Sustragere de la recoltarea probelor biologice necesare pentru stabilirea alcoolemiei
| Comentarii |
|
Legea sancţionează persoana depistată în trafic şi care pare sub influenţa alcoolului, de a se sustrage de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. În lipsa unor motive temeinice, de natură a justifica refuzul recoltării probelor biologice, fapta constituie infracţiune.
Secţia penală, Decizia nr. 733 din 29 septembrie 2011
Prin sentința penală nr. 2506/17.12.2010 Judecătoria Brașov a hotărât următoarele:
în baza art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 l-a condamnat pe inculpatul L.Ș. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, cu aplicarea art. 81 C. pen.
în esență, prima instanță a constatat că în data de 7.03.2010, în jurul orelor 22:30, inculpatul circula cu autoturismul și a fost oprit de organele de poliție, pe B-dul B. din mun. Săcele, ocazie cu care s-a constatat că acesta prezenta halenă alcoolică; inculpatul a refuzat să sufle în etilotest.
Drept urmare, inculpatul a fost condus de organele de poliție la Spitalul Municipal Săcele, pentru recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, dar a refuzat să se supună recoltării probelor biologice, în prezența medicului și a martorilor asistenți B.F. și K.A.
Inițial, inculpatul L.Ș. a negat că ar fi condus autoturismul, precizând că martora K.A. a fost cea care a condus autoturismul.
Ulterior, inculpatul a recunoscut că a condus autoturismul în momentul în care a fost oprit de patrula de poliție, precum și faptul că anterior consumase băuturi alcoolice, aspect confirmat și de martoră.
Inculpatul a mai precizat că a refuzat testarea cu aparatul etilotest și recoltarea de probe biologice motivat de necunoașterea procedurii.
în faza de judecată, inculpatul a declarat că în seara respectivă a fost reținut și luat forțat de doi jandarmi, a fost dus la Spitalul Săcele. Când a ajuns la spital i-au propus recoltarea probelor de sânge, inculpatul le-a spus să-l lase să ia niște aer să-și revină, iar domnul comisar i-a spus inculpatului că sunt scenarii. De la spital până la secția de poliție, 3-4 kilometri, din nou i-au dat aer cu porția, iar când au ajuns la poliție, l-au dus într-o cameră și l-au legat de o bancă metalică, fiind lăsat în grija a trei jandarmi care făceau glume pe seama inculpatului. După cca o jumătate de ora de la încătușare a venit un alt comisar care să-l audieze într-un alt birou, comisar care l-a amenințat cu arestul. Inculpatul a solicitat un apărător întrucât nu a vrut să dea declarație, l-au lăsat să sune o singură dată, dar nu i-a răspuns apărătorul. După aceea l-au pus pe inculpat să semneze o declarație pe care a scris-o domnul comisar, spunându-i că să nu îl bage în arest. Inculpatul a declarat că nu depune plângere împotriva polițiștilor de la Săcele și împotriva jandarmilor.
Instanța nu a avut în vedere nici susținerea inculpatului privind faptul că a condus autoturismul deoarece tatăl lui ar fi avut probleme de sănătate, întrucât lipsesc actele medicale doveditoare. Chiar dacă motivul ar fi fost real, acesta nu poate justifica refuzul inculpatului privind testarea cu aparatul etilotest ori recoltarea probelor biologice, motivul determinant al refuzului stabilirii alcoolemiei fiind starea de ebrietate în care se afla inculpatul.
în ceea ce privește susținerea inculpatului în sensul că după ce a fost scos afară din spital a fost pus la pământ de către trei jandarmi și încătușat, instanța a înlăturat-o întrucât nu se coroborează cu niciun mijloc de probă.
Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, a avut un comportament agresiv și dezordonat.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul L.Ș. care a solicitat reducerea pedepsei arătând că nu este recidivist, a recunoscut săvârșirea faptei, a colaborat cu organele de cercetare penală, s-a prezentat în fața instanței de judecată.
Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 3856alin. (3) C.proc.pen., s-a constatat că acesta este nefondat.
Inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice prevăzută de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002, infracțiune a cărei săvârșire inculpatul nu a recunoscut-o decât parțial.
Așa cum corect a arătat și prima instanță, cu o motivare pe care Curtea și-o însușește integral, este evident că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat de instanța de fond a fost dovedită de probele administrate în cauză.
în speță, instanța a procedat la o analiză exhaustivă a probelor administrate în cauză și din coroborarea acestora rezultă că motivul pentru care inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice a fost acela de a nu se stabili cu exactitate alcoolemia pe care o avea la momentul depistării în trafic; este demn de relevat că a refuzat și proba etilotest.
Legea sancționează persoana depistată în trafic și care pare sub influența alcoolului, de a se sustrage de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din această perspectivă, motivele oferite de inculpat sunt puerile: că a fost agresat de jandarmi, dar nu a fost în măsură să ofere nici o dovadă în acest sens, ba mai mult, a declarat că nu depune plângere penală împotriva acestora, că declarația ar fi scris-o un comisar, că a fost amenințat cu arestul, că a plecat de acasă și a condus pentru a cumpăra suc pentru tatăl lui care se simțea rău și chiar că nu cunoștea această obligație de a se supune obligațiilor prevăzute în O.U.G. nr. 195/2002, deși este posesor al permisului de conducere, astfel că există prezumția de cunoaștere a dispozițiilor legale în materie.
Prin urmare, inculpatul a refuzat în orice modalitate de a i se recolta probe biologice.
Orice persoană care dorește să obțină permisul de conducere și care promovează examenul aferent cunoaște că orice conducător auto are obligația de a se supune recoltării de probe biologice în anumite situații și că sustragerea reprezintă infracțiune.
Curtea constată ca inculpatul a fost deplin conștient de faptele sale și refuzul său s-a datorat împrejurării că știa că urmează a răspunde, fie contravențional, fie penal, pentru faptele sale. Este evident că scopul urmărit de inculpat a fost acela de a evita antrenarea răspunderii pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice, deoarece trebuie avut în vedere că prezenta halenă alcoolică, acesta fiind motivul pentru care i s-a cerut să sufle în etilotest.
Nu este de neglijat că a refuzat să efectueze și testul standard al manifestărilor neurologice și că a avut un comportament agresiv și dezordonat, fără a avea importanță pentru existența infracțiunii dacă inculpatul a consumat alcool sau nu.
în aceste condiții, nici nu se poate pune problema reducerii pedepsei, cu atât mai mult cu cât se află la limita minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă, fiind în măsură să conducă la realizarea scopului general și special al prevenției penale.
