Prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în sistemul naţional de date genetice conform art.7 din alegea nr.76/2008
| Comentarii |
|
Tribunalul OLT Sentinţă penală nr. 197 din data de 27.11.2013
Prin sentința penală nr. 197 pronunțată la 27 nov. 2013 de Tribunalul Olt în dosarul nr. 4694/104/2013 a fost condamnat inculpatul M E, la pedeapsa principală de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 alin. 1 rap. la art. 174 alin. 1 și art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 3201 Cod de procedură penală săvârșită la data de 19.09.2012 față de partea vătămată Radu Ion.
În baza art 65 alin 2 C.pen si art 64 alin 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului electoral de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului, pe o durata de 3 ani.
În baza art.71 Cod penal s-a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. pe durata executării pedepsei principale.
S-a luat act de faptul că inculpatul M. E. este arestat în altă cauză.
În temeiul art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare,s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul M. E., în vederea introducerii profilului genetic în sistemul național de date genetice judiciare, la eliberarea din penitenciar.
S-a luat act de faptul că partea vătămată R. I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală coroborat cu art. 1357 Cod civil, cu aplicarea art. 313 din Legea 95/2006 a fost obligat inculpatul M E la plata sumei de 66,51 lei cu titlu de despăgubiri civile către Spitalul Județean de Urgență S. reprezentând cheltuieli ocazionate de spitalizarea părții vătămate R. I., sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății .
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 500 lei din cursul urmăririi penale și suma de 400 lei cheltuieli judiciare din cursul judecății, iar din aceasta din urmă, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu (delegație nr.1625/27.11.2013- av. P. C.) va fi avansată în contul Baroului Olt din fondurile M.J.
Pentru a se pronunța această sentință au fost avute în vedere cele ce urmează
,,Prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt emis în dosarul nr. 547/P/2012 la data de 08 noiembrie 2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. E. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 alin. 1 rap. la art. 174 alin. 1 C.p. rap. la art.175 alin.1 lit. i C.p.,
Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut, în esență, faptul că în seara zilei de 19.09.2013 în jurul orelor 22.00 pe fondul unor relații tensionate cu partea vătămată R I ,inculpatul a lovit-o pe aceasta, în mod repetat și cu intensitate, în zona capului, cu bâta, provocându-i leziunile traumatice descrise în actul medico legal.
Pentru a reține această situație de fapt în cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: declarații parte vătămată, declarații martori, declarații inculpat, certificat medico-legal, procese-verbale de constatare a contravenției, copii plângeri reciproce.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt la data de 11.11.2013, iar în urma repartizării aleatorii informatice a primit pentru judecată prim termen la data de 27.11.2013.
Înainte de citirea actului de sesizare în condițiile art. 3201 din Cod ul de procedură penală, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 202/2010 ,inculpatul a solicitat să fie judecat exclusiv în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor în circumstanțiere pe care le va depune la un alt termen de judecată învederând că recunoaște integral faptele.
Partea vătămată R I a arătat că nu se constituie parte civilă în cauză.
S-a procedat la audierea inculpatului în condițiile art. 3201 alin. 3 cod procedură penală, declarația dată cu respectarea dispozițiilor legale fiind consemnată și atașată la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt în baza declarației de recunoaștere a inculpatului care se coroborează cu probele menționate anterior că faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
Atât partea vătămată, R I, cât și inculpatul M E locuiesc efectiv pe raza orașului Slatina, de circa 3-4 ani, fiind în relații tensionate.
În seara de 19.09.2012, în jurul orelor 22.00, partea vătămată R I , a mers în Cartierul C, la punctul de lucru al soției, după care, împreună, au plecat către domiciliu, situat în Cartierul P , deplasare pe care au efectuat-o pe jos.
Ajunși în zona Magazinului - Pandipo - partea vătămată R.
I. a fost lovită de către inculpatul M. E. , cu o bâtă în zona capului, lovitură aplicată din spate și în urma căreia, partea vătămată a căzut pe carosabil, orientat cu fața în sus, poziție în care, a mai fost lovită cu același obiect contondent în câteva rânduri, iar pentru a se apăra a pus brațele deasupra capului, în urma loviturilor aplicate, fiindu-i fracturat antebrațul drept.
Agresiunea exercitată de către autor asupra părții vătămate, R I, a fost observată personal de către soția acestuia, R. S. A., care a intervenit verbal , după care au sesizat intervenția organelor de poliție și a ambulanței, la ora 22.25, împrejurare consemnată în Fișa de intervenție la eveniment, același lucru făcându-l în același timp și învinuitul.
La fața locului s-au prezentat agenții de poliție, D. L. G., P. G., D. F. și V. (C.) A. M., precum și un echipaj de la Serviciul Județean de Ambulanță Olt, Stația Slatina, deservit de C. M. C. și asistenta, N. M..
Pentru că partea vătămată a făcut trimitere la prezența bâtei corp delict cu care a fost agresată, ca fiind în autoturismul învinuitului, prezent și el la sosirea organelor de poliție, s-a procedat la verificarea autoturismului acestuia, însă nu a fost identificat nici un obiect contondent.
În această împrejurare, în momentul în care partea vătămată a coborât din ambulanță, a fost lovită din nou, de această dată de către fiul inculpatului, respectiv M. M. C., care, tocmai sosise și el la fața locului, o singură dată, în zona spatelui cu o ulucă, agresiune ce a încetat la intervenția organelor de poliție.
Cei doi agresori, au fost conduși la sediul Poliției Municipiului S., unde s-a procedat la sancționarea contravențională a acestora cu amendă în cuantum de 200 lei( Procese verbale Seria AP nr. 2494717 și P.A. nr. 0563614, iar partea vătămată a fost transportată la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului din S. în vederea acordării de îngrijiri medicale de specialitate, rămânând internată până pe 20.09.2012 și ulterior, în intervalul 05.10 -11.10.2012.
S-a procedat în cauză la audierea soției părții vătămate, respectiv R. S. A., persoană care, în depoziția dată, a confirmat faptul că incidentul s-a derulat în împrejurările descrise de partea vătămată.
Au fost de asemenea audiați și cei patru agenți de poliție care au confirmat a doua parte a incidentului în care partea vătămată a fost lovită de fiul inculpatului, deoarece la momentul sosirii acestora la fața locului, partea vătămată fusese deja agresată de către inculpat.
Cu privire la infracțiunea pentru care a fost cercetat, pe parcursul anchetei derulate în cauză, inculpatul a arătat faptul că, în seara respectivă, pe fondul unui conflict mai vechi, s-a bătut cu partea vătămată, lovindu-se reciproc cu pumnii și picioarele. A mai adăugat inculpatul că, a procedat de o asemenea manieră pentru că a fost așteptat în apropierea scării de acces în blocul în care locuia de către partea vătămată care, a încercat să îl lovească cu o șurubelniță, apoi cu un cuțit , intervenind în favoarea sa, numitul C. L. și o altă persoană pe care nu a putut-o nominaliza, cu precizarea că, au îmbrâncit partea vătămată care a căzut pe carosabil și s-a lovit de bordura din ciment. Inițial, inculpatul M. E. a menționat că, cel mai probabil și aceste două persoane au exercitat acte de violență fizică asupra părții vătămate, pentru ca, ulterior, să nu mai mențină acest lucru.
Ca urmare, în raport de aceste precizări, a fost audiat martorul C. L., care, în depoziția dată, a confirmat faptul că partea vătămată a încercat să îl lovească inculpat cu o șurubelniță, apoi cu un cuțit și că, intre cei doi, a avut loc un schimb de lovituri fiind despărțiți de către el, ajutat fiind și de alte persoane, dar fără ca împotriva părții vătămate, vreuna dintre acestea, să fi exercitat violențe fizice.
Din probatoriul cauzei rezultă că acest martor era un apropiat al inculpatului, iar prezența sa la fața locului nu a fost identificată de către organele de poliție.
Afirmațiile inculpatului, făcute în faza de urmărire penală sunt infirmate atât de către absența unor leziuni constatate medico legal la autor, cât și de leziunile prezentate de partea vătămată cu ocazia examinării.
Prin certificatul medico legal se constată prezența mai multor leziuni în zona capului, pe hemitorace și antebraț , produse prin aplicarea de lovituri cu corpuri alungite și de intensitate mare, raportată la fractura produsă pe treimea distală cubitus drept, leziunile prezentate fiind considerate leziuni de apărare.
Faptele mai sus descrise sunt dovedite prin probele menționate în paragraful anterior dar și recunoscute de către inculpat în condițiile art. 320/1 cod procedură penală, fără a se impune astfel analiza în detaliu a tuturor probelor existente la dosarul de urmărire penală , probe al căror conținut și legalitate inculpatul nu le-a contestat.
În drept, instanța reține că faptele inculpatului constând în aceea că în seara de 19.09.2012 i-a aplicat lovituri, în mod repetat și cu intensitate, de părții vătămate, R. I în zona capului, cu bâta corp delict, provocându-i leziunile traumatice descrise în actul medico legal, leziuni ce pot fi considerate ca fiind de apărare , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 alin. 1 Cp. rap. la art. 174 alin. 1 Cp. -175 alin. 1 lit. ,,i" Cod penal .
Constatând că faptele există și că au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege în condițiile art. 345 alin. 2 C.p.p., instanța urmează să dispună condamnarea acestuia.
La individualizarea sancțiunilor ce se vor aplica inculpatului se vor avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege ( reduse cu o treime atât minimul cât și maximul prin aplicarea dispoz. art.320/1 alin. 7 C.p.p.) cât și toate celelalte date care particularizează atât fapta comisă cât și persoana infractorului.
In concret, instanța va avea în vedere, pe de o parte, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, deduse în principal din importanța valorilor sociale afectate (astfel cum rezultă aceasta din limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor), consecințele faptelor inculpatului dar și de atitudinea de regret a inculpatului față de faptele ilicite.
Nu este lipsit de importanță astfel nici faptul că inculpatul M. E., este în vârstă de 47 de ani, nu se află la primul conflict cu legea penală, iar începând cu data de 09.05.2013 Tribunalul Olt a dispus arestarea acestuia(mandat nr. 31) pentru infr. prev. de art. 7 din Lg. nr. 39/2003, art. 12 alin. 1 și 2 Ut. "a " și art. 13 alin. 1 și 2 din Lg. nr. 678/2001, art. 329 Cp. cu aplic. art. 33 Ut. "a " Cp. și art. 41 alin. 2 Cp. ~ dosar nr. 8/D/P/2011 al Parchetului de pe lângă DIICOT Biroul Teritorial Olt, în prezent aflându-se în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova.
Deși s-a solicitat acest lucru, în favoarea inculpatului nu se va reține circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal, în cauza de față, conduita inculpatului de recunoaștere a faptelor comise intervenind doar în fața instanței de judecată și nu în tot cursul procesului penal, evident doar pentru a atrage aplicarea dispozițiilor art. 3201 Cod de procedură penală.
Existenta uneia din împrejurările enumerate exemplificativ in art. 74 C.p. nu obliga instanța de judecata sa o considere drept circumstanța atenuanta judiciara si sa coboare pedeapsa aplicata sub minimul special prevăzut de lege.
Astfel, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante nu este posibilă decât atunci când împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil persoana inculpatului într-o asemenea manieră, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei, sens în care s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - secția penală prin Decizia 1227/02.04.2009, ceea ce nu este cazul în situația în speță.
Recunoașterea împrejurării invocate drept circumstanța atenuanta este lăsata la aprecierea instanței care va tine seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul împrejurărilor în care s-au săvârșit infracțiunile, de urmările produse, precum si de orice alte elemente privitoare la persoana inculpatului, date care, așa cum s-a arătat mai sus, vor fi avute în vedere atât la individualizarea pedepsei cât și la individualizarea modalității de executare a acesteia.
Față de considerentele expuse, instanța va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată spre minimul special, după micșorarea limitelor de pedeapsă conform dispozițiilor art. 320/1 Cod de procedură penală respectiv la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 și art. 175 alin. 1 lit. i) Cod penal cu aplicarea art. 3201 Cod de procedură penală săvârșită la data de 19.09.2012 față de partea vătămată R. I.
In baza art 65 alin 2 C.pen si art 64 alin 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) se va aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului electoral de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului, pe o durata de 3 ani.
În temeiul art. 71 c.p. se va aplica inculpatului și pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit a teza II și lit. b c.p. ( dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), care se va executa potrivit art. 71 alin. 2 C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare rămâne definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
La stabilirea pedepselor accesorii și complementare, pe lângă dispozițiile legale menționate, instanța urmează să aibă în vedere și argumentele expuse de Curtea EDO în cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, respectiv că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor electorale poate fi dispusă cu respectarea principiului proporționalității întrucât nu sunt absolute și pot face obiectul unor limitări , statele contractante având o largă marjă de apreciere în materie .
În cauza dedusă judecății, natura infracțiunilor comise de inculpat, atitudinea acestuia imediat după comiterea faptelor ,determină aprecierea rezonabilă că-i pot fi limitate drepturile electorale astfel cum au fost descrise anterior , măsura aplicării acestor pedepse fiind apreciată de instanță ca proporțională și justificată.
Instanța urmează să ia act de faptul că inculpatul nu este arestat în prezenta cauză, ci, așa cum se arăta anterior, este arestat preventiv într-un alt dosar.
Întrucât infracțiunea de omor deosebit de grav este prevăzută la pct. 3 din a Legii 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, între infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul Mozoc Ene în vederea introducerii profilului genetic în sistemul național de date genetice judiciare, la eliberarea din penitenciar.
Acest act normativ a fost adoptată de România pentru crearea cadrului legal intern aplicării Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere. Potrivit art. 1, legea are drept scop "...constituirea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizica și psihică, precum și pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism";.
Mai mult, și Curtea Constituțională a României s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 76/2008, prin Decizia 485/02.04.2009, prin care a statuat că "drepturile consacrate de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu sunt drepturi absolute, ele putând fi supuse anumitor limitări ori restricții din partea autorităților. Între componentele dreptului proteguit de art. 8 din Convenție se regăsește respectarea dreptului la viața privată, care însă poate fi supus anumitor ingerințe cu condiția ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să apară ca necesare într-o societate democratică, să privească un drept apărat de Convenție și să fie proporționale cu scopul urmărit";. De asemenea, în considerentele deciziei menționate, Curtea Constituțională a arătat că "judecătorul, ca reprezentant al autorității, în pofida absenței consimțământului celui vizat, are dreptul sa dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane, și anume aceea a suspecților";.
În aceste condiții, genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracțiunii alături de probele de referință recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecți, este o măsura necesară într-o societate democratică și nu este contrară prevederilor art. 8 din Convenție.
Legea 76/2008 constituie cadrul legal adecvat soluționării cererii de prelevare probe biologice, existând create garanții pentru înfăptuirea interesului general, cu protejarea dreptului personal al intimatului. În plus, legiuitorul a emis și Norme metodologice care reglementează aplicarea Legii 76/2008 și stabilește reguli clare, precise și detaliate cu privire la procedura care se urmează în situația prelevării unor probe biologice.
Referitor la latura civilă, instanța observă că în cauză nu s-a constituit parte civilă partea vătămată R. I. ci doar unitatea spitalicească ce i-a acordat acesteia îngrijiri medicale.
Conform art. 1357 cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită , săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare.
De asemenea, în conformitate cu art. 313 alin. 1 din Legea 95/2006 modificată prin OUG 72/2006, potrivit cărora "persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspuns potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată"; instanța va oblige inculpatul la plata sumei de 66,51 lei actualizată la data plății efective către Spitalul Județean de Urgență Slatina, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 191 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 500 lei din cursul urmăririi penale și suma de 400 lei cheltuieli judiciare din cursul judecății, iar din aceasta din urmă, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu (delegație nr.1625/27.11.2013- av. P. C.) va fi avansată în contul Baroului Olt din fondurile M.J.";
Data publicarii pe portal:08.01.2014
