RECURS INLOCUIRE ART. 145 COD PROCEDURĂ PENALĂ CU MASURA ARESTULUI PREVENTIV
| Comentarii |
|
Tribunalul BRAŞOV Sentinţă penală nr. ÎNCHEIERE din data de 01.03.2013
ROMANIA
TRIBUNALUL BRASOV
- secția penală -
RECURS INLOCUIRE ART. 145 COD PROCEDURĂ PENALĂ CU MASURA ARESTULUI PREVENTIV
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 01 martie 2013
PRESEDINTE -BB - judecător
JUDECATOR - MGD
JUDECATOR - DIANA RALUCA RUSU
GREFIER - ITP
Cu participarea procurorului - AG - din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul IM, împotriva încheierii de ședință nr.33 din data de 27.02.2013 pronunțată de Judecătoria Brașov, în dosar penal nr. 6250/197/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat IM, în stare de deținere (din Arest IJP Brașov) și asistat de avocat oficiu KZ, cu delegație la dosar.
Dezbaterile în cauză au fost înregistrate conform art. 304 Cod procedură penală .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care;
In temeiul art. 70 al.1 Cod procedură penală, instanța procedează la verificarea identității recurentului inculpat, căruia i se aduce la cunoștință motivul prezenței sale în instanță .
Întrebat fiind recurentul inculpat, arată că este de acord ca asistența juridică să-i fie asigurată de către apărătorul desemnat din oficiu, cu care a luat legătura și menține recursul formulat.
În temeiul art.70 al.2 Cod procedură penală, instanța aduce la cunoștința recurenților inculpați dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-le totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor, precum și obligația de a anunța instanța în scris, în 3 zile , orice schimbare a locuinței pe parcursul procesului penal.
Recurentul inculpat, arată că nu dorește să declare în fața instanței de recurs.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat împotriva încheierii nr.33/27.02.2012 prin care a fost admisă propunerea de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, cu măsura arestării preventive. Inculpatul a declarat în instanță pentru ce nu s-a prezentat la Poliția Bod pentru respectarea programului de supraveghere. Apreciază că acesta poate fi cercetat în stare de libertate, întrucât mare parte din prejudiciu a fost recuperat, inculpatul nu are antecedente penale, însă nu a avut posibilitatea de a se prezenta la Poliția Bod pentru a semna programul de supraveghere. Solicită admiterea recursului și respingerea propunerii de arestare preventivă.
Reprezentanta parchetului având cuvântul, solicită respingerea recursului inculpatului. Apreciază că instanța de fond în mod corecta a apreciat necesară luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, datorită faptului că acesta nu a respectat programul de supraveghere și obligațiile impuse de instanță, cu rea credință. Măsurile au fost luate la 01.02.2013 iar la scurt timp inculpatul a fost găsit în bar și săvârșind fapte de violare de domiciliu. A se avea în vedere și declarațiile inculpatului din care rezultă că nu dorea să se prezinte la organele de poliție din Bod în fiecare zi pentru că ar pierde prea mult timp pe drum.
Recurentul inculpat IM având ultimul cuvânt, arată că în bar doar a fumat. De acasă până la poliția Bod face 50 de minute. E singur acasă, dar nu a mai avut ce să mănânce și a căutat de lucru. Regretă cele întâmplate.
T R I B U N A L U L,
Deliberând asupra recursului penal de față constată:
Prin încheierea nr. 33/27.02.2013 Judecătoria Brașov a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și în baza art. 145 alin.3 Cod de procedură penală, a dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu dispusă față de inculpatul IM, prin ordonanța procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov din data de 01.02.2013 în dosar nr.2074/P/2013 cu măsura arestării preventive a inculpatului pe o durată de 29 de zile începând cu data de 27.02.2013 și până la data 27.03.2013 inclusiv.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rezoluția din data de 01.02.2013, s-a dispus începerea urmăririi penale, față de IM pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. și ped. de art. 192 al. 1 și 2 cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal și furt calificat, prev. și ped. de art. 208 al. 1- art. 209 al. 1, lit. g și i cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal, în final cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal, rezoluție confirmată la aceeași dată de procuror, reținându-se în fapt că în data de 31.01.2013, în jurul orei 1800, a pătruns, fără drept, prin escaladarea gardului, în curtea imobilului situat com. Hălchiu, str. Laterală, nr. - jud. Brașov și dintr-o magazie neasigurată a sustras 5 saci cu porumb (188 kg porumb boabe) și un sac cu orzoaică (28 kg orzoaică), cauzând persoanei vătămate Negrea Dan un prejudiciu în valoare de 260 lei.
Prin referatul întocmit la data de 01.02.2013 Secția 2 Poliție Rurală Feldioara a solicitat procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat și întocmirea referatului prin care să propună Judecătoriei Brașov luarea față de acesta a măsurii arestării preventive.
Prin ordonanța procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov din data de 01.02.2013 a fost respinsă propunerea formulată de Secția 2 Poliție Rurală Feldioara privind punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii arestării preventive și s-a dispus luarea față de inculpat a măsurii preventive a obligării de a nu părăsii localitatea Bod, pentru o perioadă de 30 de zile.
Ordonanța prin care s-a luat măsura preventivă a fost comunicată învinuitului la acea dată și organelor de poliție din com. Bod pentru a fi pusă în aplicare, inculpatului aducându-i-se la cunoștință programul fixat de Poliția Bod. Conform înscrisului aflat la fila 43 din dosarul de urmărire penală inculpatul s-a prezentat în perioada 04-11.02.2013 la poliție, conform programului stabilit, după care începând cu data de 12.02.2013 nu a mai respectat programul stabilit din cauza distanței mari dintre locuința sa și sediul poliție, astfel cum rezultă din propriile declarații. De asemenea din declarațiile martorilor MLG, DM, DIG și CI inculpatul nu a respectat obligația stabilită în sarcina sa de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv comuna Bod fără încuviințarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, care a luat măsura față de acesta. Mai mult la data de 26.02.2013 împotriva învinuitului IM s-a început urmărirea penală în dosarul penal nr. 2505/P/2013, pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. și ped. de art. 192 al. 1 și 2 cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal și furt calificat, prev. și ped. de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1, lit. g și i cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal în final cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal în sarcina sa reținându-se că în data de 10.02.2013, în jurul orei 2300, a pătruns, prin efracție, în beciul persoanei vătămate OT, situată la subsolul blocului din com. Bod, str. Fabricii bl. 3, sc. B, jud. Brașov, de unde a sustras o bicicletă Montain Bike, mai multe borcane de murături, gem și aprox. 20 kg de carne, cauzând un prejudiciu în valoare de 1.000 lei.
În conformitate cu prevederile art. 143 Cod de procedură penală, pentru a se dispune măsura reținerii (și implicit a arestării preventive), este necesar să existe "probe sau indicii temeinice că acesta a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală";.
În analiza acestei cerințe legale, instanța a avut în vedere interpretarea dată art. 5 par. 1 lit. c. din Convenția Europeană a Drepturilor Omului de către Curtea Europeană care a arătat că "existența unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală presupune fapte sau informații de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite infracțiunea pentru care este arestată"; (CEDH, 30 august 1990, Fox, Campbell et Hartley, c./ Royaume- Uni).
S-a apreciat că, în speță, există astfel de indicii cu privire la infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, acestea rezultând din coroborarea declarației inculpatului de recunoaștere a faptei cu declarația persoanei vătămate Negrea Dan în cadrul căreia se reclamă săvârșirea infracțiunii de furt calificat, cu declarația martorului Găitan Ramona care fost prezentă la localizării inculpatului în apropierea locuinței părții vătămate. De asemenea instanța reține incidența art. 148 al. 1 lit. a¹ Cod de procedură penală, potrivit cărora luarea măsurii arestării preventive în situația în care inculpatul a încălcat, cu rea-credință, măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Având în vedere aceste aspecte dar și prevederile art.145 alin. 3 Cod de procedură penală potrivit cărora în caz de încălcare cu rea credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor, măsura obligării de a nu părăsi localitatea va fi înlocuită cu măsura arestării preventive, instanța a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și pe cale de consecință în baza art. 145 alin.3 Cod de procedură penală, a dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu dispusă față de inculpatul IM, fiul lui Vasile și Silvia, prin ordonanța procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov din data de 01.02.2013 în dosar nr.2074/P/2013 cu măsura arestării preventive a inculpatului pe o durată de 29 de zile începând cu data de 27.02.2013 și până la data 27.03.2013 inclusiv.
Reaua credință a inculpatului a fost reținută pe baza propriilor declarații, singura motivație oferită pentru neprezentarea sa la sediul poliției de supraveghere fiind aceea că această deplasare presupunea parcurgerea unei distanțe foarte mari. În același context susținerea acestuia referitoare la faptul că a fost nevoit să părăsească localitatea pentru a obține surse de venit conturează de asemenea reaua sa credință în condițiile în care acesta avea posibilitatea de a solicita permisiunea de a părăsi localitatea pentru a putea presta muncă pe raza unei alte localități, iar din actele dosarului rezultă însă că acesta s-a deplasat în afara localității la un bar dintr-o altă localitate și într-o zona retrasă unde a oferit spre vânzare o bicicletă sustrasă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul IM solicitând casarea ei și în rejudecare respingerea propuneri de arestare preventivă cu consecința cercetării sale în libertate. În motivare s-a arătat că nu din rea-credință și-a încălcat obligațiile și că arestarea nu este necesară pentru buna desfășurare în continuare a procesului penal.
Analizând încheierea atacată în raport cu criticile formulate pe baza actelor și lucrărilor dosarului tribunalul reține următoarele:
Prin ordonanța procurorului din 01.02.2013 dată în dosarul penal nr. 2074/P/2012 s-a luat față de IM măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv localitatea Bod, fără încuviințarea procurorului pentru 30 de zile începând cu 01.02.2013.
Deși avea cunoștință de măsura dispusă, inculpatul a încălcat-o, părăsind localitatea fără încuviințarea procurorului și nu s-a supus măsurilor de supraveghere dispuse prin Planul de Supraveghere elaborat de Postul de Poliție Bod, organ desemnat pentru a efectua supravegherea inculpatului.
Neprezentarea la organul desemnat cu supravegherea este atestată de însuși referatul formulat de Secția 2 a Poliției Rurale Feldioara prin care se solicită înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu cu măsura arestării preventive a inculpatului, iar părăsirea localității de domiciliu este confirmată de martorii DM, DIG, CI.
Mai mult, există indicii că inculpatul a comis, după ce s-a luat măsura obligării sale de a nu părăsi localitatea de domiciliu, alte fapte prevăzute de legea penală pentru care a fost începută urmărirea penală în dosarul penal nr. 2505/P/2013.
Constatând că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 143 cod de procedură penală pentru luarea oricărei măsuri preventive, declarațiile de recunoaștere ale inculpatului coroborându-se cu declarația persoanei vătămate Negrea Dan în cadrul căreia se reclamă săvârșirea infracțiunii de furt calificat, cu declarația martorului Găitan Ramona și că inculpatul se află în situațiile prevăzute de art. 145 al. 3 cod de procedură penală tribunalul apreciază că soluția instanței de fond este legală și temeinică.
Inculpatul a încălcat atât măsura dispusă cât și obligațiile impuse de organul de urmărire penală potrivit art. 145 al. 11 cod de procedură penală.
Reaua credință a inculpatului în acest caz rezidă în primul rând în lipsa unei explicații rezonabile și adecvate care să justifice neîndeplinirea obligațiilor impuse și încălcarea măsurii luate față de el și care i-au fost aduse la cunoștință. În speță inculpatul nu numai că nu a oferit astfel de explicații, dar a manifestat o atitudine de dispreț la adresa ordinii de drept și a continuat să comită fapte prevăzute de legea penală, dovedind că lăsarea sa în libertate sub puterea unei măsuri restrictive de drepturi nu este o măsură adecvată și că pentru buna desfășurare în continuare a procesului penal este necesară privarea sa de libertate.
Prin urmare recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat în baza art. 38515 pct. 1 lit. b cod de procedură penală.
În baza art. 189 și 192 al. 2 cod de procedură penală inculpatul va fi obligat să plătească statului cheltuielile judiciare din recurs, care includ onorariul avocatului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge recursul formulat de către inculpatul IM împotriva încheierii nr 33 din 27.02.2013 pronunțată de Judecatoria Brasov in dosarul nr 6250/197/2013, pe care o menține.
Onorariul pentru avocat oficiu, in cuantum de 100 RON , se va inainta din fondul Ministerului Justitiei.
In baza art 192 al 2 C.pr.pen obliga recurentul inculpat la plata catre stat a sumei de 170 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 1.03.2013.
