Redeschiderea procesului penal. Jurisprudență Infracţiuni
| Comentarii |
|
Judecătoria ARAD Sentinţă penală nr. 357 din data de 18.02.2015
Redeschiderea procesului penal - condiții de aplicare
Tip. Sentință penală
Nr./Data 357 (18.02.2015)
Autor: Judecătoria Arad
Domenii asociate: Infracțiuni
Dosar nr. 1310/55/2015, sentința penală nr.357/2015, definitivă prin Decizia nr. 354/A/26.03.2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 02 februarie 2015, persoana condamnată K. C. V., deținut în Penitenciarul Arad, a solicitat instanței redeschiderea procesului penal în cazul judecății în lipsă privind cauza soluționată prin sentința penală nr. 2430/05.11.2007 a Judecătoriei Arad, pronunțată în dosarul nr. 8417/2006.
În motivarea cererii, petentul a arătat că nu a avut cunoștință de proces, a aflat despre condamnare doar cu ocazia extrădării sale din Franța, a plecat din România la data de 21 februarie 2005, fiind judecat în lipsă.
A precizat că nu a luat cunoștință în niciun mod oficial despre judecarea sa. După ce s-a stabilit în Franța nu i s-a comunicat vreo notificare la acea adresă.
În fapt, petentul-condamnat K. C. V. se află în stare de deținere, în executarea mandatului nr. 2837/2007, emis de Judecătoria Arad în baza sentinței penale nr. 2430 din 05.11.2007 a Judecătoriei Arad, definitivă prin neapelare față de petent, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alineat 1, 209 alineat 1 literele a,g,i Cod Penal 1969.
Petentul a fost reținut de autoritățile franceze și preluat de o escortă din cadrul ANP iar la data de 07.11.2014, a fost încarcerat în Penitenciarul Rahova.
Instanța analizând cererea formulată a constatat faptul că, cererea de redeschidere a procesului penal nu este admisibilă în principiu. Una dintre condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru a se admite o astfel de cerere este aceea ca persoana condamnată să nu fi fost citată în mod legal la soluționarea cauzei. Or, petentul a fost legal citat la adresa sa de domiciliu, există dovezi mai sus amintite că de la momentul declanșării procesului s-a prezentat de cel puțin două ori la acest domiciliu și este imposibil de admis că tatăl sau frații săi nu i-au comunicat faptul că a fost căutat de către agenții de poliție pentru executarea unor mandate de aducere și că a fost citat prin afișare în mod repetat.
Procedura redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, reglementată de art. 466 alin. 2 C.p.p., este admisibilă doar în două situații respectiv persoana nu a fost citată și nu a luat cunoștință în nici un alt mod oficial despre proces sau a avut cunoștință de proces, dar a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța. Fiind o procedură inclusă în capitolul V - căile extraordinare de atac, al Codului de procedură penală, legiuitorul a prevăzut condiții stricte, limitative, care trebuie să fie cumulativ îndeplinite, pentru a se asigura accesul la o nouă judecată numai în situații excepționale și nu atunci când condamnatul s-a sustras de la judecată sau nu a fost interesat de propria situație juridică.
Curtea de Apel Timișoara analizând cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnat, a constatat că aceasta nu îndeplinește condițiile art. 466 alin 2 C. pr. pen.., pe de o parte, acesta a fost legal citat, pe de altă parte după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, or calea extraordinară de atac prevăzută de art. 466 C. pr. pen. nu poate fi exercitată omisso medio.
Față de motivul invocat de către persoana condamnată, se observă că prima ipoteză avută în vedere de art. 466 alin 2 C. pr. pen. este dublu condiționată, legiuitorul instituind expres ca persoana condamnată să nu fi fost citată la proces și să nu fi luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta.
Redactarea acestei prevederi legale nu permite interpretarea în sensul că sintagma "nu a fost citată la proces"; are o semnificație echivalentă "încunoștințării despre proces"; întrucât, o asemenea interpretare presupune neluarea în considerare a celei de-a doua condiții care se impunea fi întrunită cumulativ, respectiv ca persoana să nu fi luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre proces. Or, interpretarea extensivă a primei condiții ar atrage lipsa de aplicabilitate a celei de-a doua condiții, aspect nepermis pe cale de interpretare, fiind necesară o intervenție a legiuitorului în acest sens.
În altă ordine de idei, sintagma "nu a fost citat la proces"; nu poate fi interpretată nici în sensul că s-ar afla în această ipoteză orice persoană care nu a luat personal la cunoștință despre citarea legal efectuată, întrucât o asemenea abordare ar echivala cu limitarea posibilităților de legală citare doar la înmânarea citației personal celui citat. Or, în ambele reglementări procesual penale, legiuitorul a permis în mod explicit ca, în ipoteza în care citația nu se poate înmâna personal celui citat, aceasta să se înmâneze fie altor persoane prevăzute de lege, fie să se afișeze în locurile și în formele expres prevăzute de lege. În aceste din urmă situații, din punct de vedere procedural, persoana este considerată că a luat cunoștință de citarea legal efectuată.
Cum în mod corect a apreciat și prima instanță, condamnatul a fost legal citat potrivit dispozițiilor art. 291 rap. la 175-181 C. pr. pen.1968, iar copia de pe dispozitivul sentinței penale nr. 2430 pronunțată în dosarul nr. 8417/55/2006 al Judecătoriei Arad a fost legal comunicată potrivit art. 363 alin 3 rap. la art.182 C. pr. pen.1968. (dispoziții aplicabile potrivit art. 4 Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale).
Curtea constatând că, cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnat nu îndeplinește condițiile art. 466 alin 2 C. pr. pen. având în vedere și faptul că, după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, or calea extraordinară de atac prevăzută de art. 466 C. pr. pen. nu poate fi exercitată omisso medio, motiv pentru care în temeiul art. 421 alin. 1 lit. b C.p.p. a fost respinsă ca nefondat apelul declarat de condamnatul K. C. V. împotriva sentinței penale nr. 357/18.02.2015 pronunțată de Judecătoria Arad
