Stabilirea cuantumului despăgubirilor civile reprezentând prestaţie periodică în ipoteza în care partea civilă are dreptul la pensie de urmaş
| Comentarii |
|
Dacă partea civilă îndreptăţită la despăgubire are pensie de urmaş, aceasta trebuie să se adreseze mai întâi Asigurărilor Sociale pentru stabilirea pensiei şi numai dacă pensia nu acoperă integral prejudiciul încercat prin pierderea susţinătorului, pot sesiza instanţa judecătorească printr-o cerere complementară cu caracter subsidiar, întemeiată pe dispoziţiile art. 998 C.civ., pentru obţinerea despăgubirilor în completare.
Secţia Penală şi pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 74 din 11 iulie 2011
Prin sentința penală nr. 86 din 24.02.2011, pronunțată de Tribunalul Argeș, în baza art. 174, 175 lit. i) C.pen., a fost condamnat inculpatul T.D.A, la pedeapsa închisorii cu executare în condițiile art. 57, 71 C.pen.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile 35.000 lei cu titlul de daune materiale și 500.000 lei cu titlul de daune morale.
S-a respins capătul de cerere privind prestația periodică pentru cele două minore.
Pentru a pronunța această hotărâre pe latura civilă, prima instanță a reținut următoarele:
în ceea ce privește prestația periodică pentru cele două minore ale victimei, prima instanță a apreciat, că aceasta ar fi admisibilă într-un cuantum de până la ¼ din venitul net lunar ce-l obținea victima ( având în vedere că erau patru membri ai familiei), respectiv circa 140 lei/lună, pentru fiecare minoră.
Din cuponul de pensie depus la dosar, rezultă că partea civilă încasează pentru cele două minore suma lunară de 700 lei, ceea ce denotă că suma aferentă fiecărei minore este mia mare decât cea la care ar fi putut fi obligat inculpatul, dacă acestea nu ar fi primit pensie de urmaș.
Față de aceste considerente, în baza art. 14 C.proc.pen. raportat la art. 998 și 999 C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul către partea civilă la plata sumelor de 35.000 lei ( RON) daune materiale și 500.000 lei (RON) daune morale, respingând capătul de cerere privind prestația periodică pentru minorele C.A.M. și C.E.C.
împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul și inculpatul.
Parchetul, în apelul său, a susținut că soluția primei instanțe, prin care a respins capătul de cerere privind prestația periodică pentru cele două fiice minore ale victimei, este netemeinică.
Parchetul arată că suma ce s-ar fi cuvenit cu acest titlu minorelor, nu ar fi trebuit raportată la posibilitățile efective ale inculpatului de a o achita, fiind necesar să se stabilească veniturile realizate de victimă și, în raport de aceasta, trebuia determinată prestația periodică lunară.
Dintr-o altă perspectivă, parchetul consideră că în mod greșit instanța de fond a raportat această prestație periodică la dispozițiile art. 94 C.fam.
Prin decizia penală nr. 74/A din 11.07.2011 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în complet de divergență, cu majoritate, au fost respinse ca nefondate apelurile Parchetului și inculpatului.
Pentru a pronunța această hotărâre, pe latura civilă a cauzei, Curtea a prezentat următoarele argumente:
In ceea ce privește apelul parchetului, în legătură cu greșita respingere a cererilor de prestație periodică, Curtea arată, în primul rând, că sumele acordate cu acest titlu au caracterul unor despăgubiri în completare și nu se confundă cu cele ce se cuvin în baza unei obligații de întreținere.
Din această perspectivă, așa cum arată și parchetul, în motivele de apel, este greșită argumentația instanței prin care, încercând să stabilească cuantumul prestației periodice, se raportează la dispozițiile art. 94 C.fam., aplicabile în materia pensiei de întreținere.
Totuși, practica judiciară în materie a cristalizat un punct de vedere, conform cu care se face distincție după cum cei îndreptățiți la despăgubire au sau nu dreptul la pensie de urmaș.
In această ultimă ipoteză, identică cu cea din prezenta cauză, persoanele îndreptățite trebuie să se adreseze mai întâi asigurărilor sociale, pentru stabilirea pensiei, și numai dacă pensia nu acoperă integral prejudiciul încercat prin pierderea susținătorului, pot sesiza instanța judecătorească printr-o cerere complementară cu caracter subsidiar, întemeiată pe dispozițiile art. 998 C.civ., pentru obținerea despăgubirilor în completare.
Așa cum rezultă din adeverințele privind veniturile victimei, acesta avea un salariu net lunar de 560 lei, iar cuponul de pensie arată că soția victimei primește pensie de asigurări sociale în valoare totală de 700 lei, ceea ce presupune, după cum este evident, un cuantum superior celui pe care victima îl putea efectiv oferi, dacă ar mai fi trăit, astfel încât soluția primei instanțe, în sensul respingerii cererilor de prestație periodică este justificată.
(judecător Raluca-Elena Șimonescu-Diaconu)
