Pericol social. Criterii de apreciere a lipsei gradului de pericol social al unei infracţiuni
| Comentarii |
|
C. pen., art. 181
Potrivit art. 181 C. pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social trebuie să se ţină seama de modul şi de mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă ori care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.
Decizia penală nr. 565/R din 28 septembrie 2005 - M.A.
Curtea a constatat că prin sentinţa penală nr. 258 din 4 februarie 2004 a Judecătoriei Braşov, s-a dispus condamnarea inculpatului F.N. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune la măsurătoare, prevăzută de art. 1 lit. o) din Legea nr. 12/1990, raportat la art. 296 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.; în baza art. 39 alin. (2) din acelaşi cod, s-a dispus contopirea acestei pedepse cu restul de 3 ani, 3 luni şi 23 de zile de închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1293/2001 a Judecătoriei Braşov, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de 3 ani, 3 luni şi 23 de zile de închisoare.
în fapt, s-a reţinut că la data de 7 noiembrie 2002, inculpatul, deşi nu avea nici o calitate la SC N. SRL, cu punct de lucru în Piaţa Star, la rugămintea vânzătoarei R.R., a rămas să o înlocuiască pe o scurtă perioadă de timp. In aceste împrejurări, inculpatul a servit-o cu banane pe partea vătămată B.A., aceasta din urmă plătind suma de 40.000 lei. La scurt timp, partea vătămată a fost oprită de organele de poliţie şi condusă la locul de unde a achiziţionat fructele de la inculpat. S-a procedat la recântărirea mărfii la acelaşi cântar unde marfa fusese cântărită iniţial, ocazie cu care s-a constatat că inculpatul a vândut părţii vătămate 1.200 g banane, pentru care trebuia să încaseze 36.000 lei, rezultând că a înşelat partea vătămată cu suma de 4.000 lei reprezentând echivalentul a 133 g.
Apelul declarat de către inculpat împotriva acestei sentinţe a fost admis prin decizia penală nr. 335 din 10 iunie 2005 a Tribunalului Braşov, dispunându-se achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen.
împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, solicitând casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.
Recursul a fost apreciat ca nefondat şi respins, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 181 C. pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Totodată, în alin. (2) al aceluiaşi articol, legiuitorul a menţionat criteriile care trebuie avute în vedere la stabilirea în concret a gradului de pericol social, respectiv modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă ori care s-ar fi putut produce, precum şi persoana şi conduita făptuitorului.
Hotărârea instanţei de apel este legală în raport cu criteriile prevăzute pentru aprecierea unei fapte ca fiind lipsită de gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Astfel, s-a ţinut seama că inculpatul nu avea calitatea de vânzător titular, înlocuind-o pentru un foarte scurt interval de timp pe vânzătoarea titulară, respectiv pe martora R.R.; din declaraţia acestei martore rezultă că singurul client servit de către inculpat s-a întors cu organele de poliţie, realizându-se recântărirea.
Aceeaşi martoră afirmă că preţurile pentru produse nu erau afişate, inculpatul necunoscând preţul mărfii, avizul acesteia aflându-se la martoră.
Inculpatul a afirmat că marfa a fost cântărită cu un cântar tip „Balanţa Sibiu”, folosindu-1 pentru prima dată în momentul cântăririi produselor achiziţionate de către partea vătămată.
în aceste împrejurări de comitere a faptei, valoarea diferenţei de preţ, de 4.000 lei ROL (40 bani RON), este cu adevărat lipsită în mod vădit de importanţă, astfel cum în mod judicios a conchis instanţa de apel.
în aceste condiţii ce caracterizează comiterea faptei, circumstanţele personale ale inculpatului nu pot dobândi valoare absolută, nefiind în măsură să atragă (singure) o soluţie de condamnare.
în raport de toate aceste considerente, recursul declarat de către Parchet a fost respins ca nefondat în baza prevederilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menţinându-se hotărârea atacată ca fiind legală şi temeinică.
<Vezi şi alte speţe de drept penal:
