Plângere. Soluţii procuror. Jurisprudență Procedură civilă şi penală (căi de atac, competenţe etc.)
| Comentarii |
|
Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC Sentinţă penală nr. 50 din data de 10.09.2015
Judecătorul de cameră preliminară constată pe de o parte că nu au fost lămurite aspectele esențiale ale cauzei și pe de altă parte au fost ignorate dispozițiile imperative ale instanței date prin Sentința penală 32/2013 care beneficiază de putere de lucru judecat și în fața judecătorului de cameră preliminară sesizat în prezent
Prin încheierea penală nr.50 din 10 septembrie 2015 s-a admis plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire/netrimitere în judecată în judecată formulată de petenta AN în contradictoriu cu intimații Instituția Prefectului Suceava, județul Suceava, Comisia Locală de fond funciar …, județul Suceava, Comisia Locală de fond funciar …, județul Suceava, UI, UV, UR, COF, NV, LN, MI, LI, LM, LGȘ, LI, IO, LCC și SDP.
Desființează Ordonanța de clasare din 11 martie 2015 din dosarul … al Parchetului …, menținută prin Ordonanța nr. … din 05 mai 2015 a prim-procurorului Parchetului … și trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală față de membrii Comisiei Locale de fond funciar … și membrii Comisiei Locale de fond funciar …, UI, UV, UR, COF, NV, LN, MI, LI, LM, LGȘ, LI, IO, LCC și SDP. Cheltuielile judiciare avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia și s-a respins capătul de cerere privind plata cheltuielilor judiciare formulat de petenta AN. Definitivă.
Judecătorul de cameră preliminară constată că prin Ordonanța de clasare din data de 11 martie 2015 dată în dosarul nr. … a prim - procurorului Parchetului de … s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea înregistrată la data de 05.03.2010, formulată de Instituția Prefectului Județului Suceava, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, fals în declarații, abuz în serrviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice și neglijență în serviciu, prevăzute de art. 244 al. 2 și art. 326 vechiul cod penal, întrucât fapta nu există.
Conform Ordonanței nr. … din 05 mai 2015 a prim procurorului Parchetului … s-a dispus respingerea plângeri formulate de către numita AN împotriva ordonanței nr. … din 11.03.2015, ca neîntemeiată.
Împotriva măsurilor de mai sus a formulat plângere petenta AN, solicitând admiterea plângerii, desființarea ordonanțelor de mai sus și trimiterea cauzei la Parchet pentru a se pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală.
În motivarea plângerii s-a susținut de petentă, că prin ordonanța pe care o atacă s-a dispus clasarea cauzei motivându-se că "având în vedere considerentele de fapt din referatul cu propunere de clasare întocmit de organul de cercetare penală, rezultă că în cauza de față nu poate fi pusă în mișcare acțiunea penală, existând una din situațiile prevăzute la art. 16 din NCPP, respectiv cea prevăzută la litera b, apreciindu-se că persoanele vătămate pot acționa pe cale civilă și administrativă pentru clarificarea situației juridice privind succesiunea, existența și întinderea dreptului de proprietate asupra imobilelor vizate"
A susținut petenta că soluția procurorului este profund netemeinică și dată cu încălcarea evidentă a legii arătând că în motivarea referatului cu propunere de clasare întocmit de organul de cercetare penală, însușit de procuror, nu sunt analizate împrejurările de fapt cu privire la infracțiunile reclamate punctual de către Prefectul Județului Suceava și de către aceasta, ci se face o prezentare civilă a îndreptățirii persoanelor cercetate (moștenitorii autorilor I și PU) la reconstituirea dreptului de proprietate, concluzionând că moștenitorii cu vocație la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră au posibilitatea să promoveze o acțiune civilă de ieșire din indiviziune prin care să se stabilească întinderea dreptului de proprietate a fiecăruia.
Mai arată că prin această abordare sunt înfrânte principiile potrivit cărora hotărârea instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o (art.28 alin.1 C.proc. pen.) și hotărârea definitivă a instanței civile prin care a fost soluționată acțiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în fața organelor judiciare penale cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia (art. 28 alin. 2 C. proc. pen.).
De asemenea arată că fără nici cea mai mică investigație, fără un capăt de probă credibil, se face în referat afirmația că persoanele cercetate (moștenitorii autorilor I și PU) sunt îndreptățiți la suprafețele reconstituite deoarece terenurile lor s-au împădurit, iar argumentarea "civilistă" din referatul organului de cercetare penală se sprijină pe Sentința Civilă nr. 1897 din data de 05.03.2014 a Judecătoriei Baia Mare, hotărâre care însă nici în civil nu are autoritate de lucru judecat fiind desființată (cu privire la întinderea dreptului la reconstituire) prin Decizia Civilă nr. 477 din data de 05.11.2014 a Tribunalului Maramureș.
Petenta a mai precizat că din întregul dosar de urmărire penală nu
rezultă nici o încercare, nici o tentativă din partea organelor de urmărire penală de a face cercetări sau a administra probe cu privire la infracțiunile reclamate prin cele două plângeri pentru a se stabili existența sau inexistența faptelor, a persoanelor care le-au săvârșit sau nu și cu privire la vinovăția sau nevinovăția acestora.
Mai menționează că deși prin Sentința Civilă nr. 32 din data de 11.02.2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc prin care s-a admis plângerea sa și s-a desființat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale se constată că nu s-a făcut o cercetare a fondului cauzei și cu toate că instanța a dispus, să se verifice și să se identifice membrii comisiilor de fond funciar … și … la momentul efectuării propunerilor de validare, dacă aceștia au respectat legislația specifică în efectuarea propunerii și în caz negativ, care au fost normele încălcate, precum și forma de vinovăție, urmând a se face apoi încadrarea juridică corectă; să se verifice actele semnalate de petenta AN ca fiind declarații necorespunzătoare adevărului și măsura în care acestea, potrivit legii sau împrejurărilor, puteau servi pentru producerea unor consecințe juridice; că se vor lua declarații fiecăruia din persoanele pentru care s-a formulat plângere penală, urmând a se corobora acestea cu celelalte probe din dosar pentru a se verifica eventuala întrunire a elementelor constitutive ale infracțiunilor din cele două plângeri precum și a infracțiunii de înșelăciune și să se vor verifice hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile civile dintre părțile prezentului dosar penal, punându-li-se în vedere părților să depună hotărârile relevante, nu au fost respectate dispozițiile dintr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Petenta mai arată că prin ordonanța de restituire din data de 04.07.2014 procurorul de caz a dispus restituirea dosarului la organul de cercetare penală în vederea completării cercetării penale, iar în dispozitivul ordonanței sunt reluate punctual toate actele de procedură mai sus arătate ce urmează a fi efectuate dispuse prin Sentința penală nr. 32/2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Susține petenta că nu au fost respectate dispozițiile de fond cuprinse în considerentele Sentinței penale nr. 32/2013 și nici normele de procedură obligatorii pentru procuror astfel că nu s-au identificat membrii Comisiei de Fond Funciar …, nu s-a audiat nici un membru din cele două Comisii de Fond Funciar … și …, nu s-au audiat (cu excepția celor trei UI, V și O ascultați înainte de pronunțarea Sentinței Penale nr. 32/2013) cei 18 moștenitori ai autorilor I și PU, care au beneficiat de reconstituiri nelegale;
De asemenea nu au fost analizate actele depuse de persoanele cercetate în cele 3 dosare de reconstituire în care s-au dat hotărârile nr. 119/2007, 1841/2007 și 5/2008 ale Comisiei Județene de Fond Funciar Suceava și nu s-a pronunțat procurorul asupra legalității sau nelegalității procedurii de reconstituire, nu au fost cercetate faptele reclamate de ea și de prefect, dovedite din plin cu acte și nu s-a pronunțat procurorul asupra existenței sau inexistenței infracțiunilor reclamate, a persoanelor care au comis sau nu acele infracțiuni și a vinovăției ori nevinovăției acestora, nu i s-a comunicat să depună la dosar hotărârile relevante din litigiile civile anterioare ce le-a avut cu persoanele cercetate, moștenitori ai autorilor I și PU.
Mai arată că la data de 09.08.2013 procedural i se răspunde prin adresa din 09.08.2013 că s-a început audierea persoanelor indicate în Sentința Penală nr. 32/2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, dar este vorba de un număr mare de persoane, membri ai Comisiei Locale de Fond Funciar din comuna … și … și moștenitorii după defuncții UI și P.
Petenta menționează că procurorul a nesocotit obligațiile ce le avea potrivit normelor de procedură penală, a golit de conținut principiul separării funcțiilor judiciare înscris în art. 3 C. proc. pen. și nu și-a îndeplinit obligația de strânge probele necesare pentru a constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată; a încălcat principiul obligativității punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale înscris în art. 7 C. proc. pen., cu toate că la dosar sunt suficiente probe din care rezultă săvârșirea infracțiunilor descrise în cele două plângeri penale, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 15 C. proc. pen. pentru punerea în mișcare a acțiunii penale; nu a respectat scopul și obiectul urmăririi penale- art. 285 C. proc.pen. și nu a executat o hotărâre penală definitivă respectiv Sentința Penală nr. 32/2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc -art. 550 C. proc. pen..
S-a atașat spre consultare dosarul Parchetului … nr. ….
În fața judecătorului de cameră preliminară petenta a precizat că pe parcursul soluționării cauzei a intervenit decesul intimaților UO, DM, PE și LE, care împiedică exercitarea acțiunii penale conform art. 16 lit. f Cod procedură penală și că nu înțelege să formuleze vreo plângere penală față de moștenitorii acestora întrucât ei nu au săvârșit nici o faptă penală.
Din actele depuse la dosar judecătorul de cameră preliminară reține următoarele:
Prin Ordonanța de clasare din data de 11 martie 2015 dată în dosarul nr. … de către prim procurorului Parchetului … prin care au fost însușite considerentele de fapt din referatul cu propunere de clasare a cauzei penale întocmit de organul de cercetare penală și Ordonanța nr. … din 05 mai 2015 a prim procurorului Parchetului … s-au reținut următoarele aspecte:
La data de 05.03.2010 organele de cercetare din cadrul Secției 11 de Poliție Rurală …, au înregistrat plângerea formulată de Instituția Prefectului Județului Suceava, prin care a solicitat efectuarea de cercetări penale față de moștenitorii autorilor UI și P pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și fals în declarații, față de Comisiile Locale de Fond Funciar … și …, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice și neglijență în serviciu, fapte prevăzute de art.244 al.2 și art. 326 din noul Cod Penal și art. 246, art. 248și art. 249 al. 1 din vechiul cod penel, arătând că moștenitorii autorilor UI și P au fost puși în posesie de către Comisiile Locale de Fond Funciar în baza unor Hotărâri ale Comisiei Județene, cu suprafețe de teren pădure mai mari decât aveau dreptul.
La data de 13.04.2010 a fost înregistrată cu nr. R/13207, sesizarea numitei AN care reclama aceleași aspecte și care a fost conexată la dosarul penal nr. ….
În cauză la data de 06.03.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la existența infracțiunilor de "înșelăciune, falsul în declarații, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice și neglijență în serviciu, fapte prevăzute și pedepsite de art. 244 și art. 326 din noul Cod Penal și ort 246, art. 248 și art. 249 din vechiul Cod penal, avându-se în vedere prevederile art. 5 din noul Cod Penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile.
Se susține că din cuprinsul actelor de sesizare și a celorlalte documente depuse de către reclamanți, se constată că obiectul litigiului este dat de reconstituirile dreptului de proprietate pentru terenuri cu vegetație forestieră, conform Legii 247/2005 de către moștenitorii autorilor UI și P, reconstituiri ce au fost validate prin hotărâri de către Comisia Județeană respectiv: Hotărârea nr. 1149/24.05.2007, Hotărârea nr. 1841/31.07.2007 și Hotărârea nr. 5/23.01.2008 și duse ulterior la îndeplinire de către comisiile locale de fond funciar prin punerea efectivă în posesie.
La data de 17.03.2014 s-a întocmit referat cu propunere de clasare, dosarul fiind înaintat către Parchetul …, care la data de 04.07.2014, prin Ordonanță, dosarul a fost restituit organului de cercetare penală, în vederea completării cercetărilor, în conformitate cu cele dispuse, ocazie cu care s-a reanalizat întreg materialul probatoriu administrat în cauză, fiind formulate noi solicitări Comisiilor de Fond Funciar … și …, precum și Judecătoriei Maramureș unde se află înregistrat dosarul civil 13066/182/2010, având ca obiect "fond funciar";reclamanți fiind AN și Instituția Prefectului Județului Suceava și pârâți toți moștenitorii autorilor UI și P și Comisiile de Fond Funciar … și ….
Se arată că în urma analizei materialului probator administrat în cauză, având în vedere aspectele reclamate de petentă se poate observa că o parte din moștenitori autorilor UI și P au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate referindu-se ca autor doar la UP, iar alții le-au trimis Comisiei de fond funciar …, referindu-se exclusiv la autorul UV și cu toate că cererile succesorilor vizau suprafețe de teren provenind din aceeași masă succesorală aflate pe raza mai multor localități, cele două comisii locale nu au fost înștiințate cu privire la acest aspect, neexistând o bază de date la nivelul local și că deși în cazul acestor cereri, competența de soluționare revenea Comisiei Județene de fond funciar, aceasta nu a fost sesizată legal datorită modului în care succesorii au depus cererile.
Legat de acuzațiile de fals în declarații față de persoanele reclamate privind solicitările acestora s-a apreciat că în primul rând aceștia ar fi trebuit să cunoască întreaga masă succesorală, conform extraselor carte funciară, la care să se adauge sau să se scadă alte suprafețe dovedite că au fost cumpărate, înstrăinate sau dobândite sub orice formă, aspect foarte greu de realizat întrucât este vorba de un număr mare de moștenitori, iar ultimele înscrieri în cartea funciară au fost efectuate cu mult timp înainte de naționalizarea terenurilor 1946-1951 și fac referire la cotele indivize deținute de fiecare persoană în parte și contracte vânzare - cumpărare între terți, în care sunt stipulate tot cote indivize, iar această situație poate fi clarificată numai pe cale civilă, pornindu-se de la ieșirea din indiviziune a tuturor moștenitorilor autorului comun UV a T, din care face parte petenta AN.
Judecătorul de cameră preliminară constată că prezentul dosar de cercetare penală a mai ajuns o dată în fața judecătorului, care prin Sentința penală nr. 32/11 februarie 2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, în temeiul art.278 ind.1 alin.8 lit. b din vechiul Cod de procedură penală, a desființat Rezoluția din 30 mai 2011 și Rezoluția nr. …, ambele date în dosarul nr. … emise de Parchetul … și a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de: UI, UV, UO, LN, LI, LI, LCC, LM, DA, UR, LE, MI, IO, SDP, LGȘ, COF, PE, NV - în calitate de moștenitori ai def. UP și UI a V și membrii Comisiilor Locale de fond funciar ale com. … și …, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, abuz în serviciu contra intereselor persoanei, abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijență în serviciu și fals în declarații, fapte prev. de art. 215, art. 246, art. 248, art. 249 și art. 292 Cod penal și art. 106 din Legea nr. 18/1991.
În motivarea hotărârii se arată că în cauză nu au fost luate declarații decât de la UO, UI, UV din moștenitorii indicați, precum și declarația lui PI în calitate de persoană fizică autorizată ANCPI și că nu s-a solicitat și nu există în dosarul de urmărire penală hotărârile de constituire a celor două Comisii de Fond Funciar … și … cu membri acestora la data formulării propunerilor ce au stat la baza emiterii celor trei hotărâri ale Comisiei Județene - HCJ nr. 1149/2007, 1841/2007 și 5/2008, că nu s-au verificat nici aspectele semnalate de petenta AN referitoare la posibila declarare necorespunzătoare a adevărului de UI în declarația prin care acesta arată că s-au greșit rubricile din registrul agricol al tatălui său, precum și toate celelalte presupuse neconcordanțe între actele și susținerile făcute de moștenitorii autorilor UP și UI a V pentru a obține reconstituirea dreptului de proprietate.
S-a precizat în cuprinsul hotărârii că potrivit dispozițiilor art. 246 și 249 C. pen. specific infracțiunilor de abuz în serviciu o constituie neîndeplinirea sau îndeplinirea în mod defectuos cu știință, de către un funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu a unui act, ori raportat la aceste dispoziții este necesar ca organele de urmărire penală să verifice care erau membrii Comisiilor locale nominalizate la momentul efectuării propunerilor de validare, dacă aceștia au respectat legislația specifică în efectuarea propunerii și în caz negativ, care au fost normele încălcate, precum și forma de vinovăție, urmând a se face apoi încadrarea juridică corectă. De asemenea, organele de urmărire penală vor verifica actele semnalate de petentă ca fiind declarații necorespunzătoare adevărului și măsura în care acestea potrivit legii sau împrejurărilor puteau servi pentru producerea unor consecințe juridice.
S-a stabilit că în cauză urmează a se lua declarații fiecăreia din persoanele pentru care s-a formulat plângere penală, urmând a se corobora acestea cu celelalte probe din dosar pentru a se verifica eventuala întrunire a elementelor constitutive ale infracțiunilor amintite mai sus precum a a infracțiunii de înșelăciune și după lămurirea situației de fapt și a potențialelor vinovății rezultate din anchete se vor face și cuvenitele încadrări juridice.
Conform art. 273 alin. 1 din vechiul Cod de procedură penală dispozițiile instanței sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală sub aspectul faptelor și împrejurărilor ce urmează a fi constatate și a mijloacelor de probă indicate.
Judecătorul de cameră preliminară constată că după trimiterea dosarului procurorul nu a respectat dispozițiile instanței, astfel, deși la fila 110 și respectiv 117 din dosarul de urmărire penală vol. II s-a înaintat tabelul cu membrii Comisiei locale…, respectiv membrii Comisiei locale …, prezenți la ședința din 17 februarie 2006 când s-a analizat cererea după autorii UI și P, nici unul din acești membri nu a fost audiat.
De asemenea, după trimiterea dosarului a fost audiată doar UD, cu toate că instanța a dispus, la fel ca și procurorul prin ordonanța de restituire a dosarului la organul de cercetare penală din 04 iulie 2014, luarea de declarații de la fiecare din persoanele pentru care s-a formulat plângere penală, pentru a se putea verifica aspectele semnalate ca fiind declarații necorespunzătoare adevărului.
În consecință, judecătorul de cameră preliminară constată pe de o parte că nu au fost lămurite aspectele esențiale ale cauzei și pe de altă parte au fost ignorate dispozițiile imperative ale instanței date prin Sentința penală 32/2013 care beneficiază de putere de lucru judecat și în fața judecătorului de cameră preliminară sesizat în prezent, prin urmare plângerea urmează a fi admisă, cu trimiterea cauzei la Parchet pentru a se conforma dispozițiile date prin Sentința penală 32/2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Prin urmare, se vor audia toți moștenitorii lui UP și UI, urmând a se clarifica cu fiecare în parte, dacă aceștia au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate (întrucât chiar în fața judecătorului de cameră preliminară s-a susținut de către IO și IA că ei nu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după UP), la care dintre cele două comisii, dacă în cererile depuse au precizat suprafețele de teren reconstituite anterior, întrucât unul din aspectele reclamate este acela că în urma cererilor depuse li s-a reconstituit o suprafață mai mare decât ar fi avut dreptul.
Pentru verificarea acestor aspecte se va solicita și documentația existentă la comisii în procedura de reconstituire care cuprinde cererile acestora depuse în fața comisiei.
Se vor audia membrii comisiilor de la acea dată, nominalizați în adresele indicate mai sus, vizând procedura și verificările care se efectuau la momentul propunerilor de validare, toate acestea fiind necesare pentru a se stabili pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la vinovăția sau nevinovăția persoanelor acuzate, raportat la elementele constitutive ale infracțiunilor de mai sus.
În consecință, instanța în baza art. 341 alin. 6 lit. b Cod procedură penală, va admite plângerea, va desființa Ordonanța de clasare din 11 martie 2015, dată în dosarul nr. … a Parchetului …, menținută prin Ordonanța nr. … din data de 05 mai 2015 a Parchetului … și va trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală față de membrii Comisiei Locale de fond funciar … și membrii Comisiei Locale de fond funciar …, UI, UV, UR, COF, NV, LN, MI, LI, LM, LGȘ, LI, IO, LCC și SDP.
În baza art. 275 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.
Referitor la cheltuielile judiciare solicitate de petenta AN judecătorul de cameră preliminară precizează că potrivit art. 276 al. 6 Cod procedură penală, plata cheltuielilor judiciare făcute de părți se stabilește potrivit legii civile, fiind astfel incidente în cauză prevederile art. 453 Cod procedură civilă, potrivit căruia partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părți care a câștigat să-i plătească cheltuielile de judecată.
În cauză nu poate li se poate reține vreo culpă procesuală intimaților care să justifice obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare, petenta urmând a-și recupera aceste cheltuieli, în funcție de rezultat, la finalizarea procedurii penale, motiv pentru care se va respinge capătul de cerere privind plata cheltuielilor judiciare formulat de petenta AN.
