Temeiul prevăzut de art. 16 lit. b C.pr.pen. Fapta nu este prevăzută de legea penală

Tribunalul GORJ Sentinţă penală nr. 16/2015 din data de 17.02.2015

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚĂ PENALĂ

NR. 16/2015

17.02.2015

Domeniu asociat: Plângere împotriva soluției de neurmărire.

Titlu: Temeiul prevăzut de art. 16 lit. b C.pr.pen. Fapta nu este prevăzută de legea penală.

Pe rol fiind soluționarea plângerii formulate de petenta S.E. împotriva ordonanței nr. 13/P/2014 din 20.11.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile au avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 10.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta încheiere, când judecătorul, având în vedere dispozițiile art. 391 alin. 1 C.pr.pen., a stabilit termen pentru pronunțare la data de 17.02.2015.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Deliberând asupra plângerii formulate de petenta S.E., constată următoarele:

Prin ordonanța nr. X/P/2014 din 20.11.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b, art. 314 alin. 1 lit. a C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.pen., clasarea cauzei privind pe suspectul P.V., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor, prevăzute de art. 188 C.pen., soluție ce a fost menținută prin ordonanța de respingere a plângerii nr. Y/II/2/2014 din 30.12.2014 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalului Gorj.

Împotriva soluției a formulat plângere petenta S.E., mama defunctului S.I., cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub numărul Z/95/2015 la data de 22.01.2015.

În motivarea plângerii s-a arătat că în mod greșit s-a reținut de către procuror că fapta nu există, arătându-se că ordonanța este total nemotivată și că ar fi necesară efectuarea unei expertize mai atente a securii, pentru a se stabili dacă aceasta era aptă să provoace leziunile constatate la nivelul craniului, în cauză fiind indicii temeinice că a fost săvârșită infracțiunea de omor.

De asemenea, s-a arătat că în motivarea ordonanței de clasare se reține faptul că victima consumase băuturi alcoolice, aspect ce se contrazice cu raportul de expertiză medico-legală, din care rezultă că victima nu consumase alcool înainte de deces.

Astfel, a solicitat admiterea plângerii și restituirea cauzei la procuror pentru completarea probatoriului, în sensul de a se efectua o expertiză pentru a se stabili legătura de cauzalitate dintre leziunile atestate în actul medico-legal și decesul victimei, precum și pentru identificarea autorului sau autorilor faptei.

În drept plângerea nu a fost motivată.

În conformitate cu dispozițiile art. 341 alin. 2 C.pr.pen., în procedura de cameră preliminară s-a stabilit termen de soluționare a plângerii la data de 10.02.2015, termen pentru care au fost citate părțile, comunicându-se copia plângerii Parchetului de pe lângă Tribunalului Gorj și intimatului P.V., cărora li s-a pus în vedere că au posibilitatea de a depune note scrise cu privire la temeinicia ori admisibilitatea plângerii.

Cu adresa nr. X/P/2014 din 27.01.2015, a fost înaintat dosarul nr. Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, iar până la termenul de soluționare, intimatul nu a depus la dosar note scrise, însă fiind prezent la termenul de judecată, a solicitat respingerea plângerii, arătând că este nevinovat.

Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară constată că plângerea este nefondată, astfel că, în baza art. 341 alin. 6 lit. a C.pr.pen. o va respinge, din următoarele considerente:

Prin ordonanța nr. X/P/2014 din 20.11.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b, art. 314 alin. 1 lit. a C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.pen., clasarea cauzei privind pe suspectul P.V., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor, prevăzute de art. 188 C.pen.

Astfel, în urma cercetărilor efectuate, s-a reținut că la data de 11.12.2013, lucrătorii Postului de Poliție A. s-au sesizat în baza unei adrese a Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova cu privire la decesul numitului S.I. din comuna A., satul B., județul Gorj, deces survenit în condiții suspecte.

Prin ordonanța cu nr. N/P/2013 din data de 24.12.2013 a Parchetului pe lângă Judecătoria Tg. Cărbunești s-a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj unde a fost înregistrat sub nr. X/P/2014, iar prin rezoluția din data de 21.01.2014 în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale față de suspectul P.V. pentru infracțiunea de omor prevăzută de art. 188 Cod penal, constând în aceea că în noaptea de 10.02.2012 ar fi aplicat mai multe lovituri cu corpuri contondente lui S.I., lovituri în urma cărora acesta a decedat.

Din actele efectuate a rezultat că suspectul P.V. locuiește cu familia sa în comuna A., satul B., județul Gorj, peste drum de locuința persoanei decedate S.I., iar între cei doi exista o veche relație de prietenie.

Victima S.I. a locuit la imobilul proprietate personală împreună cu numita U.D., cu care avea o relație de concubinaj ce data de circa 12 ani însă, ca urmare a faptului că între aceștia au intervenit neînțelegeri legate de consumul de alcool al victimei dar și a faptului că a agresat-o, aceasta a părăsit locuința comună la începutul lunii noiembrie 2013, cu circa trei săptămâni înainte de a interveni decesul lui S.I.

S-a reținut în acest context că victima S.I. obișnuia să consume alcool în cantități însemnate, lucru pe care îl făcea împreună cu prietenul său, suspectul P.V. Pe fondul consumului de alcool starea de sănătate a victimei s-a deteriorat în timp astfel încât, în urmă cu circa patru sau cinci ani, acesta a început să prezinte simptomele unor afecțiuni care se manifestau între altele prin pierderea bruscă a cunoștinței, aspecte ce sunt relatate amănunțit de persoanele apropiate ale victimei care au intervenit pentru a da ajutor acestuia în mai multe rânduri. În acest sens s-a reținut în special declarația concubinei victimei, martora U.D., care amintește de un diagnostic de "sevraj alcoolic";, declarație ce se coroborează cu cele ale martorilor S.I. (fratele victimei, care a transportat la rândul său pe acesta la spital în Tg-Jiu de circa două ori) și B.I. dar și cu cele ale suspectului, persoane care au intervenit de mai multe ori la solicitarea martorei pentru a da ajutor lui S.I. care era în stare de inconștiență.

Martorii mai amintesc și împrejurarea că în cercul de prieteni ai victimei nu se mai aflau alte persoane apropiate în afara concubinei și a suspectul ui P.V., iar consumul de alcool nu transforma comportamentul celor doi prieteni, persoane despre care se cunoaște că nu s-au certat niciodată și nu s-au lovit între ele sau cu alți cetățeni, adoptând în general o atitudine foarte pașnică în comunitate. De asemenea, martorii au remarcat că episoadele care s-au soldat cu pierderea cunoștinței victimei coincideau în general cu abandonul tratamentului medicamentos și al reluării obiceiului de a consuma alcool de către S.I.

Același comportament a fost remarcat la victimă și cu circa două luni înainte de a interveni decesul acestuia, când S.I. a reînceput să consume alcool, fapt ce a determinat pe concubina sa U.D. să încerce să intervină însă, urmare a unui conflict în care S.I. a lovit-o, martora a părăsit locuința comună.

Rămas singur la locuința sa, S.I. a continuat abuzul de alcool, astfel cum a făcut și în sera zilei de 09.12.2013, când a consumat aproape un litru de vin de casă împreună cu suspectul P.V. la locuința acestuia din urmă după care, deoarece victima a afirmat că nu se simte bine, suspectul a condus-o la locuința sa unde a hotărât să rămână să îl supravegheze, așa cum anterior îi ceruse chiar și martora U.D.

Potrivit declarațiilor suspectului, în dimineața zilei de 10.12.2013, victima S.I. a menționat că merge afară pentru a-și satisface nevoile fiziologice, dar a refuzat să fie însoțit, motiv pentru care l-a așteptat o perioadă de timp aproximată la circa o jumătate de oră după care, observând că nu se mai întoarce, a ieșit la rândul său afară. Aici l-a identificat pe S.I. căzut în stare de inconștiență în curtea locuinței sale, la circa 2 metri distanță de scara pe care se face accesul în casă, fapt ce l-a determinat să ceară de îndată intervenția membrilor familiei victimei care locuiesc la circa 1 km distanță. Suspectul s-a întors împreună cu fratele victimei, martorul S.I. iar mai apoi, ajutați și de martorii B.S. și B.I. (vecini ai victimei), au transportat pe S.I. în locuință unde a fost schimbat de hainele murdare de noroi, iar mai apoi transportat la salvarea anunțată de martorul S.I.

Victima a fost transportat mai întâi la Spitalul orășenesc din Tg Cărbunești, iar mai apoi la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, unde pe data de 11.12.2013 a decedat.

Din raportul de constatare medico-legală autopsie reiese că victima prezenta mai multe leziuni, o plagă și mai multe echimoze și escoriații la nivelul capului, toracelui și membrelor superioare, iar decesul a fost provocat de o leziune (plagă) localizată la nivelul craniului, traumatism cranio-cerebral grav cu hematom subdural bilateral. Același raport reține că moartea victimei a fost violentă, ea s-a datorat hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale urmare a uni traumatism cranio-cerebral grav cu hematom subdural bilateral (operat pe stânga) și că leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure în condițiile ce urmează a fi stabilite de anchetă.

S-a concluzionat totodată că între leziunile cranio-cerebrale și deces există legătură de cauzalitate directă, iar moartea poate data din data de 11.12.2014.

Având în vedere cele reținute mai sus și suspiciunea creată de posibilitatea ca victima să fi suferit o parte a leziunilor ca urmare a lovirii cu corpuri dure, în cauză au fost efectuate primele investigații pe data de 11.12.2013.

Astfel, cu ocazia cercetării la fața locului au fost identificate și urme sau pete de lichid brun-roșcat. Acestea au fost identificate în apropierea locului unde a fost găsită victima, pe un buștean de viță-de-vie, dar și în apropierea scării de acces în locuință, în partea stângă, pe temelia casei unde observă o pată accentuată, cu scurgere, din aceeași culoare brun-roșcat aspecte evidențiate de procesul-verbal de cercetare la fața locului dar și în fotografiile atașate în cadrul unei planșe. Urme/pete de culoare brun-roșcată au fost identificate și pe temelia locuinței victimei, pe părțile laterale ale casei în raport de latura pe care se face accesul, acestea având drept caracteristică faptul că par a fi produse prin ștergere/atingere și nu prin picurare sau contact direct cu sursa care le-a produs. De asemenea, de pe tulpina unui buștean de viță-de-vie lângă care a fost găsită victima și care prezenta urme accentuate de lichid având culoarea brun-roșcată au fost ridicate probe biologice în vederea continuării cercetărilor.

Cu privire la evenimentul din dimineața zilei de 10.12.2013 au fost audiate și persoanele care au ajuns primele la fața locului respectiv martorii S.I., B.S. și B.I., dar și vecini ai victimei și suspectului, respectiv numiții B.D., P.M.I., D.I., S.R. și P.E., care au confirmat la rândul lor că S.I. obișnuia să consume alcool, fapt din cauza căruia acesta avea probleme medicale care au făcut și în trecut necesară intervenția Serviciului de Ambulanță. Menționează acești vecini că în seara decesului lui S.I. nu au remarcat strigăte sau zgomote suspecte, arătând totodată că nu cunosc detalii legate de împrejurările în care victima a suferit leziunile ce i-au produs decesul.

Suspectul P.V. și martorii S.I., B.S. și B.I., inclusiv martora S.E., au fost interogați cu privire la momentele de care au luat cunoștință de starea victimei în dimineața de 10.12.2013, iar declarațiile acestora confirmă împrejurarea că suspectul a înștiințat membrii familiei cu privire la faptul că S.I. este căzut și decedat în curtea casei sale, că victima era căzută pe spate în stare de inconștiență la o distanță de circa 2-3 metri în fața scării de acces în locuință, că acesta avea obiectele de îmbrăcăminte foarte murdare de pământ (noroi) și că, deoarece victima mai respira, l-au transportat cu o pătură în locuință unde a fost schimbat și curățit.

Nici unul dintre acești martori nu a remarcat în aceste împrejurări ca suspectul să prezinte la rândul său urme sau pete de murdărie pe haine cum avea victima sau ca obiectele sale de îmbrăcăminte să prezinte semne de rupere, tragere sau alte urme de deteriorare care să trădeze suspiciunea unui angajament fizic intens, de genul unui conflict fizic cu victima care, din punct de vedere fizic, era mult mai dezvoltat decât suspectul.

De asemenea, martorii B.S. și B.I. nu au remarcat în acele împrejurări ca P.V. să aibă o atitudine sau un comportament anormal de natură a atrage atenția asupra sa dar și faptul că nici una dintre persoanele prezente în acele împrejurări nu a menționat ipoteza sau posibilitatea ca S.I. să fi fost lovit de suspect sau de altă persoană cu scopul de a-i suprima viața.

Continuând investigațiile, în cauză s-a procedat și la efectuarea unor expertize genetice judiciare. Astfel, prin raportul de expertiză judiciară nr. A…/2828/2014 din 07.05.2014 al INML Mina Minovici București s-a concluzionat că analiza urmelor prelevate de pe tulpina viței-de-vie din curtea victimei S.I. a pus în evidență un profil ADN masculin ce aparține victimei S.I., iar caracterele genetice din profilul ADN al suspectului P.V. nu se găsesc evidențiate la nivelul acestei urme. De asemenea, prin raportul de expertiză judiciară nr. A…/2828/2014 din septembrie 2014 al INML Mina Minovici București s-a concluzionat și că analiza genetică a urmelor suspecte de culoare brună ridicate de pe coada de lemn a securii, imediat sub partea metalică, nu a pus în evidență material genetic de natură umană.

Tot cu scopul de a obține indicii relevante cu privire la implicarea suspectului în evenimentul prin care victima S.I. a suferit leziunile care final i-au produs decesul, în cauză s-a dispus testarea sa cu tehnica de detecție comportamentului simulat iar prin raportul de constatare criminalistică nr. … din data de 04.11.2014 s-a concluzionat că răspunsurile lui P.V. întrebările relevante cauzei privind săvârșirea infracțiunii de omor nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat - subiectul fiind sincer.

În raport de toate aceste elemente de fapt reținute pe baza probatoriului administrat, s-a constatat că în cauză nu există probe sau indicii care să conducă dincolo de orice îndoială rezonabilă la concluzia că leziunile constatate pe corpul victimei S.I., leziuni care au produs în final decesul acestuia, sunt urmarea unor acte de agresiune sau lovire exercitate de către suspectul P.V. sau de altă persoană. În schimb, a considerat procurorul că probatoriul administrat atestă că victima S.I. avea afecțiuni medicale la data decesului, afecțiuni care, pe fondul consumului de alcool provocau acestuia o stare evidentă de vulnerabilitate fizică, manifestată în special prin pierderea bruscă a cunoștinței.

Acest context, favorizat și de faptul că S.I. încetase a mai respecta tratamentul medicamentos prescris pentru ameliorarea simptomelor, a condus în final la autoaccidentarea victimei în dimineața zilei de 10.12.2013, eveniment ce s-a produs în momentul în care acesta încerca a se deplasa pe întuneric, sub influența unei stări precare a sănătății.

S-a apreciat că o asemenea ipoteză este susținută în mod temeinic și de urmele găsite la fața locului, o pată de sânge fiind identificată în apropierea locului unde a fost găsită victima, pe un buștean de viță-de-vie, iar o alta, profundă, în apropierea scării de acces în locuință, în partea stângă, pe temelia casei, unde a fost identificată o pată accentuată, cu scurgere, din aceeași culoare.

Pe de altă parte, comportamentul suspectului nu a trădat atitudinea unei persoane preocupate de a ascunde săvârșirea unei infracțiuni grave, pentru care nu avea nici o motivație rațională, din moment ce viza pe singurul și cel mai bun prieten al său, iar obiectele sale de îmbrăcăminte nu prezentau urme sau indicii care să facă a se presupune că acesta a avut o altercație cu victima în dimineața zilei de 10.12.2013.

Mai mult, imediat după constatarea stării în care se afla victima, prima reacție a suspectului a fost aceea de a alarma pe membrii familiei, împreună cu care s-a deplasat pentru a lua primele măsuri la fața locului, atitudine care indică comportamentul unei persoane care nu este preocupată de ascunderea unei fapte grave la care tocmai a participat, ci a unei persoane care a reacționat spontan în asemenea situații.

Prin urmare, întemeindu-se pe toate aceste considerente, procurorul a reținut în final că fapta cu privire la care s-au sesizat organele de poliție nu este prevăzută legea penală, astfel încât s-a dispus clasarea cauzei față de suspectul P.V. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 C.pen., în acord cu dispozițiile art. 16 lit. b C.pr.pen.

Judecătorul de cameră preliminară, observând toate probele administrate în cursul urmăririi penale, reține că soluția adoptată de procuror, de clasare a cauzei față de suspectul P.V. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 C.pen., este legală și temeinică, având în vedere următoarele considerente.

Astfel, în speța dedusă judecății, organele de cercetare penală au desfășurat o anchetă concretă și efectivă cu privire la moartea survenită în condiții suspecte a numitului S.I., deși nu au stabilit în mod clar și neechivoc ceea ce s-a întâmplat și circumstanțele în care s-a produs acest deces.

Pe de altă parte, reține judecătorul că organele de cercetare penală au desfășurat o anchetă amplă cu privire la moartea survenită în condiții suspecte a numitului S.I., ancheta ce a cuprins o cercetare la fața locului, audierea în calitate de martori a persoanelor care au ajuns primele la fața locului, vecini ai victimei și ai suspectului, membrii ai familiei defunctului, audierea suspectului P.V.; efectuarea unor expertize genetice judiciare, precum și testarea suspectului cu tehnica de detecție a comportamentului simulat.

Astfel, în urma cercetării la fața locului efectuate la data de 11.12.2013, au fost identificate urme sau pete de lichid brun-roșcat, în apropierea locului unde a fost găsită victima, pe un buștean de viță-de-vie, în apropierea scării de acces în locuință, în partea stângă, pe temelia casei, pe părțile laterale ale casei în raport de latura pe care se face accesul, dar și pe coada de lemn a unei securi, cu această ocazie fiind ridicate probe biologice.

În continuare, s-a procedat la efectuarea unor expertize genetice judiciare a urmelor biologice prelevate cu ocazia cercetării la fața locului.

Din raportul de expertiză judiciară al I.N.M.L. Mina Minovici București, care a avut ca obiective stabilirea profilului genetic al probei prelevate de pe tulpina viței-de-vie din curtea victimei S.I. și compararea acesteia cu profilul ADN de referință aparținând mamei sale, S.E. și cu profilul ADN de referință aparținând suspectului P.V., a rezultat că din comparația profilului ADN al numitei S.E. cu profilul ADN masculin evidențiat de pe tulpina viței de vie reiese că între cele două persoane se poate stabili o relație de înrudire directă de tip mamă-fiu și că analiza genetică a urmelor ridicate de pe tulpina viței de vie a pus în evidență un profil ADN masculin ce aparține victimei S.I., iar caracterele genetice din profilul ADN al suspectului P.V. nu se găsesc evidențiate la nivelul acestei urme.

De asemenea, prin raportul de expertiză judiciară efectuat de I.N.M.L. Mina Minovici București cu privire la analiza genetică a urmelor biologice ridicate de pe securea - corp delict, respectiv de pe coada de lemn și imediat sub partea metalică a acesteia, s-a constatat că nu a fost evidențiat ADN uman, cel mai probabil datorită absenței, cantității extrem de mici sau degradării materialului genetic sub influența factorilor de mediu, astfel că judecătorul de cameră preliminară constată că ar fi inutilă o nouă expertiză a securii, pentru a se stabili dacă aceasta era aptă să provoace leziunile constatate la nivelul craniului, așa cum a solicitat petenta în plângere, concluziile expertizei fiind fără echivoc în sensul că nu există material genetic de natură umană pe această secure.

Totodată, în cursul urmăririi penale suspectul P.V. a fost testat cu tehnica de detecție comportamentului simulat, iar prin raportul de constatare criminalistică s-a concluzionat că răspunsurile lui P.V. întrebările relevante cauzei privind săvârșirea infracțiunii de omor, respectiv dacă în noaptea de 9/10.12.2013 a lovit cu ceva, a bătut sau a agresat fizic pe S.I., nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat, subiectul fiind sincer. Acest aspect se coroborează că faptul că suspectul, după ce a găsit victima nu a fugit, nu s-a ascuns, a stat la dispoziția organelor de urmărire penală, astfel încât nimic din comportamentul său ulterior nu a relevat vreun indiciu în sensul că i-ar fi teamă de o eventuală tragere la răspundere penală sau s-ar fi simțit vinovat.

În aceste condiții, având în vedere și relația de prietenie între victimă și suspect, judecătorul reține că un eventual mobil al crimei lipsește.

De asemenea, reține judecătorul de cameră preliminară că din raportul de constatare medico-legală autopsie reiese că victima prezenta mai multe leziuni, o plagă și mai multe echimoze și escoriații la nivelul capului, toracelui și membrelor superioare, decesul fiind provocat de un traumatism cranio-cerebral grav cu hematom subdural bilateral. Același raport constată că moartea victimei a fost violentă, ea s-a datorat hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale urmare a unui traumatism cranio-cerebral grav cu hematom subdural bilateral și că leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure și că sângele recoltat de la cadavru nu conține alcool. De asemenea, concluziile raportului stabilesc că între leziunile cranio-cerebrale și deces există legătură de cauzalitate directă.

Analizând acest raport, judecătorul reține că plaga ce a condus la decesul victimei este situată în zona parieto-occipitală stânga, fără să se fi produs o fractură craniană.

Având în vedere leziunile suferite de victimă, se poate reține că acestea s-au produs prin decelerație, dat fiind consumul de alcool și starea de sănătate precară a victimei. Spre deosebire de leziunile produse prin lovire (prin accelerație), ori de câte ori un obiect mecanic în mișcare lovește capul în poziție staționară, leziunile produse prin cădere se localizează pe părțile proeminente ale capului și corpului, se asociază cu leziuni ale membrelor, grație mecanismelor de apărare la cădere, prin reflexe de postură și coincid totdeauna cu o cauză de cădere (ebrietate, afecțiuni neurologice), cum este cazul în prezenta speță.

Din fotografiile judiciare depuse la dosar, cel mai probabil victima a căzut și s-a lovit cu capul de temelia casei (unde s-au găsit urme importante de sânge - fila 78 d.u.p.), iar ulterior s-a târât, așa explicându-se urmele de sânge găsite pe sol, buștean de vie și temelia casei.

Faptul că, cu ocazia autopsiei nu s-a putut preciza obiectul vulnerant ce a determinat leziunea, iar la fața locului nu s-au identificat corpuri delicte de acest gen, conduc la concluzia că suspectul nu a lovit victima.

Reține judecătorul de cameră preliminară, că împrejurarea că în motivarea ordonanței se reține că victima consumase băuturi alcoolice în seara incidentului, iar în raportul de constatare medico-legală se concluzionează că victima nu consumase alcool înainte de deces, nu prezintă relevanță, din moment ce victima consumase oricum o cantitate mică de alcool (cca 500 ml) în seara de 09/10.12.2013, iar decesul a survenit la data de 11.12.2013, deci după aproape două zile, interval de timp suficient pentru ca alcoolul să fie eliminat natural din sângele victimei, prin metabolizare.

De asemenea, apare ca inutilă și solicitarea petentei în sensul de a se restitui cauza la procuror pentru efectuarea unei expertize care să stabilească legătura de cauzalitate dintre leziunile atestate în actul medico-legal și decesul victimei, din moment ce din raportul de constatare medico legală rezultă clar că între leziunile cranio-cerebrale și deces există legătură de cauzalitate directă, iar celelalte leziuni pe care le prezenta victima și constatate în același raport, respectiv echimoze și escoriații la nivelul capului, toracelui și membrelor superioare, nu au contribuit la decesul victimei, fiind leziuni provocate de cădere.

În concluzie, apreciază judecătorul de cameră preliminară că în mod corect procurorul, în raport de elementele de fapt reținute pe baza amplului probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, a considerat că în sarcina intimatului P.V. nu se poate reține infracțiunea de omor asupra victimei S.I., constatând că în cauză nu există probe sau indicii care să conducă dincolo de orice îndoială rezonabilă la concluzia că leziunile constatate pe corpul victimei S.I., leziuni care au produs în final decesul acestuia, sunt urmarea unor acte de agresiune exercitate de către suspectul P.V. asupra acestuia.

În final, reține judecătorul de cameră preliminară că fapta reprezentată de decesul numitului Sanda Ion, cunoscut cu afecțiuni medicale manifestate prin pierderea bruscă a cunoștinței, amplificate pe fondul consumului de alcool și al nerespectării tratamentului medicamentos prescris, în raport de amplul probatoriul administrat, nu poate conduce la reținerea unei morți suspecte, în cauză nefiind indicii rezonabile în sensul că acesta a fost ucis, ci mai degrabă că moartea acestuia a fost una accidentală, așa cum implicit reține și procurorul. Astfel, din piesele dosarului rezultă că numitul Sanda Ion, cu o stare de sănătate precară, încercând să se deplaseze pe întuneric, sub influența băuturilor alcoolice, s-a autovătămat, producându-și singur leziunile constate prin actul medico legal, leziunea de la nivelul craniului conducând în final la decesul său, iar această faptă nu este prevăzută de legea penală.

În lumina celor de mai sus, potrivit dispozițiilor art. 341 alin. 6 lit. a C.pr.pen., plângerea dedusă judecății urmează să fie respinsă ca nefondată, cu consecința menținerii ca legale a soluției adoptate de procuror.

Văzând și dispozițiile art. 275 C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Respinge plângerea formulată de petenta S.E., împotriva ordonanței nr. X/P/2014 din 20.11.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Obligă petenta la 40 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința din camera de consiliu din 17.02.2014.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Temeiul prevăzut de art. 16 lit. b C.pr.pen. Fapta nu este prevăzută de legea penală