PENAL.procedura camera preliminara .Inadmisibilitatea analizării temeiniciei acuzaţiei, a substanţei probelor şi a vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului
| Comentarii |
|
Judecătoria PĂTĂRLAGELE Sentinţă penală nr. 2 din data de 25.02.2016
ÎNCHEIEREA NR. 126
CAMERĂ PRELIMINARĂ
Ședința de cameră de consiliu de la data de 24.08.2015
La data de 3.06.2015 inculpatul C. L. D. a formulat cerere prin care a invocat nelegalitatea actului de sesizare al instanței și nelegalitatea administrării probelor cu privire la rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele.
În motivare se arată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele inculpatul a fost trimis în judecata sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpa prevăzuta de art. 192 alin. 1, 2 cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal, constând in aceea ca "la data de 15.01.2011, pe raza localității Chirlești oraș Nehoiu, județul Buzău, în zona împădurită din punctul Gura Cheii, uciderea din culpa a victimei N.P., secretar al Clubului de Vânătoare Pătârlagele din cadrul AJVPS Buzău prin împușcare cu un cartuș marca Sauvestre calibru 12 mm tras cu arma de vânătoare marca Franchi seria S 005469S calibru 12/2 mm ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale si a masurilor de prevedere pentru exercitarea vânătorii sportive".
Consideră că actul de sesizare a instanței nu întrunește cerințele prevăzute de dispozițiile art. 327 si art. 328 din noul cod procedura penala, aceasta neregularitate - fata de natura ei - neputând, în mod evident, fi înlăturată de îndată si nici prin acordarea unui termen in acest scop.
Astfel, arată că la data de 27.03.2015 a formulat cerere de probe in cauza, solicitând administrarea probei cu expertiza tehnica specialitatea topografie, cu obiectivele menționate in cerere, reaudierea martorului D. V. si a expertului criminalist.
Cererea de probe a fost soluționata de procuror prin Ordonanța ……, prin care i-au fost respinse toate probele solicitate, ordonanța ce a fost comunicată inculpatului la data de 08.05.2015 cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
Învederează că ordonanța procurorului a fost expediata de la Parchetul Pătârlagele la data de 05.05.2015, în condițiile în care rechizitoriul dat în cauza a fost întocmit anterior, respectiv la data de 30.04.2015.
Potrivit prevederilor art. 339 c.p.p. inculpatul avea dreptul de a formula plângere împotriva actelor procurorului, competenta de soluționare a acestei plângeri aparținând prim procurorului Parchetului de pe langa Judecătoria Pătârlagele.
In condițiile în care rechizitoriul în cauza a fost întocmit înainte de primire de către inculpat a scrisorii recomandate prin care a fost expediata ordonanța procurorului prin care s-au respins toate probele solicitate apare ca evidenta încălcarea dreptului la aparare al inculpatului, respectiv s-a încălcat o componentă a dreptului la apărare, cea a egalității armelor ca parte a dreptului la un proces echitabil, în aceasta incluzându-se și faza inițială a anchetei penale, respectiv plasarea acuzatului într-o poziție în care să-și poată prezenta cauza de asemenea natură încât să nu fie dezavantajat față de acuzare (CEDO, hotărârea din 28 noiembrie 1991 cauza S contra Elveției, hotărârea din 6 iunie 2000, cauza Magee contra Marii Britanii).
Arată că dreptul la apărare, este un drept fundamental, garantat de Constituția României, mai multe articole ale legii fundamentale dezvoltându-1 și consacrându-i conținutul (art. 15(1), art. 16(1), art. 20 (1), art. 24 (1) (2), art. 124 (2), art. 131 (1).
Corelativ, dreptul la apărare este garantat în art.10 și art.89 și urm. Cod procedură penală, texte care instituie obligații și în ce privește asigurarea deplinei exercitări a drepturilor procesuale, asigurarea posibilității pregătirii și exercitării lor, astfel încât suspectul sau inculpatul să fie pedepsită potrivit vinovăției și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Conform art. 99 Cod procedură penală, sarcina administrării probelor în procesul penal, în cursul urmăririi penale, revine organului de urmărire penală, aceasta fiind cea mai importantă și laborioasă activitate a fazei urmăririi penale prin care se tinde la aflarea adevărului și lămurirea cauzei sub toate aspectele (art. 97 Cod procedură penală).
Art.6 alin.3 lit. c din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, standard european de protecție în materia dreptului de a dispune de timpul și de înlesnirile necesare pentru apărare, se aplică în cauză, fiind, printre altele, un element al noțiunii de proces echitabil în materie penală care poate juca un rol important, în măsura în care nerespectarea inițială a acestui drept (asistență juridică în faza urmăririi penale) ar putea compromite caracterul echitabil al procesului penal (hotărârile Imbrioscia contra Elveției, din 24 noiembrie 1993, John Murray contra Marii Britanii din 28 octombrie 1994).
Apreciază că prin întocmirea în cauza a rechizitoriului înainte ca soluția data de procuror cererii de probe formulata de inculpat să-i fi fost măcar expediata (la 05.05.2015) rezulta cu necesitate încălcarea dreptului la apărare, cu atât mai mult cu cat respingerea probei cu expertiza topo încalcă flagrant art. 172 alin. 12 c.p.p.
Astfel, potrivit prevederilor art. 172 alin. 12 c.p.p., "după finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se dispune efectuarea unei expertize", efectuarea expertizei fiind deci obligatorie atunci când concluziile constatării tehnico științifice sunt contestate (astfel cum este cazul in speța), în consecință ordonanța de respingere a probelor solicitate de inculpat fiind netemeinica si nelegala, prin comunicarea acesteia după întocmirea rechizitoriului cauzându-i-se inculpatului o vătămare grava si de neînlăturat.
De asemenea, prin respingerea cererii de reaudiere a expertului criminalist în prezenta apărătorului ales, în condițiile in care acesta a solicitat sa fie înștiințat de efectuarea oricărui act de urmărire penala si nu a fost înștiințat de organul de urmărire penala cu privire la data când a fost audiat expertul criminalist, impunându-se în consecința reaudierea acestuia, s-a cauzat inculpatului o grava încălcare a dreptului la apărare, vătămare a dreptului la apărare care nu poate fi înlăturata decât prin desființarea actului, respectiv a rechizitoriului din data de 30.04.2015, cu nesocotirea prevederilor legale ce reglementează dreptul la apărare.
Totodată, învedereză ca rechizitoriul nu satisface exigentele art. 328 c.p.p., în ceea ce privește analiza probelor si a mijloacelor de proba administrate în cauza, în aceasta privința procurorul limitându-se a enumera mijloacele de proba administrate fără a argumenta în nici un fel ce rezulta din fiecare si nici de ce pe unele dintre ele le retine, iar pe altele le înlătura (cu privire la acest aspect nici măcar nu se face vorbire in actul de sesizare a instanței).
În ceea ce privește nelegalitatea administrării probelor, învederează că solicită, în temeiul art. 345 alin. 2 si art.102 c.p.p. excluderea următoarelor probe nelegale:
Raportul de constatare tehnico științifica specialitatea cadastru întocmit la data de 05.11.2014 de expertul tehnic judiciar B. E., având în vedere ca potrivit art. 172 alin. 12 c.p.p., efectuarea expertizei este obligatorie atunci când concluziile constatării tehnico științifice sunt contestate (astfel cum este cazul in speța).
Arată că din dispoziția procurorului s-a dispus administrarea unei constatări tehnico-științifice în disprețul prevederilor legale, după 3 ani si 10 luni, a fost audiat un expert criminalist cu privire la întocmirea raportului de expertiza, fără ca inculpatul sau avocatul sa fie înștiințați, deși au solicitat să participe la orice act de urmărire penala.
Totodată mai arată că efectuarea unei constatări topografice (cadastru ) si nu a unei expertize topografice cu privire la care să poată solicita obiective si expert parte, nu se încadrează in condițiile prevăzute de art. 172 al. 9 din c.p.p. nefiind pericol în a se schimba ceva ce nu s-a schimbat deja în cei 3 ani si 10 luni scurși de la data faptei, între aceste schimbări fiind incluse desigur si cele de topografie a locului faptei si a solicitat să se dispună masurile legale pentru asigurarea dreptului la apărare efectiva, cerere care i-a fost respinsa.
Menționează că expertiza criminalistica a IGPR efectuata în cauza a concluzionat că nu se poate stabili dacă tragerea a fost directa sau prin ricoșeu si că exista posibilități infinite raportat la unghiul de tragere cu atât mai mult cu cat nu se poate stabili nici măcar poziția victimei.
Față de concluziile expertizei menționate, procurorul a dispus efectuarea unei constatări topografice (cadastru ) cu scopul evident de a anula concluziile expertizei criminalistice - balistică si de a stabili, cu riscul denaturării grave a adevărului că inculpatul a tras pe linia de vânătoare.
În ceea ce privește declarația luata expertului criminalist D. A., tot din dispoziția procurorului, declarație luata în absenta apărătorului ales al inculpatului, consideră că si această probă este nelegală, în condițiile în care, apărătorul ales nu a fost încunoștințat de organul de urmărire penala referitor la administrarea acestui mijloc de proba, deși formulase cerere în acest sens încă din anul 2011, expertul criminalist fiind ascultat cu încălcarea prevederilor art. 92 alin. 2 c.p.p. si
ale art. 179 alin. 3 c.p.p.
Cu privire la experimentul judiciar efectuat in data de 19.01.2011, întrucât la aceea data s-a început urmărirea penala împotriva inculpatului prin rezoluția nr…., însă administrarea acestei probe s-a dispus cu toate că nu îi fusese adusa la cunoștința calitatea de învinuit si drepturile care decurg din aceasta.
Mai mult, deși probele nu au o valoare dinainte stabilita se observă că prin rechizitoriu se înlătura cu desăvârșire, fără a motiva in vreun fel, concluziile raportului IGPR reținând ca experimentul judiciar efectuat într-un mod empiric infirmă concluziile științifice ale raportului menționat, contestând implicit calitatea de experți autorizați a autorilor acestuia, precum si necesitatea administrării acestei probe, respectiv a expertizei criminalistice dispusa ulterior efectuării așa zisului experiment judiciar.
Potrivit art. 97 c.p.p. , proba se obține în procesul penal prin următoarele mijloace: e) înscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese verbale, mijloace materiale de proba: f) orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege.
Prin urmare, fără a avea pretenția ca enumerarea de mai sus ar stabili o ordine de preferința probelor se poate observa ca experimentul judiciar face parte din categoria "orice alt mijloc de proba care nu este interzis de lege", expertiza judiciara fiind un mijloc științific, având in mod categoric preeminența.
Potrivit art. 100 alin. 1 c.p.p. , organul de urmărire penala strânge si administrează probe atât în favoarea cat si în defavoarea inculpatului, din oficiu sau la cerere, sub acest aspect fiind evident ca inculpatul nu a beneficiat de prevederile enunțate, deși a formulat numeroase cereri de probatoriu.
In consecința,în baza art. 345 alin. 2 c.p.p. solicită să se constate neregularitatea actului de sesizare rechizitoriul nr…… al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele și excluderea probelor nelegal administrate.
Judecătorul de Cameră preliminară a dispus prin rezoluție comunicarea cererii formulate de inculpat, având în vedere dispozițiile art. 344 alin.4 c.p.p., Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, cu mențiunea că poate răspunde în scris în termen de 10 zile de la comunicare.
La data de 09.06.2015 Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele a depus concluzii solicitând respingerea cererilor si excepțiilor ca nefondate sau inadmisibile, să se constate legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală si să se dispună începerea judecății.
În motivare se arată că prin cererea adresată judecătorului de cameră preliminară inculpatul C. L. D. a invocat "nelegalitatea actului de sesizare a instanței și nelegalitatea administrării probelor" pentru următoarele motive: actul de sesizare nu întrunește cerințele prevăzute de dispozițiile art.327 și art.328 c.p.p. pe considerentul că ordonanța procurorului prin care i s-au respins probele i-a fost comunicată ulterior întocmirii rechizitoriului, ceea ce a dus la încălcarea dreptului său la apărare și faptul că nu au fost analizate probele și mijloacele de probă administrate.
De asemenea se solicită excluderea următoarelor probe considerate nelegale: raportul de constatare tehnico științifică specialitatea cadastru întocmit la data de 05.11.2014 pe considerentul că este obligatorie efectuarea expertizei întrucât contestă concluziile constatării tehnico științifice; declarația luată expertului criminalist D. A. în absența apărătorului ales și experimentul judiciar efectuat în data de 19.01.2011 întrucât la acea dată nu-i fusese adusă la cunoștință învinuirea.
Consideră că cererile și excepțiile invocate de inculpat sunt neîntemeiate sau inadmisibile pentru următoarele considerente:
Cu privire la legalitatea sesizării instanței, potrivit art.342 c.p.p. obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor ori a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
În cadrul acestei etape se verifică, așadar, legalitatea sesizării instanței (a trimiterii în judecată), competența acesteia, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăriri penale.
Verificarea legalității sesizării instanței presupune că judecătorul de cameră preliminară va verifica dacă rechizitoriul a fost întocmit de un procuror din cadrul parchetului competent, dacă actul de sesizare cuprinde mențiunile prevăzute de art.328 c.p.p., dacă sunt descrise toate faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, dacă procurorul a dispus cu privire la toate faptele și cu privire la toți inculpații menționați și dacă rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei.
În speță, rechizitoriul nr……. îl privește pe inculpatul C. L. D. care a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.192 alin. l și 2 cod penal, infracțiune care în conformitate cu dispozițiile art.35 alin. l c.p.p. cu referire la art.41 alin. l lit. a c.p.p. este de competența Judecătoriei Pătârlagele, urmărirea penală fiind supravegheată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele.
Se arată că rechizitoriul cuprinde toate mențiunile prevăzute de art.328 alin.1 teza I c.p.p. și a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei în baza art.328 alin.l, teza a-II-a, de prim - procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele.
Consideră că motivele invocate de inculpat în sensul că nu au fost analizate probele nu se încadrează în conținutul noțiunii de "verificare a legalității sesizării instanței", astfel că solicită să fie respinse ca inadmisibile.
În ceea ce privește solicitarea de excludere a probelor considerate nelegale, verificarea legalității administrării probelor presupune verificarea condițiilor impuse în titlul IV din Partea generală a Codului de procedură penală, intitulat "Probele,mijloacele de probă și procedeele probatorii".
Obiectul procedurii nu include, așadar, aspecte legate de temeinicia trimiterii în judecată sau de posibilitatea de a acorda administrarea unor noi probe de către procuror.
Principiul legalității în administrarea probelor presupune administrarea numai a mijloacelor de probă prevăzute de lege, în condițiile stabilite de codul de procedură penală, legislația specială și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Principiul loialității administrării probelor este reglementat în mod expres la art.99, care prevede că este oprit a se întrebuința violența, promisiunea unui avantaj nepermis de lege, amenințarea cu un rău injust sau orice alt mijloc de constrângere interzis prin lege, în scopul obținerii de probe. De asemenea nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de a-și aminti si de a relata în mod conștient și voluntar faptele care constituie obiectul probei .
Interdicția se aplică chiar dacă persoana ascultată își dă consimțământul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare.
Organele judiciare penale sau o altă persoană care acționează pentru acestea nu pot provoca o persoană să săvârșească o infracțiune în vederea obținerii de probe.
Se mai arată că excluderea este o sancțiune procesuală specifică, aplicabilă în materia probelor administrate cu încălcarea principiilor legalității și loialității. Această sancțiune este un domeniu de aplicare special, deosebindu-se, astfel de sancțiunea nulității ce se aplică numai actelor procesuale sau procedurale.
Excluderea probelor se poate dispune in cazul în care constată o încălcare substanțială și semnificativă a unei dispoziții legale privind administrarea probatoriului care, în împrejurările concrete ale cauzei, face ca menținerea mijlocului de probă astfel administrat să aducă atingere caracterului echitabil al procesului penal.
Art. 100 alin.3 din Codul de procedură penală prevede în mod explicit că probele obținute prin tortură, tratamente inumane sau degradante nu pot fi folosite în procesul penal. Astfel se prezumă în mod absolut că va fi adusă întotdeauna atingere caracterului echitabil al procesului penal în condițiile în care probele sunt obținute prin tortură, tratamente inumane sau degradante.
Pentru aceste considerente precizează că susținerea inculpatului în sensul că teza probatorie dovedită prin efectuarea constatării tehnico - științifice trebuia demonstrată printr-o expertiză nu poate constitui obiect al verificării legalității probelor întrucât judecătorul de cameră preliminară nu verifică temeinicia, aparența de temeinicie a probelor sau a trimiterii în judecată și nici caracterul complet al urmăririi penale sau oportunitatea ori suficiența probelor administrate în acuzare.
În ceea ce privește solicitarea de excludere a declarației luată expertului criminalist D.A. pe considerentul că apărătorul inculpatului nu a fost încunoștințat de organul de urmărire penală referitor la administrarea acestui mijloc de proba, cererea este inadmisibilă.
Nemulțumirea inculpatului cu privire la audierea expertului criminalist D. A. în lipsa apărătorului său putea fi invocată pe calea unei plângeri formulate în conformitate cu dispozițiile art. 95 Cod procedură penală si nu în cadrul procedurii de cameră preliminară.
Referitor la administrarea probei cu experimentul judiciar efectuat în data de 19.01.2011, anterior aducerii la cunoștință a calității de învinuit și a drepturilor care decurg din aceasta, menționează că potrivit art.4 din Legea nr.255/2013:,,Actele de procedură îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, cu respectarea dispozițiilor legale in vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuate înainte de intrarea în vigoare a legii noi poate fi invocată numai in condițiile Codului de procedură penală ".
Împrejurarea că la acest experiment judiciar nu a participat inculpatul C. L. D. în calitate de învinuit ( la acel moment) sau apărătorul său, care nu au fost informați de organele de urmărire penală despre efectuarea acestui act procedural, nu semnifică că s-a încălcat dreptul la apărare, în condițiile in care ulterior începerii urmăririi penale inculpatului i-a fost asigurat dreptul la asistență juridică, apărătorul său beneficiind de toate drepturile procesuale conform dispozițiilor art.92; 94 și 95 c.p.p. ( filele 311 - 319 și 344 - 502 dosar urmărire penală).
Mai mult, la acea dată inculpatul C. L. D. nu avea calitatea de învinuit, începerea urmăririi penale fiind confirmată de procuror prin rezoluția nr……( filele 16 - 17 din dosarul de urmărire penală).
Pentru aceste considerente, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele solicită în conformitate cu dispozițiile art.345 alin. l c.p.p. respingerea cererilor si excepțiilor, constatarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor si a efectuării actelor de urmărire penală și dispunerea începerii judecății.
Prin rezoluția judecătorului din data de 12.06.2015 a fost stabilit termen cu citarea părților pentru a pune în discuție cererile si excepțiile formulate de către inculpat.
Analizând cererile si excepțiile privitoare la nelegalitatea actului de sesizare și nelegalitatea administrării probelor invocate de inculpat, judecătorul de ca,eră preliminară apreciază că sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse față de considerentele următoare:
Potrivit art. 342 c.p.p. în procedura de cameră preliminară se verifică după trimiterea în judecată patru aspecte: competența instanței, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor si legalitatea actelor efectuate de către organele de urmărire penală. În cursul acestei proceduri nu se analizează temeinicia acuzației, substanța probelor , nu se va stabilii vinovăția sau nevinovăția inculpatului.
Inculpatul arată că actul de sesizare al instanței nu întrunește cerințele prev. la art. 327 si 328 din Codul de procedură penală pe considerentul că acesta a fost întocmit la data de 30.04.2015, iar anterior la data de 27.04.2015 prin ordonanță procurorul i-a respins cererea de administrarea unor probe, ordonanță care i-a fost comunicată la data de 5.05.2015. De asemenea se invocă nelegalitatea actului de sesizare al instanței pe considerentul că nu au fost analizate probele si mijloacele de probă administrate, menționându-se că procurorul enumără aceste mijloace de probă , fără a argumenta de ce a reținut unele si de ce a înlăturat pe altele.
Judecătorul de cameră preliminară reține că potrivit art. 328 c.p.p. rechizitoriul cuprinde mențiunile prev. la art. 286 alin.2 C.p.p. respectiv : denumirea parchetului si data emiterii, numele, prenumele si calitatea celui care îl întocmește, fapta care face obiectul urmării penale , încadrarea juridică a acesteia, după caz datele privitoare la persoana inculpatului, obiectul actului sau măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluției, precum si motivele de fapt și de drept ale acestora, date referitoare la măsurile asiguratorii , măsurile de siguranță cu caracter medical si măsurile preventive luate în cursul urmăririi, alte mențiuni prevăzute de lege si semnătura celui care a întocmit.
De asemenea, rechizitoriul trebuie să cuprindă datele referitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului si încadrarea juridică a acestuia, probele si mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prev. la art. 330 si 331 Cod procedură penală, dispoziția de trimitere în judecată, precum si alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei.
Se constată că rechizitoriul nr……a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, anterior redate , fiind menționate mijloacele de probă ce au fost avut în vedere la reținerea situației de fapt.
Împrejurarea că au fost respinse anumite probe de către procuror prin ordonanță nu sunt aspecte de nelegalitate a administrării probelor , a efectuării actelor de urmărire penală, de natură a conduce la analiza că rechizitoriul este neregulamentar întocmit sau probele au fost administrate cu încălcarea dispozițiilor legale , în sensul art. 346 alin.3 si 4 Cod procedură penală , cu referire la art. 280- 282 Cod procedură penală.
Totodată modul de interpretare a probelor de către procuror - inculpatul solicitând a se constata nelegalitatea actului de sesizare și din acest punct de vedere - sunt chestiuni care țin fondul cauzei și nu pot face obiectul procedurii camerei preliminare. În esență, verificarea legalității administrării probelor, presupune analiza modului de administrare a probelor deja administrate în cursul urmării penale, iar împrejurarea că au fost respinse anumite probe nu constituie temei pentru a considera nelegală administrarea probelor, în condițiile în care asupra acestor aspecte se poate aprecia în cursul judecății,inculpatul având posibilitate sa solicite administrarea de probe.
De asemenea, inculpatul a solicitat instanței să se constate ca fiind nelegală administrarea probei cu declarația expertului criminalist D. A., în condițiile în care cu ocazia audierii acesteia inculpatul nu a fost încunoștințat, mai ales că exista o cerere în acest sens din partea apărătorului ales.
Judecătorul de Cameră Preliminară consideră că această probă nu este nelegal administrată, nefiind incidentă decât nulitatea relativă în sensul că nu s-a produs o vătămare care să atragă excluderea acestei probe. Se apreciază că nulitatea relativă intervine atunci când prin încălcarea dispozițiilor legale s-a adus o vătămare drepturilor părților, ori ale subiecților procesuali principali. În speță, se apreciază că acest mijloc de probă reaudierea expertului poate fi cerut si în cursul judecății si din acest punct de vedere judecătorul de cameră preliminară că această probă a fost legal administrată.
Inculpatul mai solicită a se constata ca fiind nelegal raportul de constatare tehnico-stiițifică specialitatea cadastru întocmit la data de 5.11.2014 de către expertul tehnic judiciar B.E. pe considerentul că era necesară întocmirea unui raport de expertiză în condițiile în care au fost contestate concluziile acestui raport. Cu privire la acest aspect judecătorul de cameră preliminară consideră că obiectul procedurii Camerei Preliminare îl constituie verificarea legalității a administrării probelor si nu a temeiniciei, utilității si concludenței acestora , ce vor fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei. Pentru același argumente judecătorul de cameră preliminară consideră că si administrarea probei cu experimentul judiciar din data de 19.01.2011 s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, la acest moment inculpatul nu avea calitatea de învinuit, ulterior fiind începută urmărirea penală față de acesta.
În raport cu cele mai sus menționate , în temeiul art. 346 alin.2 Cod procedură penală, va constata legalitatea rechizitoriului nr….. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, fiind respectate dispozițiile 328 Cod procedură penală, a administrării probelor si a efectuării actelor de urmărire penală.
Totodată va dispune începerea judecații în cauza privind pe inculpatul C.Gh. L. D. pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin.1 si 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge cererile și excepțiile cu privire la nelegalitatea actului de sesizare și nelegalitatea administrării probelor formulate de către inculpatul C. L. D., ca fiind neîntemeiate.
În baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală constată legalitatea sesizării instanței, administrarea probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. ……al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, privind pe inculpatul C. Gh. L.- D., trimis in judecată, in stare de libertate, pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzuta de art.192 alin .1 și 2 din codul penal cu aplicarea art. 5 din codul penal.
Dispune începerea judecății cauzei privind pe inculpatul C. Gh. L.- D.
Dispune comunicarea încheierii de îndată procurorului, inculpatului și părților civile.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședința camerei de consiliu, azi 24.08.2015
