie de întreținere și care prin moartea tatălui îi este lipsită de acest drept, va acorda părții civile *****. ***** Cristina suma de 1500 euro /lună până la împlinirea vârstei de 18 ani cu titlu de pensie de întreținere.

2. Partea civilă *****., fratele victimei

-cererea privind plata daunelor materiale formulată de partea civilă *****.: suma de 630,76 lei reprezentând cheltuieli de înhumare și suma de 9000 USD trimisă inculpatei pentru a face demersuri în vederea găsirii fratelui său cât victima era dată dispărută și pentru a o ajuta pe fiica inculpatei și a victimei.

Se constată că potrivit facturii fiscale de la fila 125, vol I al instanței, s-a făcut dovada plății de către partea civilă *****. sumei de 630,76 lei pentru înhumarea victimei.

În ceea ce privește cererea privind acordarea sumei de 9000 USD trimisă inculpatei pentru a face demersuri în vederea găsirii fratelui său cât victima era dată dispărută și pentru a o ajuta pe fiica inculpatei și a victimei, din înscrisurile depuse la dosar și din declarația martorului *****. rezultă indubitabil că partea civilă i-a trimis bani cu acest titlu inculpatei, însă suma dovedită este de 1800 euro (a se vedea chitanța din 6.03.2015 de la fila 127, vol I al instanței, din josul paginii), celelalte chitanțe depuse neputând fi luate în calcul întrucât sunt din anii 2011 și 2012, anterior decesului victimei, neavând legătură cu fapta de omor.

În ceea ce privește daunele morale

În prealabil trebuie precizat că tribunalul a respins cererea avocatului părții civile minore *****. ***** Cristina privind efectuarea unei expertize psihologice pentru a constata suferința minorei în raport de dispariția bruscă din viața ei a tatălui ei întrucât instanța consideră că prin decesul victimei este evident faptul că s-a produs un prejudiciu moral părții civile minore care a fost lipsită în mod brusc de prezența și afecțiunea tatălui ei pe care martorii au declarat că fetița îl iubea foarte mult.

În ceea ce privește solicitarea formulată părțile civile, tribunalul are în vedere că suprimarea vieții victimei de către inculpați reprezintă o pierdere iremediabilă pentru părțile civile (a tatălui, respectiv a fratelui și fiului), ținând cont de șocul pe care probabil nu îl vor depăși niciodată, produs de anunțarea decesului victimei și a modului în care aceasta a fost ucisă și apoi legată și înfoliată pentru a i se ascunde cadavrul în troler, părțile civile fiind lipsite pentru totdeauna de afecțiunea victimei și de dreptul de a se bucura de prezența unuia din membrii familiei lor decedat, dar și de sprijinul său moral și financiar.

În privința cererii de acordare a daunelor morale, instanța reține că aceasta este parțial întemeiată. Astfel, pe de o parte, dificultatea cuantificării prejudiciului moral nu poate suprima protecția acordată persoanelor prejudiciate în urma săvârșirii infracțiunii, iar pe de altă parte, marja mare de apreciere de care se bucură instanța în această materie nu trebuie să se materializeze nici în stabilirea unor daune morale într-un cuantum nejustificat de mare.

Referitor la despăgubirile pentru daune morale solicitate de părțile civile, la stabilirea cuantumului sumelor acordate, instanța are în vedere că moartea victimei constituie o pierdere ireparabilă, care necesită o reparație morală echitabilă și se impune stabilirea unei proporționalități între suferința provocată, care, deși nu poate fi cuantificată, poate fi estimată, și sarcina impusă inculpaților, în solidar, de a suporta plata despăgubirilor ce vor fi acordate cu titlu de daune morale.

Determinarea sumelor de bani de natură a alina, în speță, suferința cauzată părților civile s-a făcut prin luarea în considerare a particularităților lor psihice și afective, a legăturilor de afecțiune existente între fetița minoră, mama și frații victimei, astfel cum au rezultat din probele administrate, șocul resimțit de către fetiță și părinți în urma decesului subit al fiului și afectarea profundă a echilibrului lor psihic și emoțional reprezintă urmări incontestabil generate de infracțiunea ce a făcut obiectul judecății.

În vederea cuantificării daunelor morale către părțile civile, care se circumscriu unei categorii de prejudicii definită ca "prejudiciu de afecțiune";, a cărui compensare prin acordarea unor sume de bani a fost constant admisă în jurisprudență și reglementată ulterior expres de prevederile art. 1391 alin. 2 C.civ., instanța a ținut seama și de natura infracțiunii comise de inculpați (infracțiunea de omor calificat), de vârsta victimei (52 de ani la data decesului survenit la 14.12.2014), de suferințele psihice cauzate fetiței, mamei și fraților victimei, determinate de decesul tatălui, fiului și respectiv fratelui lor, și a stabilit suma de 300.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea părții civile minore *****. ***** *****. și câte 100.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea părților civile *****. considerând că acestea au un caracter rezonabil și nu au o valoare vădit disproporționată față de pierderea ireversibilă suferită de părțile civile, ca urmare a suprimării vieții victimei infracțiunii de omor.

Față de cele expuse mai sus, în baza art. 25 și art. 397 c.pr.pen. se vor admite în parte acțiunile civile formulate de părțile civile *****..

Vor fi obligați inculpații în solidar la plata următoarelor despăgubiri civile:

- suma de 630,76 lei (cheltuieli de înhumare) și 1800 euro (cheltuieli pentru căutarea victimei dispărute) cu titlu de daune materiale și 100.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea părții civile *****.,

- suma de câte 100.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea fiecăreia din părțile civile *****.,

- suma de 21.000 euro cu titlu de daune materiale reprezentând suma globală cu titlu de pensie de întreținere de la data decesului victimei -14.12.2014 și până la data pronunțării, suma de 1500 euro /lună până la împlinirea vârstei de 18 ani cu titlu de pensie de întreținere și 300.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea părții civile minore *****..

Se vor respinge celelalte pretenții civile.

7. Măsuri asiguratorii

În vederea reparării prejudiciului cauzat părților civile, până la concurența sumelor de 722.800 euro și 630,76 lei se va menține măsura asigurătorie a sechestrului cu privire la următoarele bunuri aparținând inculpatei *****, astfel cum a fost instituită prin ordonanța din data de 29.06.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București,:

• Cota de ½ din dreptul de proprietate asupra unității individuale (apartament compus din trei camere și dependințe cu cota indiviză de 1,453% din suprafața de folosință comună a imobilului și 16,26 m2 teren în folosință) situate în *****. - imobil înscris în cartea funciară nr. *****. a municipiului București, *****;

• Unitatea individuală (teren în proprietate și apartament în curs de execuție în suprafață de 95,61 m2, nr. CF *****,) situată în *****. imobil înscris în cartea funciară nr. *****, a municipiului București, Sector 1*****,;

• Teren intravilan, în suprafață de 11.247 m2, (teren în proprietate, situat în București *****,, imobil înscris în cartea funciară nr. *****, a municipiului București *****,,.

• Sumei de 14.050 euro, descoperită și ridicată cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatei *****, situată în București, , consemnată la CEC Bank - Unitatea Victoria (Calea Victoriei nr.11, sector 3), conform recipisei de consemnare nr. *****,

8. Alte dispoziții

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea înscrierii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

9. Cheltuieli judiciare

Se va dispune avansarea sumei de 170 lei reprezentând costul expertizelor psihiatrice efectuate în privința inculpaților din fondul Ministerului Justiției în contul RO 98 TREZ. 7045009X. XX00.0183 Trezoreria Statului Sector 4 București.

În temeiul art.274 alin.1 C.proc.pen., inculpații vor fi obligați la plata sumei de 25.450 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Se va dispune avansarea onorariilor avocaților desemnați din oficiu cf. delegațiilor nr. *****, , ***** și cuvenit curatorului părții civile minore-av*****, ***** *****,, substituită de av. *****,.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea privind schimbarea încadrării juridice formulată de avocata inculpatei *****.

1.1. În temeiul art.188 alin.(1) - art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen., cu aplic. art. 199 alin. (1) din C.pen., condamnă pe inculpata ***** la pedeapsa detențiunii pe viață.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.2 C.p., interzice inculpatei drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile *****, membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** și de a se apropia de aceștia), pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatei drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** și de a se apropia de aceștia), pe o durată de 5 ani, care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

1.2. În temeiul art. art.383 alin.(1) din C.pen., condamnă inculpata la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.1 C.p., interzice inculpatei drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** și de a se apropia de aceștia), pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatei drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** și de a se apropia de aceștia), pe o durată de 2 ani, care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 38, art.39 lit. a Cp și art.45 alin. 3 lit. a Cp contopește pedepsele principale aplicate inculpatei prin prezenta, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, a detențiunii pe viață și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul 45 alin. 5 c.pen. și art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatei drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art.399 alin.1 Cpp., menține măsura arestării preventive a inculpatei.

În temeiul art.72 C.pen. deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 16.04.2015 la zi.

2.1. În temeiul art.188 alin. (1) - art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen., condamnă pe inculpatul ***** la pedeapsa detențiunii pe viață.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.2 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpata ***** și de a se apropia de aceștia), pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpata ***** și de a se apropia de aceștia), pe o durată de 5 ani, care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

2.2. În temeiul art. art.383 alin.(1) din C.pen., condamnă inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpata ***** și de a se apropia de aceștia), pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. (dreptul de a comunica cu părțile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpata ***** și de a se apropia de aceștia), pe o durată de 2 ani, care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 38, art.39 lit. a Cp și art.45 alin. 3 lit. a Cp contopește pedepsele principale aplicate inculpatului prin prezenta, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, a detențiunii pe viață și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul 45 alin. 5 c.pen. și art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n C.p. care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art.399 alin.1 Cpp., menține măsura arestării preventive a inculpatului.

În temeiul art.72 C.pen. deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 16.04.2015 la zi.

Latura civilă a cauzei

În baza art. 25 și art. 397 c.pr.pen. admite în parte acțiunile civile formulate de părțile civile *****,.

Obligă inculpații în solidar la plata următoarelor despăgubiri civile:

- suma de câte 100.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea fiecăreia din părțile civile *****,,

Respinge celelalte pretenții civile.

Menține măsura asigurătorie a sechestrului cu privire la următoarele bunuri aparținând inculpatei *****, astfel cum a fost instituită prin ordonanța din data de 29.06.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, în vederea reparării prejudiciului cauzat părților civile, până la concurența sumelor de 722.800 euro și 630,76 lei:

• Cota de ½ din dreptul de proprietate asupra unității individuale (apartament compus din trei camere și dependințe cu cota indiviză de 1,453% din suprafața de folosință comună a imobilului și 16,26 m2 teren în folosință) situate în *****, - imobil înscris în cartea funciară nr. *****, a municipiului București, *****;

• Unitatea individuală (teren în proprietate și apartament în curs de execuție în suprafață de 95,61 m2, nr. *****,) situată în București, *****, imobil înscris în cartea funciară nr. *****, a municipiului București, *****,;

• Teren intravilan, în suprafață de 11.247 m2, (teren în proprietate, LOT *****,, situat în București *****,, imobil înscris în cartea funciară nr. *****, a municipiului București, *****.

• Sumei de 14.050 euro, descoperită și ridicată cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatei *****, situată în București, *****,, consemnată la CEC Bank - Unitatea Victoria (Calea Victoriei nr.11, sector 3), conform recipisei de consemnare nr. *****,

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea înscrierii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Dispune avansarea sumei de 170 lei reprezentând costul expertizelor psihiatrice efectuate în privința inculpaților din fondul Ministerului Justiției în contul RO 98 TREZ. 7045009X. XX00.0183 Trezoreria Statului Sector 4 București.

În temeiul art.274 alin.1 C.proc.pen., obligă inculpații la plata sumei de 25.450 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Dispune avansarea onorariilor avocaților desemnați din oficiu cf. delegațiilor nr. *****, și cuvenit curatorului părții civile minore-av. *****,, substituită de av. *****,.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.02.2016.

Președinte Grefier

*****, *****,

Omorul calificat. Jurisprudență Omor

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul calificat. Jurisprudență Omor