PENAL.Procedură de camera preliminare.Motivare excepţii şi nulităţi

Judecătoria PĂTĂRLAGELE Sentinţă penală nr. 4 din data de 25.02.2016

ÎNCHEIERE DE CAMERĂ PRELIMINARĂ NR. 137

ȘEDINȚA CAMEREI DE CONSILIU DIN DATA DE 07.09.2015.

La 05.05.2015 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Pătârlagele dosarul 1205/277/2015, al acestei instanțe.

După verificarea măsurilor preventive, prin rezoluția din 07.05.2015, Judecătorul de cameră preliminară a dispus în sensul prevederilor art. 344 alin. 2 Cod de procedură penală, cu acordarea termenului de 20 de zile de la comunicarea rechizitoriului în vederea formulării de către părți de cereri sau excepții.

Prin rezoluția din 05.06.2015, judecătorul de cameră preliminară a dispus în sensul art. 344 alin. 4 Cod de procedură penală în ce privește efectuarea de răspunsuri scrise de către unitatea de parchet în ce privește cererile și excepțiile formulate de către inculpați.

Prin rezoluția din 26.06.2015, în baza art. 346 Cod de procedură penală, judecătorul a stabilit termen la 09.07.2015 în camera de consiliu cu citarea părților și încunoștințarea apărătorilor aleși ai acestora.

Prin încheierea de ședință din 09.07.2015, a fost acordat termen de judecată la 10.07.2015, la cererea de amânare formulată de avocat G. A. C., apărător ales al inculpatului L.F.

Prin încheierea din 10.07.2015, după ce a pus în discuția părților, față de înaintarea de către parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești cu adresa nr. 417/P/2014, la data de 09.06.2015, a unor înscrisuri și declarații, administrate în cursul urmăririi penale și care din eroare nu au fost depuse la dosarul de urmărire penală, o dată cu rechizitoriul, ce au fost lăsate din eroare la urma dosarului de parchet (filele 307-360), judecătorul a acordat cauzei nou termen la 24.08.2015, repetând termenul procedural de 20 de zile și pe cel de 10 zile, prevăzute de art. 344 Cod de procedură penală, în ce privește actele depuse ulterior la dosar, dar administrate în cursul urmării penale.

La termenul din 24.08.2015, a fost amânată soluționarea în procedură de cameră preliminară pentru termenul din 02.09.2015, la cererea apărătorilor inculpaților.

Dezbaterile în procedură de cameră preliminară au avut loc la 02.09.2015, pronunțarea fiind amânată la 07.09.2015, când judecătorul de cameră preliminară a pronunțat prezenta încheiere.

Prin memoriul și cererea depuse la dosarul cauzei la 03.06.2015, inculpatul L. F., prin apărătorii M. A. H. și A. G., a invocat următoarele cereri și excepții:

I. În baza art. 346 alin.3 lit. a Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 281 alin.1 lit. b Cod de procedură penală, a fost invocată nulitatea absolută a rechizitoriului motivat de necompetența materială a Parchetului de pe lângă Curtea de apel Ploiești în efectuarea cercetărilor, raportat la dispozițiile art. 35 alin.1 și 36 alin.1 lit. a Cod de procedură penală și la Ordinul nr……emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Ploiești.

În motivarea excepției nulității absolute invocate, se arată că în dispozițiile art. 38 Cod de procedură penală nu se regăsește nicio prevedere referitoare la competența Parchetului de pe lângă Curtea de apel în efectuarea cercetărilor privind infracțiunea de conflict de interese prev. de art. 301 Cod penal. Singurul act normativ ce derogă de la competența materială stabilită prin lege este Ordinul nr…… emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Ploiești, apreciat de către inculpat ca fiind nelegal și netemeinic.

Arată totodată inculpatul că dispozițiile art. 325 Cod de procedură penală prevăd modalitatea de preluare a unei cauze de la alt parchet, anume prin dispoziția motivată a conducătorului ierarhic superior. Apreciază că dispoziția conducătorului parchetului ierarhic superior trebuie să fie motivată per dosar/ mai multe dosare, privitor la gradul ridicat de complexitate al acestora, mediatizarea excesivă, existența unei aparențe de imparțialitate a organelor de cercetare penală.

Modalitatea de preluare a cauzei penale contravine prevederilor art. 35 rap. la art. 325 Cod de procedură penală, precum și recomandărilor impuse de Secția pentru procurori a CSM în urma raportului întocmit de Inspecția Judiciară nr. 1169/IJ/330/SIP/2012, prin care s-a impus "Implicarea efectivă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în crearea unei practici unitare în ceea ce privește modalitatea de preluare a cauzelor atât sub aspectul formei actului întocmit cât și asupra motivării măsurii dispuse";.

Apreciază inculpatul că este necesară analizarea fiecărui dosar ce urmează a fi preluat, iar repartizarea cauzei penale procurorului nu a fost aleatorie, din moment ce au fost efectuate cercetările de către același procuror care a mai instrumentat și alte sesizări efectuate de contracandidatul la funcția de primar al orașului Nehoiu, C. A.

II. În baza art. 346 alin.1 și 3 lit. a Cod de procedură penală, raportat la art. 83 Cod de procedură penală, coroborate cu art. 281 lit. e Cod de procedură penală, a fost invocată nulitatea absolută a rechizitoriului întrucât inculpatului nu i s-a adus la cunoștință inculparea și nici schimbarea calității procesuale din suspect în inculpat.

Învederează judecătorului de cameră preliminară că în rechizitoriu se arată care sunt ordonanțele prin care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat. Apreciază că sunt incidente prevederile art. 281 alin.1 lit. e rap. la art. 5 și 10 Cod de procedură penală, prin aceea că nu s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de distrugere, sau instigare la distrugere, nu s-a adus la cunoștința inculpatului acest aspect și astfel nu a fost respectat dreptul la apărare al acestuia.

III. În baza art. 346 alin.3 lit. a Cod de procedură penală rap. la art. 282 alin.1 Cod de procedură penală, a fost invocată nulitatea rechizitoriului pentru nerespectarea drepturilor prev. de art. 92 alin.1 rap. la art. 10 Cod de procedură penală, respectiv pentru nerespectarea dreptului la apărare al inculpatului.

În motivarea excepției, învederează că apărătorul inculpatului L. F. a formulat în dosarul nr……al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Ploiești, cerere de participare la efectuarea tuturor actelor de cercetare penală, potrivit dispozițiilor art. 92 alin.1 Cod de procedură penală.

Arată inculpatul că semnătura și ștampila apărătorului nu se regăsesc pe ultimele acte de cercetare efectuate de organele de cercetare penală. Astfel, deși urma ca la dosarul cauzei să fie depuse răspunsurile experților numiți în cauză în specialitatea topografie și silvicultură, aceste acte nu au fost aduse la cunoștință și nici comunicate, inculpatul neputând formula eventuale obiecțiuni referitor la aceste răspunsuri ale experților.

Solicită, față de acest motiv, ca judecătorul de cameră preliminară să constate nulitatea absolută a rechizitoriului.

IV. În baza dispozițiilor art. 346 alin.3 lit. a rap. la art. 282 alin.1 și art. 64 lit. f Cod de procedură penală, a fost invocată de către inculpat prin apărător, nulitatea actelor de cercetare penală pentru existența unei suspiciuni rezonabile de imparțialitate a organelor de cercetare penală.

Învederează judecătorului împrejurarea că organul de cercetare penală, cu rea credință nu a luat în considerare valoarea probatorie a unor mijloace de probă, cercetările au fost efectuate de o manieră vădit subiectivă și părtinitoare, organul de cercetare penală fiind interesat sub orice formă în obținerea unei soluții în cauză.

V. - VI. În baza art. 346 alin.3 Cod de procedură penală, inculpatul prin apărător a solicitat excluderea probelor cu expertize și audierea martorilor și restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Învederează judecătorului că inculpatul a solicitat în scris administrarea probatoriului cu înscrisuri, martori, a solicitat administrarea procedeului probatoriu al confruntării, cererea de administrarea a probelor fiind admisă în parte de organele de urmărire penală. În continuare, inculpatul aduce argumente în ce privește necesitatea administrării probelor solicitate și respinse de Ministerul Public.

Învederează judecătorului că expertul desemnat în efectuarea expertizei în specialitatea îmbunătățiri funciare nu a avut în vedere actele depuse la dosarul cauzei, raportul de expertiză este subiectiv întocmit. Numai un expert în specialitatea hidrologie și hidrogeologie, putea răspunde obiectivelor expertizei solicitate de către inculpat. Apreciază expertiza efectuată în cauză ca fiind mincinoasă. Învederează totodată că experții desemnați de organele de urmărire penală "nu au efectuat o lucrare de specialitate, ci pur și simplu au realizat un cancan"; ce are la bază nu măsurători tehnice și prospecte, ci discuții cu localnicii zonei și două plimbări efectuate în zonă.

Mai învederează judecătorului că inculpatul a formulat plângere penală împotriva experților C. A., expert tehnic judiciar în specialitatea îmbunătățiri funciare numit în cauza nr….. și L.M., expert tehnic judiciar în specialitatea îmbunătățiri funciare numit în cauza nr….. la cererea părții, pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 Cod penal, obstrucționarea justiției, prev. de art. 271 Cod penal și sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, prev. de art. 275 Cod penal. Arată că experții au ascuns actele transmise de către inculpat, efectuând raportul de expertiză fără a avea în vedere aceste documente - copii ale hărților amenajistice silvice, proces verbal din 26.10.2010, ce constată existența în anul 2010 a unei alte alunecări de teren. În continuare sunt aduse argumente de netemeinicie a rapoartelor de expertiză care au caracter mincinos - filele 204-211 ale vol.12 al dosarului.

VII. În baza art. 346 alin. 3 Cod de procedură penală, inculpatul prin apărător, a solicitat restituirea cauzei la parchet pentru imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor supuse judecății întrucât nu au fost efectuate acte de cercetare penală în dosarul nr….., nu au fost indicate în concret actele materiale ce compun infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, este evidentă lipsa de probatorii în susținerea vinovăției acestora cât și inexistența infracțiunilor.

Mențiunile din rechizitoriu sunt generale, în raport de toți inculpații din dosar, nu sunt individualizate în raport de fiecare inculpat, cu arătarea clară pentru fiecare inculpat a actelor materiale din care este compusă infracțiunea; faptele au fost expuse global iar nu individual.

Pentru aceste considerente, rechizitoriul este lovit de nulitatea relativă ce produce o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului de sesizare și trimiterea cauzei la parchet. Inculpatul nu a înțeles de ce magistratul procuror a dispus trimiterea în judecată.

VIII. Totodată prin cererea scrisă , inculpatul L.F. prin apărător, a solicitat obligarea unității de parchet la remedierea neregularităților actului de sesizare constând în lipsa descrierii corespunzătoare a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Arată că faptele pentru acare a fost trimis în judecată sunt descrise necorespunzător în rechizitoriu, ceea ce pune instanța în imposibilitatea delimitării obiectului judecății, potrivit art. 371 Cod de procedură penală.

Prin memoriul depus la dosarul cauzei la 03.06.2015, precum și prin cererea depusă ulterior pentru termenul din 24.08.2015, inculpatul P. N., prin apărătorul P. M. T., a invocat următoarele cereri și excepții:

I. În baza art. 344 alin.2 Cod de procedură penală, a solicitat anularea tuturor actelor de procedură efectuate de organele de urmărire penală, îndeplinite fără încunoștințarea apărătorului ales al inculpatului, în condițiile art. 92 Cod de procedură penală.

Învederează inculpatul prin apărător că deși au solicitat în cursul urmăririi penale, a fi încunoștințați cu privire la actele de urmărire penală în vederea asistării apărătorului la acestea, organele de urmărire penală nu au procedat la încunoștințare decât pentru datele de 20.02.2015, 04.03.2015, 06.03.2015, 13.03.2015, 07.04.2015, 20.04.2015, 23.04.2015, încunoștințări ce s-au efectuat de către organul de cercetare penală prin sms. Față de această împrejurare, solicită judecătorului a dispune atașarea la dosarul cauzei a listingului conținând apelurile și mesajele sms, pretinse a fi efectuate de organul de cercetare penală.

Totodată, în cazul în care nu există procese verbale pentru datele anterior menționate, solicită ca judecătorul să constate încălcarea dispozițiilor art. 92 Cod de procedură penală și în consecință să dispună anularea actelor efectuate fără încunoștințarea apărătorului.

Învederează de asemenea că prelungirea obligațiilor controlului judiciar la 07.04.2015 s-a dispus fără ca inculpatul să fie audiat și fără a fi adusă la cunoștință ordonanța, potrivit dispozițiilor art. 215 ind. 1 alin.4 Cod de procedură penală.

II. De asemenea, inculpatul precizează că la 04.02.2015 a fost adusă la cunoștință inculpatului ordonanța din aceeași dată, privind extinderea urmăririi penale pentru noi fapte, fără ca aceasta să precizeze nici măcar una din faptele reținute în sarcina inculpatului.

Ulterior, a fost adus la cunoștință inculpatului un proces verbal de îndreptare a erorii materiale în ce privește ordonanța mai si arătată, precizându-se că există o altă ordonanță din 05.02.2015 ce urmează a fi adusă la cunoștință.

Îndreptarea erorii materiale nu s-a făcut din oficiu, cum s-a consemnat în procesul verbal, ci a apărut ca urmare a sesizării apărătorului inculpatului.

Extinderea urmăririi penale nu a fost legală, fiind necesară anularea tuturor actelor procedurale efectuate ulterior acestei extinderi, fiind lovite de nulitatea relativă, potrivit dispozițiilor art. 282 Cod de procedură penală.

III. Totodată inculpatul P. N. a solicitat prin apărător, prin notele scrise depuse la 12.08.2015, la dosarul cauzei (filele 440-442) , ca mijloacele de probă depuse ulterior la dosarul cauzei de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, să fie excluse. În acest sens arată că procedura în camera preliminară este fază distinctă a procesului penal unde se efectuează un control de legalitate potrivit art. 342 Cod de procedură penală și în care Ministerul Public poate numai să răspundă în scris în termen de 10 zile la cereri și excepții potrivit art. 344 alin 4 Cod de procedură penală.

Prin memoriul depus la dosarul cauzei la 04.06.2015, inculpata D. C., prin apărător E. G. C., a invocat următoarele cereri și excepții:

I. În principal, a fost invocată excepția de nelegalitate a rechizitoriului, arătând că din modalitatea de formulare a acestuia în raport cu probele administrate, rezultă încălcarea prevederilor art. 5 și 8 Cod de procedură penală, astfel încât este neregulamantar întocmit. Procurorul interpretează defectuos probatoriul cu nerespectarea principiului aflării adevărului și caracterului echitabil al urmăriri penale.

În subsidiar, este invocată neregularitatea parțială a rechizitoriului, solicitând judecătorului de cameră preliminară ca în baza art. 345 Cod de procedură penală să dispună remedierea neregularităților rechizitoriului, respectiv ca acesta să cuprindă enumerarea mijloacelor de probă pe care se sprijină anumite afirmații din actul de inculpare.

În cuprinsul motivării, inculpatul prin apărător, invocă interpretarea subiectivă a situației de fapt de către procuror, distorsionând realitatea. În continuare, sunt aduse lămuriri pentru care se apreciază că situația de fapt reținută în rechizitoriu nu este corespunzătoare adevărului. Materialul probator este interpretat eronat de către procuror.

Analizând cererile și excepțiile invocate de către inculpații din prezenta cauză, judecătorul de cameră preliminară reține următoarele:

Asupra cererilor și excepțiilor formulate de inculpatul L. F., prin apărătorii M. A.H. și A.G.;

I. Reține cu prioritate judecătorul de cameră preliminară că nulitatea absolută a rechizitoriului invocată de inculpat pe motiv de necompetență a organului de urmărire penală, respectiv a Parchetului de pe lângă Curtea de apel Ploiești, nu se regăsește între cazurile de nulitate absolută limitativ prevăzute de dispozițiile art. 281 alin.1 lit. a-f Cod de procedură penală. Motivul de nulitate absolută prevăzut de dispozițiile art. 281 alin.1 lit. b Cod de procedură penală se referă numai la competența materială și personală a instanțelor judecătorești, așa cum rezultă cu claritate din dispozițiile legale și în mod judicios s-a reținut în literatura de specialitate - Noul Cod de procedură penală comentat, Nicolae Volonciu și colectiv, editura Hamangiu 2015, pag. 711. Nu este așadar reținut între motivele de nulitate absolută, cel de necompetență a organelor de urmărire penală.

Califică așadar judecătorul de cameră preliminară nulitatea rechizitoriului invocată de inculpat ca fiind o problemă de nulitate relativă în sensul art. 282 Cod de procedură penală, iar nu una de nulitate absolută, în sensul dispozițiilor art. 281 Cod de procedură penală.

Analizând condițiile de existență ale nulității relative astfel invocate de inculpat și calificate de judecătorul de cameră preliminară, se reține că nu este îndeplinită condiția de existență a nulității prevăzută de dispozițiile art. 282 alin.1 Cod de procedură penală, respectiv aceea ca îndeplinirea actului (preluarea cauzei de un parchet superior și emiterea ulterior a rechizitoriului) să fi avut loc cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal.

Potrivit dispozițiilor art. 325 alin.1 Cod de procedură penală, procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării sau supravegherii urmăririi penale, cauze de competența parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziția motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior.

Reține judecătorul de cameră preliminară că în reglementarea Noului Cod de procedură penală, prevederile art. 235 Cod de procedură penală au fost puse în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 1058/2007 și cu prevederile art. 132 alin. 1 din Constituția României care consacră principiul controlului ierarhic. Dispozițiile procesual penale, în mod justificat de jurisprudența Curții Constituționale arătate, nu prevăd situații în care cauze de competența parchetelor ierarhic inferioare pot fi preluate de procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare, întrucât ar restrânge nejustificat competența acestora din urmă, cu consecința încălcării principiilor care guvernează activitatea Ministerului Public, ar fi o piedică în calea eficientizării activității de urmărire penală, așa cum s-a reținut întemeiat de literatura de specialitate - Noul Cod de procedură penală comentat, Nicolae Volonciu și colectiv, editura Hamangiu 2015, pag. 848.

Preluarea cauzei penale s-a făcut prin dispoziția motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior, în sensul dispozițiilor art. 325 Cod de procedură penală, prin Ordinul Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Ploiești nr. …. - volum 1, fila 3 al dosarului. Față de jurisprudența Curții Constituționale, nu pot fi impuse Ministerului Public cazuri de preluare a cauzelor de către parchetele ierarhic superioare. Ordinul procurorului general este în sensul dispozițiilor art. 325 Cod de procedură penală, motivat. În mod judicios dispoziția procurorului general s-a concretizat într-un ordin, emiterea unei rezoluții în acest sens, potrivit concluziilor verbale ale apărătorului inculpatului, avocat A. G., neavând suport legal.

Totodată, împrejurarea că procurorul a instrumentat și alte cauze constituite urmare sesizării aceleiași persoane, C. A., nu este de natură a forma bănuiala rezonabilă că repartizarea cauzei penale nu a fost una aleatorie.

Față de aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară constată neîndeplinită condiția de existență a nulității relative analizate, respectiv aceea de ca îndeplinirea actului (preluarea cauzei de un parchet superior și emiterea ulterior a rechizitoriului) să fi avut loc cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, urmând a respinge excepția ca neîntemeiată.

II. În ce privește invocarea nulității absolute a rechizitoriului întrucât inculpatului nu i s-a adus la cunoștință inculparea și nici schimbarea calității procesuale din suspect în inculpat, întemeiată pe prevederile art. 346 alin.1 și 3 lit. a Cod de procedură penală, raportat la art. 83 Cod de procedură penală, coroborate cu art. 281 lit. e Cod de procedură penală, cu prioritate judecătorul de cameră preliminară dă acesteia calificarea ca fiind o problemă de nulitate relativă.

Motivul de nulitate absolută prevăzut de dispozițiile art. 281 alin.1 lit. e Cod de procedură penală referindu-se strict la prezența suspectului sau inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii.

Analizând condițiile nulității relative, așa cum rezultă din prevederile art. 282 Cod de procedură penală, reține judecătorul că nu este îndeplinită condiția de existență a nulității ca îndeplinirea actului să fi avut loc cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal.

Astfel, așa cum rezultă din actele dosarului cât și din notele scrise ale Ministerului Public, prin ordonanța din 16.02.2015 s-a dispus extinderea urmăririi penale față de inculpatul L. F. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de distrugere, prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 253 alin.1 Cod penal (filele 29-31, volumul 3 al dosarului).

Prin ordonanța din 16.02.2015 a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de distrugere prev. de art. 47 rap. la art. 253 Cod penal.

Prin procesul verbal din 06.03.2015 a fost adus la cunoștință inculpatului L. F., actul procesual de dispoziție al extinderii acțiunii penale și pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de distrugere, prev. de art. 47 rap. la art. 253 alin. 1 Cod penal - filele 32-33, volumul 3 al dosarului), proces verbal ce a fost semnat personal de inculpat, în prezența apărătorului ales.

Prin ordonanța din 14.04.2015 a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea de instigare la săvârșirea infracțiunii de distrugere, în infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de distrugere, prev. de art. 52 alin.3 rap. la art. 253 alin.1 Cod penal -filele 37-39, volumul 3 al dosarului.

Schimbarea încadrării juridice a fost adusă la cunoștința inculpatului prin procesul verbal din 23.04.2015, semnat personal de inculpat, în prezența apărătorului ales - filele 58-59, volumul 3 al dosarului, ulterior inculpatul fiind și ascultat de către procuror.

Reține astfel judecătorul de cameră preliminară că nu este îndeplinită condiția analizată a nulității relative, actele procesuale și cele procedurale arătate fiind existente, în dosarul cauzei și îndeplinite cu respectarea dreptului la apărare al inculpatului L.F., urmând a respinge excepția nulității relative ca neîntemeiată.

III. În ce privește nulitatea întemeiată pe dispozițiile art. 282 alin.1 față de nerespectarea dispozițiilor art. 92 alin.1 și art. 10 Cod de procedură penală, reține în primul rând judecătorul că deși a fost invocat ca temei de drept art. 282 Cod de procedură penală referitor la motivele de nulitate relativă, s-a solicitat constatarea unei nulități absolute.

Față de prevederile limitative ale art. 281 Cod de procedură penală, califică judecătorul apărarea invocată ca pe o problemă de nulitate relativă, cum a fost și motivată în drept.

Analizând condițiile de existență ale nulității relative, indicate expres de prevederile art. 281 alin.1 Cod de procedură penală, reține judecătorul că nu este îndeplinită prima condiție, aceea ca îndeplinirea actului să fi avut loc cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal.

Astfel, din actele dosarului rezultă că la data de 26.02.2015 inculpatul L. F., prin apărătorul ales, a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea îmbunătățiri funciare; raport de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie; raport de expertiză tehnică judiciară în specialitatea silvicultură. Toate cererile formulate de inculpatul L. F., prin apărătorul ales, ce au vizat obiecțiuni la rapoartele de expertiză tehnică judiciară, au fost admise de procuror, fiind refăcut raportul de expertiză tehnică judiciară, ori fiind audiați experții desemnați. La 06.03.2015, au fost ascultați experții desemnați în cauză, A. F. G., E. A. H. și C. A., audieri la care a participat apărătorul ales al inculpatului, avocat A. G.

Reține astfel judecătorul că nu este îndeplinită prima condiție de existență a cazului de nulitate relativă, motiv pentru care va respinge excepția ca neîntemeiată.

IV. În ce privește nulitatea relativă prevăzută de dispozițiile art. 282 alin.1 rap. la art. 64 alin.1 lit. f Cod de procedură penală, reține judecătorul, cu prioritate, că motivele de recuzare a organului de cercetare penală se analizează de către magistratul procuror, în procedura prevăzută de dispozițiile art. 69 Cod de procedură penală.

Se mai reține totodată că argumentele aduse de inculpat în susținerea acestei excepții sunt fundate pe valoarea probatorie a unor mijloace de probă. Or, procedura în camera preliminară, așa cum este descrisă de prevederile art. 432 Cod de procedură penală, are ca obiect verificarea legalității administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală, aspecte ce se pot circumscrie prevederilor art. 101 și 102 Cod de procedură penală, însă aspectele ce vizează aprecierea valorii probatorii a probelor, circumscrise prevederilor art. 103 Cod de procedură penală, nu fac obiectul camerei preliminare, neconstituind o problemă de legalitate sau de loialitate a probelor.

Pentru aceste considerente, judecătorul va respinge excepția invocată, nefiind în concret învederate acestuia și nici identificate, încălcări ale dispozițiilor legale, în sensul prevederilor art. 282 alin.1 Cod de procedură penală.

V. - VI. Reține cu prioritate judecătorul că sancțiunea excluderii probelor este prevăzută de dispozițiile art. 101 și 102 Cod de procedură penală. Potrivit dispozițiilor art. 101 Cod de procedură penală, (1) Este oprit a se întrebuința violențe, amenințări ori alte mijloace de constrângere, precum și promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obține probe. (2) Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de a-și aminti și de a relata în mod conștient și voluntar faptele care constituie obiectul probei. Interdicția se aplică chiar dacă persoana ascultată își dă consimțământul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare. (3) Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acționează pentru acestea să provoace o persoană să săvârșească ori să continue săvârșirea unei fapte penale, în scopul obținerii unei probe.

Potrivit dispozițiilor art.102 Cod de procedură penală (1) Probele obținute prin tortură, precum și probele derivate din acestea nu pot fi folosite în cadrul procesului penal. (2) Probele obținute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal. (3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei. (4) Probele derivate se exclud dacă au fost obținute în mod direct din probele obținute în mod nelegal și nu puteau fi obținute în alt mod.

Observând dispozițiile legale mai sus arătate, se constată că motivele invocate de către inculpat în vederea excluderii mijloacelor de probă administrate (rapoarte de expertiză și declarații de martor), privesc netemeinicia acestora, valoarea probatorie a acestora, aspecte ce țin de aprecierea probelor, instituție de drept procesual penal distinctă și prevăzută anume de dispozițiile art. 103 Cod de procedură penală.

Totodată, formularea de plângeri penale experților din prezenta cauză, nu constituie un motiv de excludere a mijloacelor de probă cu rapoartele de expertiză, un atare motiv nefiind prevăzut de dispozițiile art. 102 Cod de procedură penală. Eventuala stabilire ulterior, pe cale judiciară, a săvârșirii vreunei infracțiuni de către experții din prezenta cauză, poate avea, în desfășurarea procesului penal, alte valențe procedurale.

Aprecierea valorii probatorii a mijloacelor de probă administrate, nu face obiectul procedurii de cameră preliminară, în sensul dispozițiilor art. 342 Cod de procedură penală.

Pentru aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară va respinge cererea de excludere a probelor ca neîntemeiată.

VII. În ce privește invocarea nulității relative a rechizitoriului, reține judecătorul de cameră preliminară că nu este îndeplinită prima dintre condițiile nulității relative, așa cum rezultă din prevederile art. 281 alin.1 Cod de procedură penală, în sensul că motivele invocate ori nu există, așa cum se poate observa din examinarea rechizitoriului (în cazul neindicării actelor materiale din care se compun faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată), ori ele exced procedurii de cameră preliminară, referindu-se la temeinicia mijloacelor de probă ori a acuzației penale, aspecte ce nu pot fi analizate de judecătorul de cameră preliminară, nefiind circumscrise prevederilor art. 342 Cod de procedură penală, privind obiectul camerei preliminare.

Rechizitoriul Ministerului Public întrunește mențiunile care în mod legal constituie cuprinsul acestuia. În acest sens, reține judecătorul că potrivit dispozițiilor 328 Cod de procedură penală (1) Rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art. 330 și 331, dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, rechizitoriul este verificat de procurorul-șef de secție, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestați, verificarea se face de urgență și înainte de expirarea duratei arestării preventive. (2) În rechizitoriu se arată numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță, cu indicarea calității lor în proces, și locul unde urmează a fi citate. (3) Procurorul întocmește un singur rechizitoriu chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulți suspecți și inculpați și chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite, potrivit art. 327.

Față de aceste considerente, judecătorul constatând neîndeplinită condiția existenței unei încălcări a dispozițiilor legale, așa cum prevede art. 282 alin.1 Cod de procedură penală, în referire la actul de sesizare a instanței, va respinge excepția nulității relative ca neîntemeiată.

VIII. Reține judecătorul împrejurarea că rechizitoriul Ministerului Public respectă cuprinsul arătat la art. 328 Cod de procedură penală în ce privește indicarea faptelor și a încadrărilor juridice ale acestora pentru care inculpatul a fost trimis în judecată. Rechizitoriul cuprinde rubrica specială privind situația de fapt și rubrică specială, privind încadrarea în drept. În acestea sunt descrise faptele și încadrările juridice. Văzând și prevederile art. 328 Cod de procedură penală, reține judecătorul că au fost respectate aceste dispoziții legale, astfel nu este îndeplinită prima condiție de existență a nulității relative în condițiile art. 282 alin. 1 Cod de procedură penală, urmând a respinge excepția ca neîntemeiată.

Asupra cererilor și excepțiilor formulate de inculpatul P.N., prin apărător P. M.T.l;

I. În ce privește motivul de nulitate relativă întemeiat pe nerespectarea de către organele de urmărire penală a prevederilor art. 92 Cod de procedură penală, judecătorul constată că nu este îndeplinită condiția nulității relative de a exista o încălcare a dispozițiilor legale, așa cum rezultă din prevederile art. 282 alin.1 Cod de procedură penală.

În acest sens, se reține că la dosarul cauzei există procese verbale întocmite de organele de urmărire penală de încunoștințare a apărătorului ales al inculpatului (filele 199, 379, 387 volum III ale dosarului).

Potrivit dispozițiilor art. 92 alin.2 Cod de procedură penală avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoștințat de data și ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți. Încunoștințarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Față de prevederile legale exprese și de existența la dosarul cauzei a proceselor verbale de încunoștințare, judecătorul apreciază ca neîntemeiate atât excepția nulității relative invocate, cât și cererea de atașare la dosarul cauzei a listingului privind apelurile telefonice ale inculpatului. De altfel, o astfel de cerere este neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât inculpatul, în cuprinsul cererii arată că a fost încunoștințat prin mijloace telefonice - fila 166, vol. 12 a dosarului.

Totodată, față de împrejurarea că apărătorul inculpatului nu a fost încunoștințat la 12.03.2013 când a fost ascultat inculpatul L. F., la 16.03.2015 și 18.03.2015, când au fost ascultați martori propuși de către inculpat, ori la 03.04.2015 când au fost ascultați inculpații P. V., Ș. V., P. N. și B. G., nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor legale de natură a produce o vătămare dreptului la apărare și care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului. În acest sens, judecătorul are în vedere că drepturile avocatului inculpatului au fost exercitate deplin în celelalte modalități prevăzute de art. 92 Cod de procedură penală, respectiv prin dreptul de consulta dosarul cauzei, inclusiv prin fotocopierea integrală a acestuia. Reține totodată judecătorul că inculpații mai sus arătați nu au fost trimiși în judecată prin prezentul rechizitoriu, precum și împrejurarea că apărătorul inculpatului nu a formulat plângere în sensul prevederilor art. 95 Cod de procedură penală.

Mai reține judecătorul că au fost respectate dispozițiile art. 215 ind. 1 Cod de procedură penală, ordonanța de prelungire a măsurii controlului judiciar fiind comunicată inculpatului în aceeași zi.

II. În ce privește nulitatea relativă privind procedura extinderii urmăririi penale pentru alte fapte și pentru actele de urmărire penală subsecvente acesteia, reține judecătorul că nu este îndeplinită condiția existenței unei încălcări a dispozițiilor legale, așa cum rezultă din dispozițiile art. 282 alin.1 Cod de procedură penală.

Potrivit art. 311 Cod de procedură penală, (1) În cazul în care, după începerea urmăririi penale, organul de urmărire penală constată fapte noi, date cu privire la participarea unor alte persoane sau împrejurări care pot duce la schimbarea încadrării juridice a faptei, dispune extinderea urmăririi penale ori schimbarea încadrării juridice. (2) Organul de cercetare penală care a dispus extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe procuror cu privire la măsura dispusă, propunând, după caz, punerea în mișcare a acțiunii penale. (3) Organul judiciar care a dispus extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea. (4) În cazul în care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligația să procedeze față de aceste persoane potrivit art. 307. (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la aspectele noi.

În ce privește ordonanța din 05.02.2015 de extindere a urmăririi penale față de inculpatul P. N., noua încadrare juridică, ordonanța și procesul verbal de îndreptare a erorii materiale au fost comunicate inculpatului la 11.02.2015 cu prilejul ascultării acestuia.

III. În ce privește sancțiunea excluderii probelor depuse la dosar ulterior de către Ministerul Public, care din eroare au fost depuse la urma dosarului de parchet, reține judecătorul că cererea de excludere este neîntemeiată.

Se reține astfel că, instituția de drept procesual penal a excluderii probelor este prevăzută de art. 102 Cod de procedură penală, putând fi excluse mijloacele de probă nelegal administrate. Or, se reține că la administrarea acestor mijloace de probă, în cursul urmării penale, depuse num ai ulterior, au fost respectate disp. procesual penale, astfel că nu este îndeplinită prima condiție de existență a nulității relative, desprinsă din prevederile art. 282 alin 1 Cod de procedură penală.

Pentru considerentele de mai sus, judecătorul va respinge cererile și excepțiile formulate de inculpatul P. N. ca neîntemeiate.

Asupra cererilor și excepțiilor formulate de inculpata D. C., prin apărător E. G. C.;

I. În ce privește nelegalitatea rechizitoriului, apreciat ca neregulat întocmit, judecătorul de cameră preliminară observă că potrivit dispozițiilor art. 328 Cod de procedură penală (1) Rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art. 330 și 331, dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, rechizitoriul este verificat de procurorul-șef de secție, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestați, verificarea se face de urgență și înainte de expirarea duratei arestării preventive. (2) În rechizitoriu se arată numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță, cu indicarea calității lor în proces, și locul unde urmează a fi citate. (3) Procurorul întocmește un singur rechizitoriu chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulți suspecți și inculpați și chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite, potrivit art. 327.

Potrivit art. 5 Cod de procedură penală, (1) Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. (2) Organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancționează conform dispozițiilor prezentului cod.

Potrivit art. 8 Cod de procedură penală, organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.

Având în vedere dispozițiile legale mai sus invocate, judecătorul de cameră preliminară constată că rechizitoriul întocmit întrunește condițiile cerute de art. 328 Cod de procedură penală. Împrejurările relevate de inculpată prin apărător, referitoare la temeinicia situației de fapt reținută în rechizitoriu, nu fac obiectul procedurii în camera preliminară, așa cum rezultă din prevederile art. 342 Cod de procedură penală.

De asemenea, aprecierea probelor, instituție de drept procesual penal prev. de art. 103 Cod de procedură penală, nu face obiectul procedurii în camera preliminară, procedură în care se verifică legalitatea mijloacelor de probă administrate.

În ce privește neregularitatea parțială a rechizitoriului, invocată pe motive de neindicare a mijloacelor de probă pe care se sprijină anumite afirmații din acesta, judecătorul a reținut că actul de sesizare întrunește cerințele art. 328 Cod de procedură penală. Totodată, și actul de inculpare (ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale) este legal întocmită. Reținem această precizare, întrucât inculpatul se referă la rechizitoriu ca act de inculpare, acțiunea penală nefiind pusă în mișcare prin rechizitoriu, după Noul cod de procedură penală, ci distinct prin ordonanță.

Pentru considerentele arătate, judecătorul va respinge excepțiile invocate de inculpata D.C. prin apărător ca fiind neîntemeiate.

Având în vedere considerentele mai sus reținute, judecătorul de cameră preliminară urmează ca, în baza art. 345 și 346 Cod de procedură penală, să respingă cererile și excepțiile formulate de inculpații L.F., D.C. și P.N, ca neîntemeiate.

În baza art. 346 alin. (2) Cod procedură penală urmează să constate competența și legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. …. al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Ploiești, privind pe inculpații:

-L.F., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu - prev. de art. 297 alin. 1 Cp., fals intelectual - prev. de art. 321 Cp. , ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 Cp., conflict de interese - prev. de art.301 Cp, instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 Cp. rap. la art. 297 alin. 1 Cp și instigare la fals intelectual, prev. de art. 47 Cp. rap. la art. 321 Cp., instigare la sustragere sau distrugere de înscrisuri - prev. de art. 47 Cp. rap. la art. 259 alin. 2 Cp., participație improprie la infracțiunile de tăiere fără drept de arbori prev. de art. 52 alin. 3 Cp. raportat la art. 108 alin. 1 lit d din Codul Silvic - Legea 46/2008, participație improprie la furt de arbori prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 110 alin. 1 lit. d din Codul Silvic - Legea 46/2008 și participație improprie la reducerea suprafeței fondului forestier prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 106 alin. 1 din Codul Silvic - Legea 46/2008 și participație improprie la distrugere, prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 253 alin. 1 Cp., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp.;

-D.C., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 Cod Penal și fals intelectual, prev. de art. 321 Cod Penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 Cp, participație improprie la infracțiunile de tăiere fără drept de arbori prev. de art. 52 alin. 3 Cp. raportat la art. 108 alin. 1 lit d din Codul Silvic - Legea 46/2008, participație improprie la furt de arbori prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 110 alin. 1 lit. d din Codul Silvic - Legea 46/2008 și participație improprie Ia reducerea suprafeței fondului forestier prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 106 alin. 1 din Codul Silvic - Legea 46/2008, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp.;

-P. N., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 Cp. rap. la art. 297 alin. 1 Cp și instigare la fals intelectual, prev. de art. 47 Cp. rap. la art. 321 Cp., ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 Cp., participație improprie la infracțiunile de tăiere fără drept de arbori prev. de art. 52 alin. 3 Cp. raportat la art. 108 alin. 1 lit d din Codul Silvic - Legea 46/2008, participație improprie la furt de arbori prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 110 alin. 1 lit. d din Codul Silvic - Legea 46/2008 și participație improprie la reducerea suprafeței fondului forestier prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 106 alin. 1 din Codul Silvic - Legea 46/2008, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Urmează să dispună începerea judecății cauzei privind pe inculpații L.F., D.C și P.N.

În baza art. 272, 275 alin. 3 Cod de procedură penală, urmează ca cheltuielile judiciare constând în onorariile apărătorilor din oficiu, aferente procedurii în camera preliminară (câte 850 lei - onorariu avocat M. M. și avocat U. Ț. N. și 200 lei - onorariu avocat S. M.), avansate din Bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției, să rămână în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În baza art. 345 și 346 Cod de procedură penală, respinge cererile și excepțiile formulate de inculpații L. F., D. C. și P. N., ca neîntemeiate.

În baza art. 346 alin. (2) Cod procedură penală constată competența și legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. …..al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Ploiești, privind pe inculpații:

-L.F, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu - prev. de art. 297 alin. 1 Cp., fals intelectual - prev. de art. 321 Cp. , ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 Cp., conflict de interese - prev. de art.301 Cp, instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 Cp. rap. la art. 297 alin. 1 Cp și instigare la fals intelectual, prev. de art. 47 Cp. rap. la art. 321 Cp., instigare la sustragere sau distrugere de înscrisuri - prev. de art. 47 Cp. rap. la art. 259 alin. 2 Cp., participație improprie la infracțiunile de tăiere fără drept de arbori prev. de art. 52 alin. 3 Cp. raportat la art. 108 alin. 1 lit d din Codul Silvic - Legea 46/2008, participație improprie la furt de arbori prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 110 alin. 1 lit. d din Codul Silvic - Legea 46/2008 și participație improprie la reducerea suprafeței fondului forestier prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 106 alin. 1 din Codul Silvic - Legea 46/2008 și participație improprie la distrugere, prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 253 alin. 1 Cp., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp.;

-D. C., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 Cod Penal și fals intelectual, prev. de art. 321 Cod Penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 Cp, participație improprie la infracțiunile de tăiere fără drept de arbori prev. de art. 52 alin. 3 Cp. raportat la art. 108 alin. 1 lit d din Codul Silvic - Legea 46/2008, participație improprie la furt de arbori prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 110 alin. 1 lit. d din Codul Silvic - Legea 46/2008 și participație improprie Ia reducerea suprafeței fondului forestier prev. de art. 52 alin. 3 Cp. rap. la art. 106 alin. 1 din Codul Silvic - Legea 46/2008, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp.;

Dispune începerea judecății cauzei privind pe inculpații L. F., D. C. și P. N.

În baza art. 272, 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare constând în onorariile apărătorilor din oficiu, aferente procedurii în camera preliminară (câte 850 lei - onorariu avocat M. M. și avocat U. Ț. N. și 200 lei - onorariu avocat S. M.), avansate din Bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției, rămân în sarcina statului.

Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, potrivit dispozițiilor art. 347 Cod de procedură penală. Contestația se depune la Judecătoria Pătârlagele.

Pronunțată în camera de consiliu, azi, 07.09.2015, ora 14.15

PENAL.Procedură de camera preliminare.Motivare excepţii şi nulităţi

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre PENAL.Procedură de camera preliminare.Motivare excepţii şi nulităţi