Şantaj. Fals intelectual în formă continuată. Jurisprudență Falsificări (infracţiuni de); Infracţiuni prevăzute în legi şi decrete

Comentarii

0

Tribunalul COVASNA Sentinţă penală nr. 6 din data de 15.02.2013

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SENTINȚA PENALĂ NR. 6

Ședința publică din 15 februarie 2013

PREȘEDINTE : ………………………

GREFIER : ……………………...

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror ………. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna.

Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii penale pornit împotriva inculpatului B. L. A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 194 alin. 1 C. pen., rap. la art. 13/1 din Legea nr. 78/2000 și art. 289 alin. 1 C. pen., rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. (3 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.

Dezbaterile asupra cauzei de față s-au desfășurat în conformitate cu prevederile art. 304 C. pr. pen., în sensul că au fost înregistrate pe suport audio - video computerizat.

La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă inculpatul B. L. A.,

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile asupra cauzei de față au avut loc în ședința publică din 11 februarie 2013, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.

T R I B U N A L U L

Asupra procesului penal de față.

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna cu nr. 15/P/2012 din 19 martie 2012, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 21 martie 2012, sub nr. de mai sus, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul B. L. A., fiul lui …… și ……, născut la data de ……… în mun. ……, jud. ……., cetățean român, studii 12 clase, lucrător de poliție în cadrul I.P.J. Covasna - Poliția mun. Sf. Gheorghe, căsătorit, cu 1 copil minor, stagiul militar satisfăcut, C.M.J. Covasna, domiciliat în mun. ……….., CNP ………, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 194 a.l. 1 C. pen., rap. la art. 13/1 din Legea nr. 78/2000 și art. 289 al. 1 C. pen., rap. la art. 17 lit. ) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (3 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.

Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut, în esență, în sarcina inculpatului B. L. -A., faptul că, în calitate de organ de cercetare al poliției judiciare din cadrul Poliției mun. Sf. Gheorghe, încadrându-se în categoria persoanelor prev. de art. 1 din Legea nr. 78/2000, a constrâns-o pe partea vătămată B. P. A., prin amenințări repetate, amenințările vizând luarea față de aceasta a unei măsuri privative de libertate, să remită suma de 1.000 lei, acțiunile de amenințare fiind săvârșite atât în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial pentru numitul U. T., cât și în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos pentru sine, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 al. 1 C. pen., rap. la art. 13/1 din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, s-a mai reținut în sarcina inculpatului și faptul că, în aceeași calitate de organ de cercetare al poliției judiciare din cadrul Poliției mun. Sf. Gheorghe și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a întocmit în fals, trei înscrisuri, respectiv nota de introducere în arest a părții vătămate, procesul - verbal de aducere la cunoștința părții vătămate a motivul reținerii și a înscris în fals numărul de înregistrare 266305/14.09.2011 pe plângerea depusă de U. T., acțiunile de falsificare fiind săvârșite în realizarea scopului urmărit, respectiv constrângerea părții vătămate și determinarea acesteia de a remite un folos, respectiv dobândirea în mod injust al acestuia de către inculpat, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 289 al. 1 C. pen., rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (3 acte materiale), precum și faptul că cele două infracțiuni au fost săvârșite de inculpat în concurs real, astfel sunt aplicabile dispozițiile art. 33 lit. a C. pen.

Totodată, s-a mai reținut că partea vătămată B. P. A. nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal, suma de 1000 lei dobândită de inculpat prin săvârșirea infracțiunii fiind recuperată în totalitate.

Audiat fiind în faza urmăririi penale inculpatul B. L. A., prin declarația olografă din 27.01.2012 (f.17-20 d.u.p.), dar și prin declarația dată în prezența apărătorului desemnat din oficiu, la aceeași dată (f.23-24 d.u.p.), a recunoscut comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa, însă, ulterior, prin declarația dată la data de 27.02.2012, în prezența apărătorului ales (f.30-33 d.u.p), a revenit asupra declarațiilor sale și a arătat că nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii de șantaj, deoarece nu avea nici un interes să comită această faptă.

În faza urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: denunțul și declarația părții vătămate (f. 8-13, 15-16 d.u.p.), note de redare a convorbirilor telefonice și în mediul ambiental (f. 55 -82), verificări cu privire la existența plângerii penale formulată de U. T. (f. 86), procesele -verbale de consemnare a seriilor bancnotelor ce au fost înmânate denunțătorului și planșa foto (f. 87 -95), procesul-verbal de constatare în flagrant a remiterii folosului patrimonial (f.96 -101), autorizația de percheziție și procesul-verbal de percheziție (f. 102-108), raportul de constatare tehnico-științifică grafică (f. 109 -130), acte întocmite în fals asupra cărora s-a efectuat expertiza grafică (f. 131-134), mini DVD (2 buc) conținând filmările constatării în flagrant a remiterii folosului patrimonial din data de 27.01.2012 și de la efectuarea percheziției din 31.01.2012) și suporturile conținând convorbirile telefonice și în mediul ambiental (f.153-155), declarațiile martorilor B. R. (f.135), U. T. (f.136-137), P. V. (f. 138) și P. B. M. (f. 139), dovada de remitere de către inculpat a sumei de 300 lei primită de acesta în data de 26.01.2012 de la B. P. A. (f.140), declarațiile inculpatului (f. 17-20, 23-24, 30-33), fișa postului (f. 25-27), fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 141 -142) și procesele -verbale de verificare cu privire la calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare (f. 35 -38).

Anterior începerii cercetării judecătorești, potrivit art. 320/1 al. 3 C. pr. pen., instanța l-a întrebat pe inculpat dacă recunoaște faptele reținute în actul de sesizare și dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, dacă le cunoaște și le însușește, punându-i totodată în vedere și dispozițiile art. 320/1 al. 7 C. pr. pen., potrivit cu care, în cazul judecății pe procedura prevăzută de art. 320/1 C. pr. pen., va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, însă inculpatul a declarat că nu solicită judecata cauzei potrivit procedurii simplificate reglementată de art.3201 C. pr. pen. (f. 17,20 d.f.).

În faza cercetării judecătorești au fost audiați inculpatul B. L. A. (f. 17-19 d.f.), partea vătămată B. P. A. (f.55-58 d.f.) și martorii U. T. (f.29-30 d.f.), P. V. (f. 31-32 d.f.), B. R. (f. 59-60 d.f.) și P. B. M. (f.61-62 d.f.)

De asemenea, în cauză, la solicitarea instanței Serviciul de Probațiune de pe lână Tribunalul Covasna, a fost întocmit referatul de evaluare privind pe inculpatul B. L. (f.46-48 d.f.).

Din probatoriul administrat, atât în faza urmăririi penale cât și în cea a judecății instanța reține următoarele:

La sfârșitul anului 2011 și începutul anului 2012, inculpatul B. L. A. avea calitate de agent de poliție și își desfășura activitatea în cadrul Poliției mun. Sf. Gheorghe - Biroul Investigații Criminale, cu aviz de poliție judiciară din data de 15.05.2006, având deci calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare în sensul prevederilor art. 27 din Legea nr. 218/2002 cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 281/2003.

În această calitate, în cursul lunii noiembrie 2011, inculpatului i s-a repartizat dosarul nr. 1726/P/2011, în vederea efectuării cercetării penale, dosar în care numitul B. P. A. era cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz de încredere, prev. de art. 213 al. 1 C. pen. și înșelăciune, prev. de art. 215 al. 1 C. pen. și în care, în luna decembrie 2011, inculpatul a dispus începerea urmăririi penale, soluție confirmată de procurorul de caz, apoi, la data de 6.12.2011, numitul B. P. A. a fost chemat la sediul Poliției mun. Sf. Gheorghe, pentru a fi audiat de inculpatul B. L. A. în dosarul respectiv.

După audiere, în momentul în care părăsea sediul Poliției mun. Sf. Gheorghe, B. P. A. s-a întâlnit cu martorul U. T., cu care a avut o discuție, recunoscând că îi datora acestuia 1.000 Euro, sumă pe care a primit-o în luna septembrie 2010, pentru achiziționarea unui autoturism second -hand, acesta arătând că nu a adus autoturismul întrucât nu a găsit modelul solicitat și nici nu s-a încadrat în suma primită, recunoscând totodată că din lipsa resurselor financiare nu a restituit nici avansul de 1000 Euro. Astfel, între B. P. A. și martorul U. T., s-au purtat discuții în legătură cu restituirea avansului de 1.000 Euro, B. P. A. recunoscând creanța, în condițiile în care nu s-a întocmit nici un înscris doveditor, angajându-se față de martorul U. T. că îi va restitui suma, în măsura posibilităților.

Realizând că B. P. A., aflându-se în sediul poliției, are anumite probleme, martorul U. T. s-a interesat la ofițerul de serviciu, de la care a aflat că acesta a fost chemat de inculpatul B. L. A..

Astfel, martorul U. T. l-a căutat pe inculpat în biroul acestuia și l-a întrebat ce probleme are B. P. A., inculpatul aducându-i la cunoștință că acesta este cercetat într-un dosar penal, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz de încredere și înșelăciune, condiții în care martorul i-a relatat inculpatului că și el i-a dat lui B. P. A., în cursul anului 2010, suma de 1.000 Euro, fără a întocmi nici un act, pentru achiziționarea unui autoturism, pe care nu l-a adus și nici nu i-a restituit suma dată.

Inculpatul B. L. A. l-a sfătuit pe martorul U. T. să depună și el plângere penală împotriva numitului B. P. A., astfel martorul U. T., în aceeași zi a formulat plângere penală, pe care a predat-o inculpatului.

A doua zi, după primirea plângerii de la U. T., inculpatul B. L. A. a apelat-o telefonic pe partea vătămată B. P. A., spunându-i că trebuie să se prezinte la sediul Poliției mun. Sf. Gheorghe, partea vătămată conformându-se, ocazie cu care inculpatul i-a dat de înțeles că pe numele său este depusă o plângere penală legal înregistrată, formulată de U. T. și dacă nu restituie suma de 1.000 Euro, fie direct lui U. T., fie prin intermediul său, va conexa această plângere la dosarul existent și va lua față de el o măsură privativă de libertate.

Tot cu această ocazie, inculpatul i-a citit părții vătămate conținutul plângerii formulate de U. T., fără însă a o audia în legătură cu această plângere, persoana vătămată fiind doar amenințată că, în situația în care nu restituie măcar o parte din suma datorată lui U. T., respectiv 1.000 lei, se va lua față de ea o măsură privativă de libertate.

Pentru a fi credibil și a inspira părții vătămate temerea că pe numele său există o plângere legal înregistrată, inculpatul B. L. A., fără acordul nimănui, a luat parafa pentru numere de înregistrare din secretariatul Biroului Investigații Criminale, respectiv din fișetul care era deschis, înscriind în fals pe plângerea penală formulată de U. T., la întâmplare, numărul de înregistrare 266305/14.09.2011, amenințând-o în mai multe rânduri pe partea vătămată cu arestarea, în situația în care nu va achita cel puțin o parte din suma datorată numitului U. T., respectiv suma de 1.000 de lei.

La data de 19.01.2012, inculpatul B. L. A. a chemat-o la biroul său pe partea vătămată B. P. A., ocazie cu care i-a spus că nu a achitat nimic din datoria către U. T. și că este cazul să fie arestat.

Cu acest prilej, inculpatul B. L. A. a întocmit pe numele părții vătămate notă de introducere în arest (f. 132 d.u.p.) și un proces -verbal prin care i s-a adus la cunoștință motivele reținerii, precum și faptul că are dreptul să încunoștințeze o persoană despre măsura luată, partea vătămată B. P. A., arătând că dorește să fie încunoștințată despre măsura luată soția sa B. R., care a și fost apelată de partea vătămată (f. 133 d.u.p.).

După, întocmirea acestor acte, inculpatul i-a spus părții vătămate că merge la procuror, care va decide în legătură cu măsura preventivă, partea vătămată fiind lăsată în supravegherea colegului de birou - martorul P. V. (f. 31 d.f.). Însă, înainte să ajungă la sediul parchetului, inculpatul a fost sunat de partea vătămată, care i-a spus că este în măsură să achite în contul datoriei lui U. suma de 100 Euro și l-a rugat pe inculpat să nu pună în aplicare măsura luată, asigurându-l că într-o perioadă scurtă, de câteva zile, va achita o parte din datorie, urmând să procure banii din vânzarea unor bunuri personale din locuință, respectiv frigiderul și mașina de spălat, condiții în care inculpatul i-a acordat un termen de câteva zile, respectiv până în data de 23.01.2012, să aducă banii, amenințând-o pe partea vătămată că dacă nu face acest lucru, doar va modifica data de pe documentele întocmite și-l arestează.

În urma acestor acțiuni de constrângere exercitate de inculpat asupra părții vătămate, pentru a o determina la remiterea unei sume de bani, prin denunțul formulat la data de 23.01.2012 și înregistrat la data de 24.01.2013 la D.G.A., Serviciul Județean Anticorupție Covasna, partea vătămată l-a denunțat pe inculpat, arătând, în esență, faptul că, începând cu jumătatea lunii decembrie 2011 și până la formularea denunțului din 23.01.2012, lucrătorul de poliție B. L. A. a exercitat asupra sa acțiuni de constrângere, prin amenințări repetate privind luarea față de ea a măsuri arestării preventive, în situația în care nu remite suma de 1000 Euro datorată numitului U. T., reprezentând un avans primit de la acesta din urmă, în cursul anului 2010 pentru achiziționarea unui autoturism second -hand.

Conform înțelegerii cu inculpatul, la data de 23 ianuarie 2012, partea vătămată s-a prezentat la sediul Poliției mun. Sf. Gheorghe, ocazie cu care îi mai cere inculpatului încă două zile, pentru a se prezenta cu banii (f.55-56 d.u.p.), iar la data de 25.01.2012, orele 11,25, îl contactează telefonic pe inculpat, spunându-i că are suma de 3 milioane lei avans, pe care urmează să-i aducă în aceeași zi. În aceeași convorbire, partea vătămată arată că restul de bani o să-l aibă a doua zi și-l roagă pe inculpat să-l ajute să nu ajungă plângerea lui U. în dosar, pentru că nu vrea să fie arestat (f. 57 d.u.p.).

În aceeași zi de 25.01.2012, orele 15,40, partea vătămată are o discuție telefonică și cu martorul U. T., căruia îi aduce la cunoștință că a făcut rost de 1.000 lei și că a doua zi urmează să-i predea inculpatului, martorul precizând că, dacă primește întreaga datorie, își retrage plângerea (f.58-59 d.u.p). Imediat după încheierea discuției cu martorul U. T., la orele 15,42, partea vătămată l-a contactat telefonic pe inculpat, aducându-i la cunoștință că a vorbit cu martorul U. T. și că a doua zi dimineața la orele 10,00 se va prezenta cu suma de 1.000 lei, inculpatul solicitând părții vătămate ca a doua zi la orele 10,00 să se prezinte la el, indiferent dacă are sau nu banii și totodată amenințând-o cu arestarea dacă nu aduce suma solicitată (f.60-61 d.u.p.).

La data de 26.01.2012, la sediul Poliției mun. Sf. Gheorghe, au loc două întâlniri între partea vătămată și inculpat, la prima întâlnire partea vătămată arată că va primi banii doar la orele 14.00, motiv pentru care inculpatul o amenință că dacă nu vine cu banii până la orele 16,00, face hârtiile într-o jumătate de oră în vederea arestării, precizând totodată că, dacă este vorba de libertate 1.000 lei nu înseamnă nimic (f. 69-73 d.u.p). A doua întâlnire, are loc în jurul orelor 14,00, când partea vătămată predă inculpatului suma de 300 lei, pentru care acesta din urmă întocmește dovadă de primire în două exemplare (f. 74-77, 101 d.u.p.), inculpatul cerându-i părții vătămate și diferența de 700 lei, sub amenințarea arestării, exprimându-se "Ordonanța de reținere…..să fac sau să nu fac hârtiile?, apoi stabilesc ca suma de 700 lei să fie predată a doua zi.

A doua zi, 27.01.2012, orele 11,34, partea vătămată are o discuție telefonică cu martorul U. T. și-i aduce la cunoștință faptul că a dat un avans cu o zi înainte și va mai preda în aceeași zi o altă sumă inculpatului (f. 66 d.u.p). Astfel, martorul îl contactează imediat pe inculpat, care confirmă că a vorbit cu partea vătămată, care urmează să-i predea o sumă de bani (f. 68 d.u.p). În jurul orelor 12,00, din data de 27.01.2012, partea vătămată s-a întâlnit cu inculpatul B. L. A. în incinta sediului Poliției mun. Sf. Gheorghe, unde i-a predat acestuia suma de 700 lei, inculpatul fiind surprins în flagrant imediat după ce a primit banii, ocazie cu care a recunoscut că suma de 700 lei, compusă din 7 (șapte) bancnote cu cupiura de 100 lei, cu seriile 073 C2277416, 071 A3056243, 062 E 1 372457, 086 A 4 951820, 061 A 1 959898, 086 D 3624264 și 078 B 2670189, a fost primită de la numitul B. P. A.. Banii au fost predați organului de cercetare penală, după ce au fost confruntați, în prezența inculpatului, cu procesul -verbal de consemnare a seriilor bancnotelor respective întocmit de procuror (f.96-98 d.u.p).

După constatarea în flagrant a remiterii sumei de bani de către partea vătămată, în baza Autorizației nr. 6/30.01.2012 emisă de Tribunalul Covasna, la data de 31.01.2012, s-a efectuat percheziție în biroul folosit de inculpat, ocazie cu care au fost identificate și ridicate mai multe înscrisuri întocmite în fals, care au fost folosite în vederea realizării constrângerii părții vătămate, respectiv: plângerea penală depusă de numitul U. T., în cursul lunii decembrie 2011, pe care inculpatul B. L. A. a înscris în fals numărul de înregistrare 266305/14.09.2011, număr ce nu figurează în evidența operativă a Poliției mun. Sf. Gheorghe; notă de introducere în arest a părții vătămate întocmită în fals de inculpat la data de 19.01.2012, neavând la bază ordonanță de reținere, motivul reținerii, fiind menționat "posedă dosar penal"; și procesul-verbal întocmit în fals de către inculpat la data de 19.01.2012, înregistrat sub numărul 191777/23.10.2009, prin care i se aduce la cunoștință părții vătămate motivele reținerii, respectiv săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dosarul nr. 2664/P/2010. Cu aceeași ocazie s-a ridicat și dovada de primire a sumei de 300 de lei de către inculpat (f. 106-108 d.u.p).

În cauză, s-a efectuat o constatare tehnico-științifică grafică, astfel din concluziile Raportului de Constatare Tehnico - Științifică nr. 251416/9.02.2012 al Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ Covasna, rezultă că scrisul de mână de pe înscrisul intitulat "notă de introducere în arest"; și mențiunea nr. de înregistrare ";266305/14.09.2011"; de pe plângerea formulată de U. T., a fost executat de inculpatul B. L. A..

Prin același raport, s-a concluzionat că semnăturile de pe înscrisurile intitulate "Notă de introducere în arest"; datat 19.01.2012 și la rubrica organ de cercetare penală de pe "Procesul -verbal"; prin care se aduce la cunoștința părții vătămate motivele reținerii, au fost executate de inculpatul B. L. A. (f. 112-130, 132,133 d.u.p.)

Inculpatul prezent în instanță, prin declarația dată, a negat săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, arătând că nu a amenințat-o niciodată pe partea vătămată cu luarea măsurii arestării preventive dacă nu restituie suma de 1.000 Euro martorului U. T. și nici nu a întocmit acte cu care să-l constrângă pe aceasta în vreun mod, solicitând achitarea sa pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.

Astfel, inculpatul a susținut că nu a înregistrat plângerea formulată de martorul U. T. împotriva părții vătămate, deoarece a vrut să facă o favoare acesteia din urmă, având în vedere că cei doi se puteau împăca, din moment ce partea vătămată și-a recunoscut datoria, iar ulterior, având un control în instituție, i-a dat plângerii un număr de înregistrare inventat, pentru a nu fi sancționat disciplinar, pentru neînregistrarea plângerii, susținând totodată că discuțiile purtate cu partea vătămată referitor la suma de 1000 Euro nu priveau suma pe care aceasta îi datora martorului U. T., ci suma ce-i datora unei alte părți vătămate din Tg. Secuiesc.

Tot astfel, inculpatul a arătat că a întocmit nota de introducere în arest și procesul - verbal de aducere la cunoștință a motivelor reținerii privind pe B. P. A., deoarece avea această competență și era convins că procurorul va fi de acord cu luarea măsurii reținerii, având în calculator și ordonanța, pe care însă nu a printat-o, și în nici un caz pentru a o amenința pe partea vătămată, iar neregulile constatate s-au datorat volumului mare de muncă și lipsei timpului necesar pentru desfășurarea activității în condiții optime.

Apărările inculpatului vor fi înlăturate, fiind combătute de probatoriul administrat, astfel cum s-a reținut mai sus și în consecință nu se va da curs nici cererii sale de achitare.

Astfel, se constată că, prin denunțul formulat la data de 23.01.2012 și declarațiile date în faza urmăririi penale și în fața instanței (f.9-12, 15-16 d.u.p., f.55-58 d.f.), partea vătămată B. P. A. a susținut că, începând cu jumătatea lunii decembrie 2011 și până la data de 26.01.2012, inculpatul B. L. A., în calitatea sa de lucrător al poliției judiciare, care avea în lucrare un alt dosar penal, în care ea avea calitate de învinuit, a exercitat asupra sa acțiuni de constrângere, prin amenințări repetate privind luarea față de ea a măsuri arestării preventive, în situația în care nu remite suma de 1000 Euro, sau o parte din această sumă, datorată numitului U. T., reprezentând un avans primit de la acesta din urmă, în cursul anului 2010 pentru achiziționarea unui autoturism second -hand.

Această susținere a părții vătămate se coroborează cu înregistrarea convorbirilor telefonice purtate între cei doi în data de 25.01.2012, în intervalul orar 15.42,31 - 15.43,44, din care rezultă că inculpatul i-a solicitat părții vătămate ca până la data de 26.01.2012, să aducă suma de 1000 lei, în caz contrar va fi arestată, exprimându-se "mergem în arest! Gata a fost de ajuns!";, dar și cu înregistrarea convorbirilor purtate în mediul ambiental dintre inculpat și partea vătămată în sediul Poliției mun. Sf. Gheorghe, în data de 26.01.2012, din care rezultă că inculpatul B. L. A. a continuat amenințările la adresa părții vătămate cu privarea de libertatea acesteia, întrucât partea vătămată a arătat că nu a reușit să procure suma solicitată, inculpatul spunându-i părții vătămate că dacă nu se prezintă cu banii până la ora patru, va face hârtiile pentru arestare, apoi partea vătămată a predat inculpatului suma de 300 lei, însă acesta a continuat amenințările cu arestarea dacă partea vătămată nu aduce și diferența de 700 lei.

Nu pot fi reținute nici susținerile inculpatului, în sensul că discuțiile purtate cu partea vătămată referitor la suma de 1000 Euro priveau o altă datorie pe care aceasta o avea față de o persoană din Tg. Secuiesc, din moment ce din convorbirile telefonice și discuțiile purtate între inculpat și partea vătămată rezultă clar că este vorba de banii datorați martorului U. T., pentru care acesta a depus plângerea penală, fiind menționat ori numele (U.), ori prenumele acestuia (T.), sau chiar calitatea de agent al poliției rutiere "circuliști"; (f. 57,60,70,7679,80 d.u.p.), aspect ce rezultă și din convorbirile telefonice purtate de inculpat cu martorul U. T. (f.62-64 d.u.p), dar și din convorbirile telefonice purtate între acest martor și partea vătămată (f.58-59, 65-66 d.u.p), în care martorul o amăgește pe partea vătămată cu retragerea plângerii în cazul în care îi restituie banii, iar parte vătămată arată că a predat o sumă de bani.

Faptul că partea vătămată a fost amenințată cu arestarea rezultă și din declarațiile martorei B. R., soția părții vătămate B. P. A. (f.135 d.u.p., 50-60 d.f.), care arată că, în cursul lunii decembrie 2011, soțul său a fost apelat telefonic pentru a se prezenta urgent la sediul Poliției Sf. Gheorghe, iar după ce acesta s-a întors i-a relatat că inculpatul B. L. A. i-a citit o plângere penală formulată de U. T. și dacă nu achită datoria către acesta îl va aresta.

Martora a arătat că soțul său i-a spus că trebuie găsită o soluție urgentă pentru procurarea de resurse financiare, inclusiv prin vânzarea unor bunuri din locuință, în caz contrar va fi introdus în arest de lucrătorul de poliție, arătând totodată că de la sfârșitul lunii decembrie 2011 și până la jumătatea lunii ianuarie 2012, soțul său a fost chemat în mai multe rânduri de către inculpat la sediul poliției, fiind presat de acesta să achite suma datorată lui U. T., de fiecare dată amenințându-l cu privarea de libertate.

Martora a mai arătat că, la jumătatea lunii ianuarie 2012, fără să poată preciza data exactă, însă era în jurul orelor 11.30, soțul său a sunat-o, solicitându-i să procure urgent o sumă de bani, pentru că altfel va fi arestat și că i s-a și întocmit actele pentru introducerea în arest. Martora s-a speriat foarte tare, spunându-i soțului său că nu are nici o posibilitate, în acel moment, să facă rost de bani și să ceară un termen, de câteva zile, pentru a procura bani din vânzarea unor bunuri personale.

Martora a mai arătat că, în toată perioada în care soțul său a fost chemat la sediul Poliției Sf. Gheorghe, decembrie 2011 - ianuarie 2012, acesta era foarte agitat, nu avea liniște, comportându-se nefiresc atât față de ea cât și față de cei doi copii minori.

Ba mai mult, constrângerile exercitate asupra părții vătămate rezultă chiar și din primele două declarații date în faza urmăririi penale de către inculpat, în care a recunoscut și regretat săvârșirea faptelor.

Astfel, inculpatul a recunoscut că plângerea ce i-a fost lăsată de U. T. nu a fost înregistrată în evidențele operative ale Poliției municipiului Sf. Gheorghe, arătând că a intrat în secretariatul Biroului de Investigații Criminale al Poliției Sf. Gheorghe și profitând de faptul că nu se afla nici o persoană în secretariat, a luat parafa pentru numere de înregistrare, pe care a aplicat-o pe plângerea lăsată de U. T., după care a înscris la întâmplare un număr de înregistrare, tocmai pentru a crea aparența unei plângeri legal înregistrate, lucru pe care i l-a dat de înțeles și părții vătămate.

De asemenea, inculpatul a recunoscut că a întocmit nota de introducere în arest și procesul - verbal prin care i s-a adus la cunoștința părții vătămate motivele reținerii și dreptul de a încunoștința un membru de familie despre măsura luată, partea vătămată dorind să ia legătura cu soția sa, fapt care s-a și realizat, indicând în declarația dată locul unde se află aceste documente, precum și faptul că aceste documente au fost întocmite pentru a o determina pe partea vătămată să remită o parte din datoria pe care o avea față de U. T..

Inculpatul a recunoscut și faptul că partea vătămată s-a arătat oarecum speriată de posibilitatea reținerii sale, precum și faptul că aceasta l-a asigurat că face tot posibilul să procure resurse financiare și să achite cel puțin o parte din suma datorată lui U. T., inclusiv prin vânzarea unor bunuri personale. Inculpatul a arătat că, din biroul său, partea vătămată a sunat-o pe soția sa cerându-i să procure o sumă de bani (300 -400 lei), dar și faptul că, deși i-a spus părții vătămate că merge la parchet, nu a intrat în sediul parchetului, fiind apelat de B. P. A. înainte de a ajunge la sediu, acesta comunicându-i că e în măsură să procure o sumă de bani în contul datoriei către U. T..

După ce împotriva inculpatului s-a dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, acesta a început să adopte o poziție de negare a faptelor săvârșite și de minimalizare al pericolului social al acestora, poziție avută și în fața instanței de judecată.

Astfel, deși în declarația olografă și în cea dată în fața procurorului, în prezența apărătorului din oficiu, la data de 27.01.2012 (f. 17-20, 23-24 d.u.p.), inculpatul a recunoscut că a întocmit în fals mai multe documente, respectiv nota de introducere în arest și procesul-verbal de aducere la cunoștință a motivelor reținerii și a înscris în fals un număr de înregistrare pe plângerea penală formulată de U. T., tocmai pentru a o determina pe partea vătămată să remită suma de bani datorată lui U. T., indicând cu prilejul audierii sale și locul unde sunt respectivele documente, care au fost ridicate cu ocazia percheziției efectuate în biroul folosit de acesta, ulterior, inculpatul fiind chemat pentru a i se lua probe de scris în vederea efectuării unei constatări tehnico -științifice grafice, acesta a încercat să-și deghizeze propriul scris, aspect scos în evidență și de concluziile constatării tehnico -științifice grafice (f.118-119 d.u.p.).

Apoi, cu prilejul audierii din data de 27.02.2012, în prezența apărătorului ales (f.30-33 d.u.p.), inculpatul a revenit și a arătat că nu-și mai menține declarațiile din data de 27.01.2012, deoarece acestea au fost date după ce a participat la o misiune de 20 de ore și fiind foarte obosit, nu-și aducea aminte în detaliu toate datele și împrejurările arătate mai sus, încercând astfel să se sustragă de sub răspundere, declarându-se nevinovat.

Nici susținerile inculpatului, în sensul că discuțiile purtate la data de 19.01.2012 cu partea vătămată ar fi avut loc pe un ton calm și că partea vătămată nu părea speriată nu pot fi reținute, fiind contrazise atât de declarațiile părții vătămate și a martorei B. R., cât și de primele declarații ale inculpatului (f.18 d.u.p.), acesta arătând că partea vătămată "părea oarecum speriată de posibilitatea arestării";.

Pentru dovedirea acestui aspect, la solicitarea inculpatului, au fost audiați colegii de birou al acestuia, martorii P. B. și P. V. (f.138,139 d.u.p., 31-32, 61-62 d.f.), care au arătat că, în data de 19.01.2012 l-au văzut pe numitul B. P. A. în birou, între acesta și inculpatul B. L. A. purtându-se discuții pe un ton calm, majoritatea discuțiilor fiind în limba maghiară, limbă pe care nu o înțeleg și nici nu au dat importanță acestor discuții, martorii arătând că din comportamentul părții vătămate B. P. A. nu părea a fi speriată.

Tot acești martori au arătat că, la un moment dat, l-au auzit pe inculpatul B. L. A. spunând că pleacă la parchet, pentru a discuta cu procurorul de caz dacă se impune luarea față de numitul B. P. A. a măsurii reținerii, martorul P. V. relatând că inculpatul B. L. A. s-a exprimat către B. P. A. "eu merg la parchet și ce o să decidă procurorul asta am să-ți aduc la cunoștință - repet încă odată că o să merg la procuror și domnul procuror va decide ce se va întâmpla.";

Martorul P. B. a arătat, într-o primă fază, că inculpatul i-a spus că se duce la parchet, iar B. P. A. va rămâne în birou, după care a revenit și a precizat că B. P. A. a rămas de bună voie în birou să-l aștepte pe B. L. A.. În instanță, acest martor a declarat că inculpatul a spus că se duce la procuror, pentru a discuta reținerea lui B. P. A., adresându-se acestuia din urmă în limba română și cerându-i să-l aștepte.

Referitor la declarațiile celor doi martori, este de remarcat faptul că, deși aceștia au relatat că discuțiile s-au purtat în limba maghiară și nici nu au dat importanță acestor discuții, totuși au perceput împrejurări esențiale, reținând chiar și modul de exprimare, depozițiile acestora privind starea în care se afla partea vătămată B. P. A. fiind contrazise chiar și de declarația inițială a inculpatului, care a relatat că personal a perceput o stare de temere a părții vătămate, "aceasta părând oarecum speriată de posibilitatea reținerii ";.

Astfel, în analizarea acestor declarații, instanța are în vedere calitatea celor doi martori, care sunt colegi de serviciu și chiar de birou cu inculpatul și le apreciază a fii subiective.

În cauză a fost audiat, atât în faza urmăririi penale, cât și în instanță, și martorul U. T., autorul plângerii penale formulate împotriva lui B. P. A. (f.136-137 d.u.p., 29-30 d.f.), declarații pe care instanța le apreciază ca fiind parțial nesincere. Astfel, se constată că, deși martorul a arătat că, în momentul în care a predat plângerea penală inculpatului, nu a discutat nimic cu acesta în sensul înregistrării sau neînregistrării acesteia și nu i-a impus inculpatului o anumită conduită, având credința că plângerea sa va fi legal înregistrată, totuși din înregistrările convorbirilor telefonice purtate între inculpat și martor, rezultă că acesta din urmă a acceptat cel puțin ca să nu se dea curs cercetărilor cât privesc plângerea sa și că i-a promis părții vătămate că își retrage plângerea, dacă primește banii, precum și faptul că s-ar fi exprimat cu ocazia discuțiilor purtate cu partea vătămată "Ca să nu rămână copii fără tată"; (f.62-64, 68 d.u.p), de unde rezultă că ar fi avut cunoștință și de amenințările cu arestarea exercitate de inculpat asupra părții vătămate.

Nici apărările formulate de inculpat privind întocmirea notei de introducere în arest și procesul-verbal de aducere la cunoștință al motivelor reținerii părții vătămate, în sensul că le-ar fi întocmit în dosarul penal nr. 1726/P/2011 și neregulile constatate s-ar datora volumului mare de muncă, nu pot fi reținute, aceste susțineri fiind simple afirmații fără nici un suport probator.

Astfel, se constată că, deși pe Nota de introducere în arest, încheiat la data de 19.01.2012, orele 16,00 (f.132 d.u.p.), este trecut ca nr. de dosar de cercetare penală 1726/P/2011, dosar în care B. P. A. este cercetat pentru infracțiunile de abuz de încredere și înșelăciune, procesul-verbal de aducere la cunoștință a motivelor reținerii, încheiat la aceeași dată, are nr. 191.777/23.10.2009 și din acesta rezultă că este vorba de dosarul de urmărire penală nr. 2664/P/2010, iar învinuirea ce i se aduce învinuitului este furt calificat, acte care de altfel nici nu erau atașate la dosarul nr. 1726/P/2011, ci au fost ridicate cu ocazia perchiziției din data de 31.01.2012, din sertarul biroului inculpatului, împreună cu plângerea penală formulată de U. T. și dovada de primire a sumei de 300 lei de la partea vătămată (f.156-158 d.u.p.). Mai mult, măsura reținerii se putea lua doar printr-o ordonanță, care nu exista.

Așa fiind, este evident că inculpatul a întocmit în fals aceste acte, respectiv a înscris un număr fals de înregistrare pe plângerea martorului U. T., tocmai în scopul constrângerii părții vătămate, sub amenințarea luării față de ea a măsurii arestării preventive, pentru a o determina să remită suma de bani ce-i datora martorului U. T..

În concluzie, instanța apreciază că pentru existența infracțiunii de șantaj este necesar ca actul de amenințare să aibă aptitudinea de a produce o stare de temere de natură să alarmeze, în cazul de față fiind pe deplin îndeplinită cerința legii, inculpatul, în afară de amenințările verbale repetate privind privarea de libertate a părții vătămate în situația neremiterii folosului pretins, a întocmind în fals și acte în acest scop, acțiunea inculpatului fiind aptă în concret să insufle și să creeze în conștiința părții vătămate temerea reală și serioasă că fapta cu care se amenință s-ar putea realiza, în condițiile în care inculpatul, în calitatea sa de organ de cercetare penală, putea să dispună o măsură preventivă (reținerea).

Sub aspectul laturii subiective, în speță, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție cerută de lege, respectiv intenția directă, calificată prin scop, el urmărind prin constrângerea părții vătămate, dobândirea în mod injust a unui folos pentru altul, ceea ce legiuitorul sancționează prin norma de incriminare fiind dobândirea în mod injust a unui folos și nu faptul dacă acel folos este injust sau nu.

Astfel, nu pot fi primite nici susținerile inculpatului, în sensul că nu a urmărit decât dobândirea unui folos just, respectiv recuperarea unei creanțe pentru numitul U. T., întrucât ceea ce este încriminat de legiuitor este modalitatea de dobândire, respectiv în mod injust, și nu felul folosului.

Ori, din probatoriul administrat în cauză, rezultă că inculpatul, prin maniera în care a procedat, fără a i se fi impus o anumită conduită de către numitul U. T., a acționat în sensul obținerii, în mod injust, pentru acesta din urmă, a unui folos patrimonial.

Instanța apreciază că, în cauză, că nu se poate reține că inculpatul ar fi dorit să obțină și pentru sine un folos, astfel cum s-a reținut prin actul de sesizare, din moment ce acesta a întocmit dovadă de primire a sumei de 300 lei de la partea vătămată, în 2 exemplare, un exemplar fiind predat părții vătămate, iar la data primirii - 26.01.2012, martorul nu se afla în localitate, pentru a prelua banii (f. 62,68). Or, fiind vorba de un bun generic, chiar dacă inculpatul a cheltuit acei bani sau i-a împrumutat, nu era obligat să predea martorului aceeași bancnote, ci doar suma primită.

În ședința publică din data de 11 februarie 2013, inculpatul, prin apărătorul său, a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prev. de art. 289 al. 1 C. pen., rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (3 acte materiale), în infracțiunile prev. de art. 290 al. 1 C. pen., rap la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 și art. 289 al. 1 C. pen., rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (2 acte materiale), arătând, în esență, faptul că, plângerea penală formulată și depusă la Poliția mun. Sf. Gheorghe de martorul U. T. face parte din categoria actelor sub semnătură privată, cerere pusă în discuția părților la același termen de judecată.

Referitor la cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată și urmează a o respinge, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 150 al. 2 C. pen., "înscris oficial este orice înscris care emană de la o unitate din cele la care se referă art. 145 C. pen, sau care aparține unei asemenea unități.";

Așa fiind, instanța apreciază că, din momentul în care plângerea penală a fost depusă de către martorul U. T. la Poliția mun. Sf. Gheorghe (la 6.12.2011), aceasta a dobândit caracterul de înscris oficial, inculpatul fiind obligat, în virtutea atribuțiilor de serviciu, să o înregistreze, însă, chiar cu ocazia înregistrării acesta a trecut pe plângere, în fals, nr. 266305/14.09.2011, neavând importanță sub acest aspect, data când a executat înscrierea, la data depunerii plângerii sau ulterior, astfel că susținerea inculpatului că plângerea penală din speță este un înscris sub semnătură privată nu poate fi primită.

Față de cele de mai sus și starea de fapt reținută, astfel cum rezultă din probele dosarului, instanța constată că, în drept, fapta inculpatului B. L. A., săvârșită în calitate organ de cercetare al poliției judiciare din cadrul Poliției mun. Sf. Gheorghe - Biroul Investigații Criminale, de a o constrânge pe partea vătămată B. P. A., prin amenințări repetate, care vizau luarea față de aceasta a unei măsuri preventive, să remită suma de 1.000 lei, în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial pentru numitul U. T., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 al. 1 C. pen., rap. la art. 13/1 din Legea nr. 78/2000.

Totodată, fapta inculpatului B. L. A., săvârșită în aceeași calitate de organ de cercetare al poliției judiciare din cadrul Poliției mun. Sf. Gheorghe și în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a întocmi în fals, două înscrisuri, respectiv: nota de introducere în arest a părții vătămate și procesul - verbal de aducere la cunoștința părții vătămate a motivul reținerii și de a înscrie în fals numărul de înregistrare 266305/14.09.2011 pe plângerea depusă de martorul U. T., acțiunile de falsificare fiind săvârșite în realizarea scopului urmărit, respectiv constrângerea și determinarea părții vătămate de a remite un folos, în mod injust, către inculpat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 289 al. 1 C. pen., rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (3 acte materiale).

Pentru faptele sale inculpatul va răspunde penal, iar la dozarea și individualizarea pedepselor, potrivit art. 72 C. penal, instanța va avea în vedere atât limitele de pedeapsă prevăzute de lege și pericolul social al faptelor săvârșite, care rezultă din încălcarea acelor relații sociale care ocrotesc libertatea psihică a persoanei împotriva faptelor de orice fel, respectiv cele bazate pe încrederea publică în înscrisurile oficiale, cât și scopul pedepsei, prev. de art. 52 C. pen., precum și persoana inculpatului, care are vârsta de 43 de ani, nu are antecedente penale, fiind cunoscut cu un comportament corespunzător în comunitatea în care trăiește și muncește, este căsătorit, având în întreținere un copil minor, și a avut o atitudine parțial sinceră, recunoscând fapta comisă, cu motivațiile mai sus arătate, pe care o regretă, împrejurări pe care instanța le va reține ca circumstanțe atenuante, în sensul prevederilor art. 74 al. 1 lit. a și c C. pen. și va aplica față de inculpat dispozițiile art. 76 al. 1 lit. b C. pen.

Totodată, instanța constată că, din referatul de evaluare (f.46-48 d.f.), rezultă că, față de contextul și modalitatea comiterii faptelor, personalitatea și stilul de viață al inculpatului, resursele interne, factorii protectivi și de risc identificați, ponderea și raportul dintre aceștia, există perspective rapide de reintegrare în societate al inculpatului, fiind evidentă preocuparea inculpatului în vederea diminuării consecințelor negative rezultate din comiterea faptelor săvârșite, așa cum și le însușește, acesta fiind totodată decis să nu reitereze comportamentul infracțional.

Așa fiind, instanța apreciază ca fiind necesară condamnarea inculpatului B. L. A. la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 al. 1 C. pen., rap. la art. 13/1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a și c și art. 76 al. 1 lit. b C. pen., și la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, prev. de art. 289 al. 1 C. pen., rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (3 acte materiale), art. 74 al. 1 lit. a și c și art. 76 al. 1 lit. e C. pen.

Văzând că inculpatul a săvârșit cele două infracțiuni în concurs real, în baza art. 33 lit. a, 34 al. 1 lit. b C.pen., instanța va aplica acestuia pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

În consecință, în baza art. 71 al. 1 și 2 C. pen., instanța va interzice inculpatului B. L. A., exercitarea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza II și lit. b C. pen., ca pedeapsă accesorie, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.

În cauză, nu se impune interzicerea dreptului de a vota, prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza I C. pen., ca pedeapsă accesorie, întrucât, interzicerea acestui drept, contravine dispozițiilor art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii, în motivarea căreia Curtea a reținut că, indiferent de durate pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o, nu se justifică excluderea celor condamnați din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicția votului și scopul pedepsei, aceea de a prevenii săvârșirea de noi infracțiuni și de a asigura inserția socială a infractorilor.

Față de circumstanțele personale ale inculpatului arătate mai sus, instanța apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat și chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârșii infracțiuni, sens în care, în baza art. 86/1 C. pen., va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei ce se va aplica și în baza art. 86/2 C. penal, va stabili pentru inculpat termen de încercare de 5 (cinci) ani, care se va socoti de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

Totodată, în baza art. 863 C. penal, pe durata termenului de încercare inculpatul va fi obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciu de Probațiune de pe lângă Tribunalul Covasna și să respecte programul stabilit de acesta;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pr. pen., se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 864 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 71 al. 5 C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 348 C. pr. pen., cu aplicarea art. 170 C. pr. pen., instanța va dispune anularea înscrisurilor falsificate, respectiv: nota de introducere în arest din 19.01.2012, orele 16,00, procesul-verbal din 19.01.2012, cu nr. de înregistrare 191.777 din 23.10.2009 și plângerea penală formulată de U. T., având număr de înregistrare 266395/14.09.2011, aflate la filele 132, 133 și 131 d.u.p..

În baza art. 91/3 al. 7 C. pr. pen., instanța va dispune ca, după rămânerea definitivă a hotărârii, să se arhiveze, în loc special, în plic sigilat, cu asigurarea confidențialității, suporturile (CD și DVD și două casete), pe care sunt stocate înregistrările convorbirilor telefonice și în mediul ambiental și filmările constatării flagrantului din 27.01.2012 și a desfășurării percheziției din 31.01.2012, aflate la fila 154 d.u.p.

În baza art. 189 C. pr. pen., onorariul apărătorului din oficiu, av. ……, din faza de urmărire penală în sumă de 200 lei (f.147 d.u.p.) și onorariul parțial al apărătorului din oficiu în faza judecății, în cuantum de 50 lei, cuvenit av. ……. (f.10 d.f.), se va suporta din fondul special al Ministerului Justiției și vor fi incluse în cheltuielile judiciare avansate de stat.

În baza art. 191 al. 1 C. pr. pen., inculpat va fi obligat să plătească statului 1.550 lei cheltuielile judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

În baza art. 334 C. pr. pen., respinge cererea formulată de inculpatul B. L. A. privind schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prev. de art. 289 al. 1 C. pen., rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (3 acte materiale), în infracțiunile prev. de art. 290 al. 1 C. pen., rap la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 și art. 289 al. 1 C. pen., rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (2 acte materiale).

În baza art. 194 al. 1 C. pen., rap. la art. 13/1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a și c și art. 76 al. 1 lit. b C. pen., condamnă pe inculpatul B. L. - A., fiul lui …. și …., născut la data de ……. în mun. ……, jud. …., cetățean român, studii 12 clase, lucrător de poliție în cadrul I.P.J. Covasna - Poliția mun. Sf. Gheorghe, căsătorit, cu 1 copil minor, stagiul militar satisfăcut, C.M.J. Covasna, domiciliat în mun. ………., CNP ………, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

În baza art. 289 al. 1 C. pen., rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (3 acte materiale), art. 74 al. 1 lit. a și c și art. 76 al. 1 lit. e C. pen., condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a, 34 al. 1 lit. b C.pen., din pedepsele de mai sus, aplică inculpatului B. L. - A. pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 al. 1 și 2 C. pen., interzice inculpatului B. L. - A. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza II și lit. b C. pen., ca pedeapsă accesorie, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 86/1 C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și în baza art. 86/2 al. 1 și 2 C. pen., stabilește pentru inculpat termen de încercare de 5 ani, care se socotește de la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii.

În baza art. 863 C. penal, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciu de Probațiune de pe lângă Tribunalul Covasna și să respecte programul stabilit de acesta;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pr. pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 864 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 71 al. 5 C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, dispune suspendarea executării și a pedepsei accesorii.

În baza art. 348 C. pr. pen., cu aplicarea art. 170 C. pr. pen., dispune anularea următoarelor acte: notă de introducere în arest din 19.01.2012, orele 16,00, procesului-verbal din 19.01.2012, cu nr. de înregistrare 191.777 din 23.10.2009 și plângerea penală formulată de U. T., având număr de înregistrare 266395/14.09.2011, aflate la filele 132, 133 și 131 d.u.p..

În baza art. 91/3 al. 7 C. pr. pen., după rămânerea definitivă a hotărârii, dispune arhivarea suporturilor (CD și DVD și două casete) pe care sunt stocate înregistrările convorbirilor telefonice și în mediul ambiental și filmările constatării flagrantului din 27.01.2012 și a desfășurării percheziției din 31.01.2012 (aflate la fila 154 d.u.p.), în loc special, în plic sigilat, cu asigurarea confidențialității.

În baza art. 189 C. pr. pen., onorariul apărătorului din oficiu, av. ……, din faza de urmărire penală în sumă de 200 lei și onorariul parțial al apărătorului din oficiu în faza judecății, în cuantum de 50 lei, cuvenit av. ………., se suportă din fondul special al Ministerului Justiției.

În baza art. 191 al. 1 C. pr. pen., obligă pe inculpat să plătească statului 1.550 lei cheltuielile judiciare.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 februarie 2013.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Evaziune fiscală. Jurisprudență Evaziune fiscală